sâmbătă, 29 septembrie 2012

VIDEO Culisele audierii lui Orban

Candidatura lui Leonard Orban este prima a unui fost comisar european pentru Curtea de Audit europeana. Iar votul negativ din comisie a fost o surpriza pentru multi, inclusiv pentru parlamentari. Am scris in ziua votului ca voi reveni cu amanunte despre audiere. Mi-a luat o zi intreaga de discutii cu oameni de la Bruxelles, ca sa-mi conturez o imagine cat mai exacta a audierii. Unii au acceptat sa vorbeasca on the record, cei mai multi nu au vrut sa fie citati, vrand sa stea departe de jocul politic romanesc, transferat, pentru a cata oara, la Bruxelles.

Aici este audirea.



Cum a decurs audierea?
  • Audierea l-a purtat pe Orban prin toate problematicile, ba mai mult, a fost intrebat si chestiuni foarte tehnice. 
  • Trebuia sa lamureasca o chestiune importanta: cum va evita conflictul de interese. In calitate de fost comisar european, ar fi putut fi banuit de conflict de interese daca ar controla Comisia Europeana. Iar cea mai controlata institutie europeana este chiar Comisia Europeana. 
  • In plus, trebuie sa controleze folosirea banilor europeni de catre statele membre. De unde un nou risc de conflict de itenrese. Chestiunea a fost clarificata, de altfel inca din raspunsurile la chestionarul transmis comisiei, prin faptul ca va cere presedintelui sa nu ii dea in sarcina dosare care privesc Comisia si tara sa.
  • Se stie ca membrii PPE ai comisiei au votat impotriva. Insa schimbarea a intervenit pe parcurs. Din informatii convergente am aflat ca Orban a vorbit cu toate grupurile politice, inclusiv cu PPE. Raportorul, socialista Ines Ayala, mi-a declarat ca ei insasi ii spusese Orban ca a avut o discutie cu coordonatorul PPE din comisiei, Ingeborg Graessle, care ii spusese ca situatia este ok.
  • In general, deciziile de vot se iau cu mai multe zile inainte, iar PPE nu hotarase sa ii puna bete-n roate lui Leonard Orban. Situatia s-a schimbat in ziua audierii.
  • Din declaratiile inregistrate, facute on the record, decizia ar fi fost schimbata de o interventie a PDL. Catalin Ivan si Ines Ayala au declarat ca doamna Elena Basescu ar fi venit la comisie cu indicatia, transmisa de mai de sus, ca PPE nu ar putea vota un candidat care nu are, in tara, sustinerea politica a tuturor partilor.Eu am incercat sa vorbesc cu Elena Basescu si cu Traian Ungureanu, care au fost prezenti la vot, dar de la biroul lor, asistentii mi-au spus ca TRU este  in drum spre tara, in timp ce Elena Basescu nu a dar niciun raspuns. Tacerea a fost in sine un raspuns.
  • Cristian Preda a declarat pentru Mediafax: Ştiam că PPE este nemulţumit, pentru că nu agreează de principiu candidaturile guvernamentale. PPE nu are deloc o impresie bună despre acest guvern de la Bucureşti şi atunci s-a suprapus reticenţa faţă de candidaturi guvernamentale peste impresia defavorabilă, negativă, faţă de Guvernul Ponta.
  • Din discutiile mele cu reprezentanti ai PPE, faptul ca Preda a implicat in declaratii intregul grup a deranjat. Si modul in care a justificat votul negativ.
  • Pentru ca Ingeborg Graessle, in comunicatul de presa pe care l-a dat, a incercat sa dea impresia ca un motiv al respingerii este lipsa de experienta in audit a lui Orban si suspiciunile care planeaza asupra administrarii fondurilor europene, pe care Orban le coordoneaza, intr-un fel acum. Faptul ca Preda a spus coar ca fiind o propunerea a guvernului Ponta nu e agreat de PPE a suscitat suparare in grupul politic.
  • Multi dintre membrii PPE nu au asistat la audiere, dar au fost mobilizati sa vina in momentul votului. 
  • Mai mult, exista o procedura in Parlamentul European. Cand membrii unui grup politic nu pot participa la votul din comisie, ei pot delega alti colegi de grup sa ii reprezinte si sa voteze in locul lor, chiar daca nu sunt membrii ai comisiei si nici macar supleanti. 
  • Ei bine, in aceasta comisie sunt doi romani: Catalin Ivan (PSD) si Monica Macovei (PDL). Pe langa ei, insa, ieri au participat la votul privind nominalizarea  lui Leonard Orban si Elena Basescu, Sebastian Bodu si Traian Ungureanu. Ei si-au inlocuit colegi din PPE absenti. Eurodeputatii PDL au votat toti impotriva lui Orban.
  • Prin urmare, la momentul votului, in sala se aflau mai multi romani decat membrii de drept ai comisiei. Si tabara cealalta a adus intariri: Cristian Busoi, de la PNL si Corina Cretu, de la PSD au votat si ei, inlocuindu-si colegi de grup politic, straini. Votul lor a fost pentru Orban.
Care au fost comentariile de dupa audiere?
  • Europarlamentarii romani au fost primii care au reactionat. Reactiile lor le-am spus mai sns. Catalin Ivan, de la PSD, membru al comisiei, a acuzat din start PDL pentru sabotarea candidaturii lui Orban. Argumentul lui: Vasile Mircea Popescu, a carui candidatura a fost retrasa de guvernul Ponta, este un apropiat al familiei presedintelui si asta a dus la coalizarea impotriva fostului comisar european.
  • Sebastian Bodu a invocat incompatibilitatea cu tratatul de functionare al Uniunii. Un argument fals si am si explicat aici de ce.
  • Cristian Preda a recunoscut, de fapt, ca oricine ar fi fost candidatul propus de premierul Ponta nu ar fi fost agreat de PPE.
  • Ingeborg Graessle, coordonatorul PPE din aceasta comisie, a incercat sa faca o legatura cu fondurile europene, a adus in discutie proasta administrare a lor si faptul ca ne sunt inghetate si cam cate vom pierde prin dezangajare. In plus, ea spunea ca Leonard Orban a avut "un contact redus cu auditul". Adica i-ar fi reprosat lipsa de experienta in audit. Ceea ce este fals. Exista trei tipuri de audit: financiar, de conformitate si de performanta. Ca si comisar european, este adevarat ca Orban n-a fost subiect de descarcare bugetara, insa a urmarit indeaproae directorii generali de sub el, care sunt. Iar in ceea ce priveste celelalte doua tipuri de audit, cel putin de cand e ministrul afacerilor europene numai asta face.
  • Raportoarea Ines Ayala, de la socialisti, a spus ca nu se astepta la nicio surpriza, mai ales ca recomandase un vot pozitiv. Totul a decurs bine, iar Orban a lamurit toate punctele sensibile ale pozitiei pe care ar fi ocupat-o la Curtea de Conturi, adica posibilitatea aparitiei conflictului de itenrese. Ayala mi-a spus ca ea se ocupa, in  general, de candidaturile pentru Curtea de Audit, adica ea este raportor.
  • Faptul ca Orban si-a luat angajamentul public ca va cere presedintelui Curtii de Audit sa nu ii repartizeze dosare care ar putea ridica suspiciunea de conflict de interese a fost "mai mult decat am auzit vreodata de la toti candidatii". 
  • In privinta compatibilitatii sau incompatibilitatii lui Orban cu functia, Ayala a explicat foarte clar punctul de vedere al Parlamentului European: calitatea de membru e reglementata prin tratat, iar tratatul spune ca acesti candidati trebuie sa fi lucrat in autoritatile de audit din tarile lor sau sa fie oameni cu experienta. Orban, prin calitatea de comisar european si de ministru al afacerilor europene, are foarte multa experienta in acest sens. 
  • "În Curtea Europeană de Audit, iar parlamentul a apărat întotdeauna acest punct de vedere, nu există doar tehnicieni sau experţi în audit. Am avut experienţe mai bune şi mai puţin bune cu astfel de experţi. Faptul că sunt experţi in audit nu ii face membrii buni ai Curţii. Asta nu este suficient, nu este o condiţie care să ne asigure că va fi un membru bun", a spus Ines Ayala. Mai mult, ea a subliniat faptul ca Parlamentul European tine ca nu toti membrii Curtii sa fie tehnicieni.
  • Raportoarea a mai precizat ca ea va recomanda plenului un vot pozitiv, ca spra ca Orban sa nu isi retraga candidatura, ca face lobby la celelalte grupuri politicepentru un vot pozitiv.
  • Nu in ultimul rand, ea a reamintit ca Orban a fost votat in 2007 comisar european cu o larga majoritate in Parlamentul European. Ar fi cel putin ciudat ca acelasi parlament (in mare parte cu aceeasi componenta, chiar daca intre timp au avut loc alegerile in 2009) sa gaseasca acum ca Orban nu este calificat pentru un post de membru in Curtea de Audit.
  • De fapt, aceeasi idee mi-a fost spusa si off the record. Ca nici macar in intregul grup PPE nu se crede ca un om pentru care s-a mobilizat in 2007 sa fie votat ca si comisar acum nu il mai valideaza pe acelasi om.
  • Mai mult, cei cu care am vorbit si-au aratat uimirea cat de departe a mers lupta politica din Romania, de au venit europarlamentari romani sa voteze in comisie impotriva unui roman. Faptul ca, de drept, sunt doar doi romani in comisie si au mai venit 5, ajungandu-se astfel ca patru romani sa voteze impotriva unui conational a dat foarte prost. Numai ca nu isi prea bate nimeni capul, la modul real si profund, cu harjoneala noastra politica, atata vreme cat nu afecteaza grupul mare sau parlamentul.
  • Multi spun ca Orban ar avea sanse la votul din plen. Nu ar face decat sa repete precedentul deja creat. Candidatul Irlandei pentru Curtea de Conturi a fost respins de comisie si a trecut de plen. 
  • Se pare ca este foarte posibil ca europalramentarilor romani din PDL sa li se fi dat satisfactie acum, in comisie, dar la plen jocurile se schimba. Sustinerea lui Orban nu vine doar din partea guvernului roman, ci si de la nivel european. Ca fost comisar european, oricat de nesemnificative sustin unii ca ar fi fost si activitatea lui, si portofoliul, pentru cadidatura sa a existat si gir european informal. Prin urmare, este foarte probabil ca PPE sa il voteze in plen. Daca va decide sa continue. Iar aceasta decizie, mi-a spus chiar Leonard Orban, o va lua dupa niste consultari saptamana viitoare.

joi, 27 septembrie 2012

Incompatibilitatea lui Orban - un fals argument

Cu totul neasteptat, Leonard Orban nu a primit avizul comisiei de control bugetar a Parlamentului European, pentru a deveni reprezentantul Romaniei la Curtea Europeana de Audit.

Urmeaza sa pun un text despre culisele acestui esec, insa pana atunci vreu sa clarific o informatie falsa care circula in spatiul public. A fost un subiect pe care l-am documentat acum aproape o luna de zile si, pentru ca nu s-a sustinut, nu l-am mai facut.

Totul a pornit de la o informatie venita pe surse care spunea ca Leonard Orban este incompatibil cu numirea la Curtea Europeana de Audit. Ca prin trimiterea lui Orban, se incalca Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Sursa era atat de binevoitoare incat dadea, mura-n gura, si articolul, exact cel care vorbeste despre calitatile si calificarile membrilor propusi de statele membre. Este vorba despre Art.286 (ex art 247 din TCE) care prevede:

Articolul 286
(ex-articolul 247 TCE)
(1) Membrii Curții de Conturi sunt aleși dintre personalitățile care fac parte ori au făcut parte, în
statul lor, din instituțiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru această funcție. Aceștia trebuie să prezinte toate garanțiile de independență
.

In aceste conditii, am purces la documentarea subiectului. {rimul pas, si cel mai simplu pentru toti: studierea CV-urilor tuturor membrilor actuali ai Curtii Europene de Audit. Ele se gasesc aici. Rezultatul: exista mai multi membrii care nu au lucrat in audit si totusi isi reprezinta tara in aceasta institutie.
Exemplele sunt la indemana:
  1. David BOSTOCK, United Kingdom, CV-ul sau e aici. A lucrat multi ani in Reprezentanta Permanenta pe langa UE a Marii Britanii, a fost director in BEI, dar pana in 2002, cand a devenit membru al Curtii de Audit nu a avut activitati de aceasta natura.
  2. Kersti KALJULAID, Estonia, CV. Specializata in mergers and aquisitions, a lucrat ca si consilier economic al premeirului eston, omul de legatura cu institutiile financiare internationale, a fost director de uzina electrica si chiar gazda a unui talk show de televiziune.
  3. Karel PINXTEN, Belgium, CV. Primar, deputat in Parlamentul belgian, europarlamentar, dar fara sa fi lucrat in audit.
  4. H.G. WESSBERG, Sweden, CV. Cu experienta in aparare si afaceri externe, secretar de stat in aceste ministere, dar fara experienta in audit.
  5. Ville ITÄLÄ, Finland, CV. Comisar de politie, apoi procuror, dupa care a devenit co-actionat la o firma de avocatura si, in final, ministru de interne.
Pe restul va las sa ii descoperiti singuri, insa cred ca argumentul ca nu toti membrii au experienta in audit sau au facut parte din autoritatile de audit din tarile lor se sustine cu aceste exemple.

Prin urmare, afirmatia facuta cu atata convingere ca Romania incalca Tratatul UE facuta de domnul Bodu este total falsa. Si nu o spun eu.

O spune purtatorul de cuvant al institutiei europene. Intr-o declaratie pe care mi-a dat-o, Aidas Palubinskas a spus clar ca nu este incalcat niciun tratat: "Articolul 286 prevede ca membrii Curtii de Audit sa fi facut parte in statele care ii propun din autoritatile de control financiar sau sa experienta lor sa ii califice pentru o astfel de functie".

Asa se explica prezenta printre membrii Curtii a unor oameni care nu au lucrat in viata lor in audit. Sunt oameni cu experienta care pot, oricand, sa faca fata acestei functii. Iar un fost comisar european este in mod cert calificat.

Ca sa fiu sigura, am intrebat daca asa interpreteaza Curtea de Audit acest articol din Tratatul de functionare a UE. Iar purtatorul de cuvant a tinut sa sublinieze ca "nu este o interpretare, este ceea ce stipuleaza clar tratatul".

Asadar, afirmatia ca orban a fost incompatibil cu prevederile legislatiei europene este TOTAL FALSA. Iar o documentare sumara, rpecum si o intrebare simpla la sursa, au putut lamuri foarte exact problema.

Repet, eu am lamurit-o in urma cu o luna. Era la fel de simplu ca pasii sa fie repetati si situatia era clara, din acest punct de vedere.

miercuri, 26 septembrie 2012

Leonard Orban, audiat pentru postul la Curtea Europeana de Audit. Raportul preliminar

Leonard Orban este audiat astazi, intre 17-17.40 de comisia de control bugetar a Parlamentului European. Procedura cere ca persoana care candideaza pentru astfel de posturi sa raspunda, inca inainte de audiere, unui chestionar. Mai jos atasez chestionarul din raportul preliminar al comisiei parlamentare.

Chestionarul cu raspunsurile lui Leonard Orban

Leonard Orban are nevoie de avizul pozitiv al comisiei parlamentare si apoi de votul in planul Parlamentului European. Mai apoi, decizia va fi vailidata de Consiliu si mandatul sau poate incepe, din 1 ianaurie 2013.

marți, 18 septembrie 2012

Cum trebuie sa fie ministrul fondurilor europene?

Premierul Victor Ponta a indicat astazi in mod clar ca e de acord cu propunerea si sugestia pe care o facea leonard Orban de a aduce sub o singura umbrela fondurile europene. Nu e o idee originala, este un mod de lucru ce pare sa fi avut succes la polonezi. Iata ce a spus Ponta (via HotNews.ro):

Impartasesc in totalitate ideea de a avea un singur minister care sa coordoneze autoritatile de management. Ceea ce va pot confirma este faptul ca in noul Guvern, dupa 9 decembrie, voi propune un ministru al Fondurilor Europene, care sa aiba atributii directe de coordonare a tuturor autoritatilor de management. Practic, inseamna sa construim toata infrastructura pentru ca de la 1 ianuarie 2014 sa avem un singur ministru care coordoneaza. E unul din motivele pentru care Romania a avut atat de multe probleme cu absorbtia fondurilor comunitare.

Este evident ca va fi o batalie dura pe conducerea acestui minister. Dar si o responsabilitate pe masura, mai ales dupa greselile facute in administrarea fondurilor europene si esecul absorbtiei, pana la urma.

Acest ministru trebuie sa aiba forta politica, spun unii specialisti, sa fie apropiat premierului pentru a avea forta sa opreasca toate tentatiile din sistem. Si ar trebui sa inteleaga fondurile sau, cel putin, sa se inconjoare de oameni care inteleg mecanismul foarte bine.

Cine ar putea fi, din toate taberele politice, un astfel de om? Mi-e greu sa il identific, daca ma gandesc la fiecare partid in parte.

joi, 6 septembrie 2012

Parlamentul zonei euro - o idee vehiculata in cercurile UE

Parlamentul zonei euro - o idee avansata de diplomati europeni citati de Handelsblatt, la care face trimitere Open Europe.

Noul parlament ar avea ca membri parlamentari nationali si eurodeputati si ar avea puteri asupra politicilor fiscale si economice ale statelor zonei euro.

Este un plan gandit de Herman Van Rompuy, presdintele Consiliul European, presedintele Comisiei, José Manuel Barroso, seful eurogrup, Jean-Claude Juncker, si Mario Draghi, presedintele Bancii Centrale Europene.

O alta propunere consta in cresterea rolului Comisiei Europene si inn dreptul ei de veto asupra bugetelor nationale. Numai ca toate aceste propuneri presupun o schimbare a tratatelor. Recent, Barroso a dat primele semnale in acest sens. 

Banii europeni devin o Fata Morgana. Care e situatia la zi?

Romania este intr-o situatie extrem de proasta in privinta fondurilor europene. Riscul de a pierde bani, sume mari, este extrem de mare, iar ingaduinta Comisiei in negocieri pare sa ajunga la o limita. Cand l-au adus in Guvern pe Leonard Orban, autoritatile romane au mizat pe o interfata agreata de Comisia Europeana, s-au gandit ca Orban, cunoscand mediul si fiind cunoscut de mediu, va fi de mare folos.

Parerile sunt impartite. Eu cred ca a cazut in capcana de a accepta obiectivul anuntat de Emil Boc: 20% rata absorbtie fonduri europene, in valoare de 6 miliarde de eu. Mult, dom'le, mult. La infiintarea ministerului si preluare problematicii - cu o forta redusa, avand in vedere ca autoritatile de management al programelor operationale si organismele intermediare nu erau in "parohia" sa, ci ramaneau la ministere - rata de absorbtie era de 3,7% (prin decembrie 2011). Acum este la aproape 10% (sa fiu mai exacta, pentru iubitorii cifrelor, 9,92%).

Pe langa meritul de a tripla rata de absorbtie, eu ii mai recunosc un merit. A incercat sa repare sistemul. Pentru ca sistemul de administrare a fondurilor europene, gandit in 2007 cand am devenit membri si aprobat de Comisia Europeana, a fost atat de mult diluat incat regulile au devenit, pe parcursul jocului, cu totul altele. Pentru a face utilizarea banilor europeni mai facila anumitor beneficiari.

Orban a venit, a constatat neregulile si s-a apucat sa le repare. Rezultatul: o inasprire a mai multor proceduri, o birocratie mai mare pentru aplicantii de proiecte, insa niste masuri necesare stoparii nebuniei din sistem. Cei care l-au acceptat pe Orban in trei guverne - Boc, Ungureanu si acum Ponta - au crezut ca il vor folosi doar pentru a avea o deschidere mai mare la Comisia Europeana si ca nu le va strica jocul. Numai ca jocul trebuia stricat.

Bun, sa n-o mai lungesc, va voi spune acum cat pot de exact care e situatia fondurilor europene. Si pornesc de la cateva afirmatii pe care le-a facut Leonard Orban miercuri, la Guvern si care, din ce am observat, nu si-au gasit prea mare ecou. Va prezint declaratiile ministrului, urmate de explicatii si informatii suplimentare aflate pe surse.

MISIUNILE DE AUDIT SI SUSPENDAREA PROGRAMELOR
  • Orban a reamintit ca au existat misiuni de evaluare, audit, asupra a cinci programe operationale si ca nu exclude o suspendare a platilor pe anumite zone.
Romania ar fi trebui sa aiba toate programele suspendate din semstrul al doilea al anului 2011 si pana acum, insa intelegerea facuta cu Comisia a fost sa ne lase timp sa remediem deficientele pana in iunie, cand urmau sa vin misiunile de audit in Romania.

Ceea ce s-a si intamplat, insa de la 1 iulie 2012, Romania nu a mai transmis cereri de rambursare catre Comisie. Adica nu am mai trimis chitante spre decontare, prin urmare de la 1 iulie in Romania nu a mai intrat nici macar un eurocent de la UE. Va voi spune, mai tarziu, si ce urmari va avea aceasta decizie. Exceptie de la aceasta sistare a trimiterii cererilor de rambursare o fac doua programe mici, cel de asistenta tehnica si de dezvoltare a capacitatii administrative.

La sfarsitul lunii mai, DG Regio, directoratul Comisiei care se ocupa de politica de coeziune, avea intentia sa suspende Programul Operational Regional (POR - aflat la Min. Dezvoltarii), PO transporturi, PO Mediu si PO Competitivitate.

Exista informatii ca auditul ar fi iesit mai bine la POR si la PO Mediu, desi pe POR misiunea romaneasca de audit a gasit o rata de eroare mare, de 8-9%. In general, rata de eroare acceptata este de 2%, adica este eroare identificata de Comisia Europeana si care nu e identificata de statul membru.

Ca sa explic putin cum e cu auditul: exista, inainte de auditul bruxelles-ului, auditul partii romane. Adica Autoritatea Nationala de Audit, de pe langa Curtea de Conturi a Romaniei, verifica sistemul, dupa care vine europenii si ne auditeaza. Autoritatea trebuie sa fie independenta si, in ultima jumatate de an, si-a inasprit criteriile, tocmai in urma deficientelor de sistem constatate.
  • In programele operationale au intervenit anumite intreruperi de plati: o intrerupere pe tot PO Mediu unde, in urma unei misiuni de audit, a fost constatate niste conflicte de interese aparute dupa procesul de licitatie publica. 
  • Avem o intrerupere pe tot ce inseamna proiecte legate de CNADNR, plecat de la o suspiciune de frauda aparuta pe autostrada Arad-Nadlac.
  • O intrerupere si pe axa IMM, din PO cresterea competitivitatii economice. Intreruperea a rezultat in baza unor suspiciuni de frauda, s-au facut analizele si astep rezultatul lor.
Explicatie: ultima intrerupere a aparut ca urmare a declaratiilor iresponsabile ale unui oficial roman la Bruxelles, la Comisia Europeana, mi-au spus surse convergente. Unii dintre cei aflati temporar la putere cred ca poti vorbi la Bruxelles asa cum vorbesti in talk show-urile de televiziune, ca poti vorbi despre complicitatea dintre autoritatile romane de gestionare a fondurilor si unele companii romanesti, neverificata, dar suspectata, si sa mai si sustii ca Bruxelles-ul cam stie despre ea.

Ca urmare a unor afirmatii de acest gen, Comisia Europeana a decis suspendarea fondurilor si a si transmis o scrisoare OLAF-ului, organismul european de lupta antifrauda, sa cerceteze cazul.

In privinta PO Mediu, suspendarea a intervenit acum vreo trei saptamani, dupa ce misiunea de audit romaneasca a identificat niste conflicte de interese dupa aprobarea proiectelor. Ceva de genul - un membru al comisiei de aprobare a proiectelor s-a angajat dupa vreo doua luni, nu dupa 12 cum prevede legea, la compania unui beneficiar.

Prin urmare, Comisia Europeana a cerut Romaniei un plan de actiune pentru identificarea conflictelor de itnerese ex-post, adica dupa aprobarea proiectelor. Pentru ca acum este reglementat conflictul de interese ex-ante, adica inainte de aprobarea contractelor si mai apoi, in procesul de achizitii publice, inainte de atribuirea contractelor.

Prin urmare, in aceste trei mari cazuri de suspendare, trebuie luate masuri de indreptare a situatiei pana in luna octombrie, dupa care trebuie verificate de Autoritatea Romana de Audit.

FAIMOSUL POS DRU (programul operational de dezvoltare a resurselor umane)

Este foarte bine cunoscuta povestea cu POS DRU, abuzurile care s-au facut, programul devenind o modalitate de salarizare suplimentara pentru multe foarte multe categorii de salariati, atat din institutiile de stat, cat si din companii private. Iata ce a spus Leonard Orban:
  • Dna Campeanu v-a spus ca avem termen pana in 6 octombrie sa intreprindem niste masuri: 4 conditionalitati majore care sa fie rezolvate. Memorandumul aprobat are in vedere indeplinirea acestor masuri cat mai repede posibil si apoi solicitatea unui nou audit. Nu exclud ca, in continuare, vor exista riscuri de intreruperi de plati sau suspendari.
 Ne amintim ca au existat misiuni de audit pe acest program, una dintre ele viza sistemul, programul in ansamblu, alta proiectele. Ceea ce s-a constatat la POS DRU a fost ca niaste reguli conforme solicitarilor Comisiei Europene, asa cum au fost ele initial, au fost diluate in asa masura ca nu mai seamana cu ce a fost la inceput. In acest moment se pune problema salvarii programului.

In termeni generali, cele patru conditionalitati sunt legate de :
1.modificarea procedurilor
2. reglarea chestiunii cu trecutul - in traducere, impunerea de corectii financiare, care se vor ridica  probabil la 25%
3. modificarea radicala a sistemului de verificare si control
4. elemente ce tin de asistenta tehnica

Aceste masuri trebuie luate pana prin 15-20 septembrie, ca in 6 octombrie sa fie constatata indeplinirea lor de catre specialistii Comisiei, care vin la Bucuresti, altfel, Comisia va suspenda programul. Care este procedura? Decizia de suspendare se ia la nivelul Colegiului Comisarilor (adica intr-una din sedintele saptamanale ale comisarilor europeni). ne dau apoi timp sa indreptam deficientele si asta dureaza minim in jur de 6-7 luni. Prin urmare, daca ne suspenda POS DRU in octombrie, avem toate sansale sa-l deblocam prin februarie-martie 2013. Cat timp pierdut!

Procentul corectiilor se negociaza cu Comisia Europeana, dar la POS DRU este posibil sa fie de 255. Asta ar insemna cam75 de miloioane de euro. sa nu uitam insa ca noi avem pe acest program niste corectii preventive de 20%, adica Bruxelles-ul a retinut din banii pe care trebuia sa ni-i dea vreo 30 de milioane, ca un fel de garantie. Daca totul e ok, banii astia ii primim, daca nu, raman peirduti. Asa ca, in acest moment, am mai pierde vreo 45 de milioane de euro.

Cine plateste acesti bani? Pai statul roman, dar statul roman poate impune la randul sau corectii beneficiarilor de fonduri, acelora care n-au implementat proiectele asa cum trebuie. Unii sunt particulari, insa in alte cazuri beneficiarii sunt institutii ale statului roman si uite-asa se duc banii nostri, ai contribuabililor.

CORECTIILE FINANCIARE
  • S-a venit cu propuneri de corectii financiare care sa fie aplicate pentru perioada 2007-octombrie 2011 pe toate cele 4 programe, vizand procese de achizitii publice.Va urma o lunga negociere cu CE privind nivelul sumelor.
Prin urmare, Comisia isi vrea banii utilizati necorespunzator inapoi. Comisia a constatat ca, pana in octombrie 2011, mecanismul de verificare si control era nefunctional. Ceea ce era incorect este evident: procesul de achizitii publice care, de anul trecut, de cand a venit L. Orban la MAEur, s-a schimbat radical. reguli mai stricte, verificari mai multe, chiar daca asta a dus si la intarzieri in procesul derularii fondurilor europene.

Corectiile se situeaza intre 5 si 25%, insa procentele se negociaza cu Comisia Europeana.  Imaginati-va insa ce insemna corectie de 25% pe proiecte prin POD DRU - un program caracterizat de proiecte numeroase, dar cu valori mici, si ce inseamna 25% din valoarea unui proiect prin POS Transporturi, care prevede construirea unui segment de autostrada, ale caror contracte se termina in 2015, iar corectia se aplica pe toata valoarea contractelor, pana la finalizarea lor. Si mai imaginati-va ca beneficiari ai POS Transporturi sunt CNADNR si CFR. Corectiile se vor plati din banii statului roman, ele fiind companii de stat.

Acesti bani din corectiile financiare nu sunt insa pierduti, ei pot fi reutilizati, daca statul o cere, insa pe alte proiecte, pe alte axe.

Care sunt urmarile corectiilor financiare?
  • Rata de absorbtie va scadea, in mod firesc.
  • Creste riscul de dezangajare pentru acest an, mai ales in privinta POS DRU. Ce inseamna asta? Ca banii pusi la dispozitie pentru acest an nu sunt cheltuiti, prin urmare ei sunt pierduti si raman la Bruxelles.
  • Ridica probleme unde sa folosesti banii din corectii, daca pot fi reutilizati de statul roman. O varianta este programul de izolare a blocurilor de locuinte, iar statul roman a obtinut aprobarea de al Comisia Europeana pentru acest program. Comisia va contribui cu 70%, iar locatarii - sau autoritatile locale - cu 20-30%. Vor fi insa stabilite standarde de cost la nivel national.
RECTIFICAREA AFECTEAZA PLATILE INTERNE

O ultima chestiune: pe beneficiari ii asteapta zile grele. Autoritatile romane vor avea mari dificultati in a face platile interne, adica deconturile. Sistemul este urmatorul: beneficiarul de proiect european face cheltuielile, apoi trimite facturile spre statul roman (sa vorbim generic). Statul verifica daca acele chel;tuieli sunt eligibile, apoi trebuie sa deconteze facturile. Mai apoi, statul roman trimite chitantele (cererile de rambursare) la Comisia Europeana. Care le verifica si apoi trimite banii Romaniei.

Numai ca, asa cum am spus mai sus, din 1 iulie Romania nu mai trimite la Bruxelles nicio cerere de rambursare, asa ca niciun eurocent nu mai vine in tara. Prin urmare, statul roman trebuie sa plateasca cu bani din bugetul propriu beneficiarii romani, ca apoi sa recupereze banii de la CE. Numai ca bugetul a suferit corectii, a fost rectificarea bugetara, in plus peste faptul ca nu luam bani de la Comisie. Asa ca statul nu va mai avea ce bani sa dea beneficiarilor. Ba mai mult, din surse convergente, am aflat ca FMI - care recomanda public de fiecare data guvernului roman sa folosesca fondurile europene - are un alt limbaj in spatele usilor inchise. FMI a recomandat autoritatilor sa nu mai faca plati pentru programele cu probleme, aflate in analiza. Adica cam pe toate.

Orban a vorbit adesea despre un fond-tampon, asa cum are Polonia. In fiecare an, la inceput de an, Polonia pune in pusculita acestui fond o suma pentru ca, in orice conditii, sa aiba bani pentru platile interne si cofinantari. Din calcule reiese ca el ar trebui sa fie, in cazul Romaniei, de minim 3 miliarde de euro, optim 5, daca se poate.

Va promiteam mai sus ca vorbesc despre ce inseamna sistarea trimiterii de cereri de rambursare la CE. O fac acum in incheiere. Am mai vorbit aici, pe blog, despre asta, dar reiau pe scurt explicatia.

Comisia deconteaza "chitantele" pe sistemul "primul venit, primul servit", adica in ordinea in care vin. Insa an de an, prin luna octombrie, Comisia termina banii. Si atunci raman acele chitante deachitate, reste a liquider sunt numite. Plata lor se reia din bugetul anului urmator. Numai ca incepand de anul trecut aceste reste a liquider au inceput sa fie tot mai multe, iar banii sa se termine tot mai repede.

Asa ca, in cel mai fericit caz, cand vom relua trimiterea cererilor de rambursare spre Bruxelles, acesta nu va mai avea bani sa ne dea. Probabil ii vom primi prin februarie-martie 2013. Iar in 2013 se anticipeaza ca banii Comisiei sa se termine pe la jumatatea anului. Asa ca Romania va avea mereu o balanta dezechilibrata intre ce plateste statul roman beneficiarilor - daca isi onoreaza aceste plati - si ce primeste de la Comisie. In conditii de rectificari, de lipsa de bani si de intarzieri de bani de la Comisie (in varianta fericita in care se reia rambursarea) ce bani va avea statul roman sa dea beneficiarilor? Prevad o perioada si mai dificila pentru beneficiari.

Intrebarea pe care o avem cu totii in minte e: pana la urma, cat din cele 19 miliarde de euro destinate coeziunii, adica bani ce vin prin aceste programe cu probleme vor fi luate? Cate vom pierde? Riscul de dezangajare (adica de necheltuire a banilor) creste pentru 2012 si n-o sa reusim sa luam 6 miliarde de euro, pentru a-l evita, in 2013 riscam sa mai pierdem 6,7 miliarde si uite-asa se aduna.

Se pare ca anul acesta nu se va atinge rata de absorbtie de 20% - unii spun ca, daca ne raportam la cererile de rambursare, adica chitantele trimise la Bruxelles, ne apropiem de 205 (eu nu cred, avan in vedere ca de luni bune nu le trimitem), altii spun ca se va ajunge pe la 15% daca ne raportam la banii intrati in tara. E, oricum, extrem de putin la mai bine de jumatatea perioadei de contractare.

marți, 4 septembrie 2012

Basescu o pune la punct pe Reding

Viviane Reding ia lovitura dupa lovitura de la politicienii romani. Dupa dialogul la distanta cu Victor Ponta, iata ca si Traian Basescu o pune la punct.

Comisarul european a spus saptamana trecuta ca 'raul cel mare' a putut fi evitat in Romania gratie institutiilor internationale, a Comisiei Europene, FMI si statelor europene. O afirmatie care l-a deranjat pe Traian Basescu, se pare, intrucat a reactionat astazi destul de dur in discursul in fata diplomatilor romani.

"Am vazut ca exista politicieni care  isi aroga salvgardarea Romaniei. Restabilirea statului de drept s-a facut pentru ca institutiile romanesti au stat in picioare chiar si in fata acestei furii politice. (...) Acesta este mesajul pe care vreau sa-l preia toti ambasadorii", a spus presedintele.

N-a venit niciun politician de afara sa voteza in Curtea Constitutionala, n-a venit niciun politician ddin strainatate sa lanseze anchete cu privire la eventuale fraude la referendum, a argumentat presedintele. "A fost o proba de foc pentru institutiile din Romania, pe care acestea au trecut-o", crede Basescu. 

Viviane Reding este unul dintre cei mai puternici politicieni de la Bruxelles, chiar daca vine dintr-un stat atat de mic. Este poate exemplu in plus prin care poti argumenta ca puterea unui stat in UE nu sta neaparat in dimensiunea lui si in numarul populatiei. Luxemburgul este reprezentat, sa nu uitam, si de Jean Claude Junker, presedintele eurogrup. Euractiv.com, intr-un articol, arunca  ideea ca si-ar pregati terenul pentru a fi aleasa presedinte al Comisiei. Ceea ce, sincer, nu m-ar surprinde.


Reuniunea Diplomatiei pe intelesul tuturor

Constatam ieri, impreuna cu o colega de la TVr, care se ocupa de MAE chiar de mai mult timp decat mine, ca nici reuniunea Diplomatiei nu mai e ce-a fost. Cu ea vorbeam despre interesul media fata de acest eveniment. e adevarat, politica externa nu pare foarte apetisanta, iar ceea ce diplomnatii au de spus pare foarte steril. pentru unii. Pentru cei care nu au timp si nu stiu sa citeasca si printre randuri. Asa ca am zis sa punctez totusi acest eveniment pentru cei cativa interesati. Si pentru cei care n-au inteles importanta evenimentului. si pentru analisti care vorbesc in emisiuni despre acest eveniment, fara macar sa fi dat cu nasul pe-acolo si spun aberatii si rostesc tot ceea ce stiu ei mai bine: 2-3 subiecte, chiar si cand sunt intrebati despre alte teme.

In afara de stupida comparatie facuta de victor ponta intre Libia si Romania - pentru cei care au ratat-o, premeirul a comparat cele doua tari din perspectiva faptului ca in ambele "opozitia a cerut fortelor straine sa bombardeze tara, pentru ca lucrurile nu mergeau cum trebuie" - au existat insa si o serie de mesaje care s-au subinteles sau citit prinrte randuri. Ele trebuie puse intr-un context mai larg si coroborate cu informatiile pe care ponta le-a dat in interviuri zilele astea.

COABITAREA
Ma refer in primul rand la ea, pentru ca asteptam astazi, la ora 11, prima iesire publica a presedintelui basescu, in intalnirea cu diplomatii romani la Cotroceni. Miza este sa vedem daca mesajele de politica externa - uneori divergente, sa ne amintim subiectul expulzarii ambasadorului Sirian - vor fi convergente si coerente, asa cum o cere interesul national, pana la urma, chiar daca e o expresie pompoasa.

E interesant de vazut in contextul in care Marga a subliniat de fiecare data ca politica externa a romaniei nu este doar apanajul Presedintiei, ci si al Guvernului si Parlamentului, incercand sa reduca din aceasta prerogativa a presedintelui.

Ce mesaje a dat Ponta in acest sens ieri, in fata diplomatilor?
  • fara sa se abtina de la atacuri la adresa lui Basescu, facand comparatia cu Libia sau spunand ca ambasadorii trebuie sa aiba o salarizare decenta, ca sa nu stea la periferia unei capitale, in timp ce un sef de Institut Cultural din aceeasi capitala sta in centru, intr-un cartier buna (vorbea generic), finantarea lor venea din alta parte, fiind in subordinea presedintiei, primul ministru a dat semnalul ca vrea sa coabiteze cu Traian Basescu. Cand a vorbit despre trasformarile prin care va trece UE, a spus ca impartaseste viziunea presedintelui francez, care spune ca nu se poate austeritate fara masuri de stimulare a cresterii si a insistat pentru adoptarea acelui acord de crestere economica la ultimul Consiliu European, dar nu respinge si optiunea presedintelui pentru austeritate si disciplina financiara. Pozitia presedintelui Basescu este cea reflectata la nivel european de cancelarul angela Merkel.
  • liniile de politica externa nu se schimba, raman aceleasi obiective stabilite de multa vreme, si ramane o politica previzibila. Adica adio adulatie pentru leadership-ul lui Vladimir Putin, chiar daca a zis ca trebuie trecut peste sabloane si spaimele trecutului si dezvioltare relatii si cu Rusia. asta a spus mereu si presedintele Basescu, faptul ca isi doreste cu Rusia o relatie corecta si pragmatica.
  • Un alt semnal al dorintei de coabitare l-a dat Ponta intr-un interviu in care spune ca, daca presedintele vrea sa mearga la Consilii la Bruxelles o poate face, ca sa nu mai spuna ca e lovitura de stat. Am tot auzit varianta ca la Consiliul anterior, daca basescu ar fi aparut la bruxelles, Ponta s-ar fi retras. Prea tarziu, pentru ca el furase startul trimitand delegatia la secretariatul general, ar fi fost ridicol sa fie in toate documentele de prezentare a Consiliului premierul si sa apara presedintele. Si un subiect cu adevarat suculent si meritat suculent pentru intreaga media.
SCHENGEN
Aveam de saptamana trecuta informatia ca, in mod clar, aderarea la spatiul Schengen pentru aceasta toamna este ratata. Nu numai fiindca n-am avut un raport buna asupra MCV, asa cum cerea Olanda, ci pentru ca Germania a decis sa voteze impotriva aderarii Romaniei. In mod evident, asta nu surprinde, este un semnal clar dat Bucurestiului, guvernului ca toate afirmatiile din vara la adresa germaniei si a cancelarului facute de Ponta si Antonescu au urmari. urmari grave.
  • Ponta le-a spus diplomatilor ca "nu este suparat" pentru aderarea la Schengen. Nici macar nu a fost anuntat rezultatul Consiliului JAI, care are loc spre sfarsitul lunii, ca premierul recunoaste infrangerea. Evident, asa cum avem noi informatii are si el. "Cand deciziile politice vor lasa locul cediciei corecte, atunci Romania va fi in Schengen", a spus el. De acord, domanul prim ministru, dar stim de mai bine de un an ca, in mod contrar criteriilor UE, deciziile politice sunt hotaratoare. Si nu nejustificat, cand este vorba despre Romania, oricat de multe ne-ar deranja asta.
  • Ministrul de externe a facut apel la toate fortele politice sa faca lobby pe langa famiile lor politice europene, pentru a sustine onest aderarea la Schengen. Prea tarziu!
  • In plus, cand l-am intrebat pe ambasadorul Romaniei in germania, domnul Lazar Comanescu, daca Germania mai sustine Romania si varianta compromisului de a adera in etape, a fost evaziv. A fost evaziv si cand l-am intrebat daca vom avea o decizie pozitiva in septembrie. Nici nu avea nevoie de mai mult.
Altfel, astazi va fi interesant de vazut dialogul diplomatilor cu mediul de afaceri. E o intreaga schizofrenie in ambasade, acolo unde consilierul economic nu il are, teoretic, sef pe ambasador, din moment ce este angajat al Ministerului Economiei. S-a vorbit mult despre reglementarea situatiei, ministrul baconschi a avut un proiect in acest sens, insa lucrurile raman, de ani de zile, neschimbate.

Un ultim cuvant acum despre acest eveniment. Senzatia pe care o ai este ca lumea se teme. Ambasadorii nu vorbesc pe camera, sau li s-a transmis ca nu au voie sa vorbeasca. Mai ales acelora din capitale cu care avem noi chestiuni sensibile de rezolvat. Asta da transparenta a MAE, acum la 150 de ani de existenta!