marți, 16 octombrie 2012

O decizie a Curtii de Justitie Europene care ne-ar putea da idei

Am urmarit cu mare atentie cazul privind reinhumarea lui Nyiro Joszef, la vremea respectiva. si actiunile oarecum sfidatoare la adresastatului si autoritatilor romane ale rpesedintelui Parlamentului de la Budapesta. Romania a urmat o cale diplomatica de ameliorare a situatiei, in ciuda unor declaratii destul de belicoase, dar vedem, din ultimele declaratii ale ministrului de externe ca maghiarii vor in continuare reinhumarea scriitorului ungur in Romania.

Lasand insa la o parte cazul de la noi (nu exista similitudini), iata cum au rezolvat  slovacii un caz tensionat cu autoritatile ungare. Au itnerzis presedintelui ungur sa intre pe teritoriul slovac, Ungaria a dat in judecata la Curtea Europeana de Justiei Slovacia, iar astazi CJUE a dat castig de cauza Bratislavei. iata principalele informatii din stirea aparuta pe Mediafax.

  • Slovacia nu a încălcat dreptul Uniunii atunci când a refuzat intrarea preşedintelui Ungariei, László Sólyom, pe teritoriul său, într-o zi cu semnificaţii istorice, a hotărât, marţi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg.
  • Împrejurarea că un cetăţean al Uniunii exercită funcţia de şef de stat este de natură să justifice o limitare, întemeiată pe dreptul internaţional, a exerciţiului dreptului de liberă circulaţie, a conchis CJUE.
Care este, de fapt, povestea?

La invitaţia unei asociaţii cu sediul în Slovacia, preşedintele Ungariei, László Sólyom, programase să se deplaseze, la 21 august 2009, în oraşul slovac Komárno pentru a participa la ceremonia de inaugurare a unei statui a Sfântului Ştefan. În 20 august este o zi de sărbătoare naţională în Ungaria, la această dată fiind comemorat Sfântul Ştefan, întemeietorul şi primul rege al statului maghiar.

Pe de altă parte, în 21 august este o dată considerată sensibilă în Slovacia, în măsura în care, la 21 august 1968, forţele armate ale unui număr de cinci ţări din Pactul de la Varşovia, printre care trupele maghiare, au invadat Republica Socialistă Cehoslovacă.

După mai multe schimburi diplomatice între ambasadele celor două state membre cu privire la vizita programată a preşedintelui Ungariei, Ministerul Afacerilor Externe slovac a comunicat în cele din urmă, la 21 august 2009, o notă verbală ambasadorului Ungariei în Republica Slovacă, prin care îi interzicea preşedintelui Ungariei să intre pe teritoriul slovac. 

Această notă invoca, pentru a justifica interdicţia menţionată, Directiva 2004/381 privind libera circulaţie în Uniunea Europeană.

Preşedintele ungar Sólyom, care a fost informat cu privire la conţinutul notei în timp ce se deplasa către Slovacia, a confirmat primirea acesteia la frontieră şi a renunţat să intre pe teritoriul acestui stat membru.

Întrucât a considerat că intrarea preşedintelui său pe teritoriul slovac nu putea fi refuzată în temeiul directivei, Ungaria a solicitat Comisiei să introducă la Curtea de Justiţie o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Slovaciei. Comisia a apreciat însă că dreptul Uniunii nu este aplicabil vizitelor efectuate de şeful unui stat membru pe teritoriul altui stat membru şi că, în aceste condiţii, pretinsa neîndeplinire a obligaţiilor nu este întemeiată.

Ungaria a decis în continuare să introducă la Curte, din proprie iniţiativă, o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Slovaciei, astfel cum îi permite tratatul. Comisia a decis să intervină în procedură în susţinerea Slovaciei.

Decizia CJUE

În hotărârea pronunţată marţi, Curtea constată că, întrucât Sólyom are cetăţenia ungară, acesta beneficiază de statutul de cetăţean al Uniunii, ceea ce îi conferă dreptul de circulaţie şi de ședere pe teritoriul statelor membre.

Cu toate acestea, Curtea aminteşte că dreptul Uniunii trebuie interpretat în lumina normelor relevante ale dreptului internaţional, întrucât acest drept face parte din ordinea juridică a Uniunii şi este obligatoriu pentru instituţiile acesteia. În acest context, Curtea arată că, în temeiul normelor cutumiare ale dreptului internaţional general, precum şi al normelor convenţiilor multilaterale, şeful de stat se bucură în relaţiile internaţionale de un statut special.


Imprejurarea că un cetăţean al Uniunii exercită funcţia de şef de stat este de natură să justifice o limitare, întemeiată pe dreptul internaţional, a exercitării dreptului de circulaţie pe care dreptul Uniunii îl conferă acestei persoane. Curtea constată că dreptul Uniunii nu îi impunea Slovaciei să garanteze accesul preşedintelui Ungariei pe teritoriul său.

De asemenea, deşi Slovacia a invocat în mod greşit Directiva 2004/38 ca temei juridic pentru refuzarea accesului preşedintelui Ungariei pe teritoriul său, această împrejurare nu constituie totuşi un abuz de drept în sensul jurisprudenţei Curţii.

În aceste condiţii, Curtea de la Luxemburg a respins acţiunea formulată de Ungaria în ansamblul său.

2 comentarii:

  1. Un anunt foarte important , multumim ca ne-ai informat

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa speram ca cine are urechi de auzit sa auda.
    Ungurii pot fi nationalisti cat cuprinde la ei acasa. Insa Ardealul nu a fost, nu este si nu va fi casa lor niciodata.
    Faptul ca au asuprit populatia ardeleana, faptul ca la invazia din ’40 au decimat sate intregi, de la copilul din pantecele mamei pana la batranul in sprijinit in bat, faptul ca au dezradacinat sute de mii de romani si i-au fortat sa plece sau sa-si renege obarsia, nu inseamana ca au dreptul sa pretinda ca Ardealul este al lor.
    Nu trebuie sa uitam aceasta ultima pagina trista din istoria actiunilor ungurilor pe teritoriul Romania:
    http://taraboste.blogspot.ro/2012/08/documentar-cutremurator-atrocitatile.html

    RăspundețiȘtergere