luni, 27 august 2012

Ponta la Congresul Internationalei Socialiste - merge cu 3 zile mai devreme si pleaca dupa prima zi

Guvernul anunta, intr-un comunicat de presa, ca de luni pana joi Victor Ponta este la Congresul Internationalei Socialiste, care are loc in Africa de Sud. Adica din 27 august pana in 30 august.

Si intru sa gasesc informatii despre acest eveniment, eventual pentru un backgound sau o stire. Si ce constat. Ca reuniunea socialistilor, de la Cape Town, incepe in 30 august si se termina in 1 septembrie.

In contestul acestui eveniment, Ponta va avea o intalnire cu presedintele Zuma si cu alti lideri. Ma intreb insa daca toti liderii socialisti merg cu trei zile inainte, doar pentru a pleca atunci cand lucrarile de-abia debuteaza, ca sa nu mai vorbim ca lipsesc atunci cand ele sunt in toi.

Trebuie sa recunoastem ca totusi ramane la partea cea mai importanta, la prima zi cand se discuta  "raspunsul social-democrat la criza economica" si este alegerea conducerii Internationalei.

Iata ce e in program joi:
For an economy with jobs, growth and social protection: the social democratic response to the financial crisis

Cat despre tema zilei de vineri, "The struggle for rights and freedoms: strengthening representative democracy and gaining new democracies in the world", se pare ca nu prea e interesanta. Drepturi si libertati, democratia reprezentativa... prea plictisitoare.


vineri, 24 august 2012

Fabius nu si-a anulat vizita in Romania, n-o acceptase de la bun inceput

Pregatesc acoperirea Reuniunii diplomatiei si mi-am intis, evident antele, sa vad daca se confirma venirea la eveniment a lui Laurent Fabius si a inaltului Reprezentant pentru politica externa al UE, Lady Catherine Ashton.

Si am aflat ca nu vin, dar fara ca asta sa insemne ca, din cauza tumultului politic, si-au anulat venirea. Nu au acceptat niciodata invitatia, desi fostul ministru Andrei Marga anuntase public ca a primit confirmarea de la cei doi cu ocazia participarii la un Consiliu.

Fost ministru, domnul Baconschi, argumenteaza pe blogul sau astazi izolarea internationala a Romaniei astfel: După ce susținuse, din opoziție, că Traian Băsescu e izolat internațional, USL a încercat să prezinte reacțiile Occidentului față de situația pe care a generat-o de când a preluat puterea doar ca pe o formă de solidarizare a PPE cu PDL. Mă întreb atunci de ce tocmai și-a anulat vizita la București socialistul Laurent Fabius, ministrul francez de externe?

Sunt de acord ca iamginea noastra internationala e praf, nimic de zis, dar argumentul sau e unul fals. In mod cert, domnul ministru stia chiar mai bine decat mine ca cei doi oficiali europeni nu acceptasera invitatia lui Andrei Marga. Recunosc, cu modestie, ca sunt convinsa ca are in MAE surse mai bune decat mine. :)

UPDATE: Reactia MAE mai jos. Ce sa zica? Ca l-au invitat, ca a acceptat si ca a anulat. Frumos de tot. :))
La data de 3 august 2012, MAE francez a anunţat MAE român că ministrul Laurent Fabius nu mai poate fi prezent la data de 3 septembrie 2012 la Bucureşti, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR), având în vedere un alt angajament pe care ministrul francez îl are în plan extern, astfel că vizita a fost amânată din raţiuni obiective, iar ideile insinuate de domnul Teodor Baconschi reprezintă o dezinformare a opiniei publice. Totodată, precizăm că nu a exist o confirmare scrisă a participării oficialului francez  la RADR, fiind exprimat doar un acord verbal de principiu.

joi, 23 august 2012

Cand MAE intra in politica interna

MAE s-a tinut intotdeauna departe de dezbaterea interna, chiar daca era legata de chestiuni care tin si de  competentele sale, cum este raportul asupra mecanismului de cooperare si verificare pe justitie. 

Nu mai este insa cazul acum. De dimineata vad un comunicat din partea institutiei: Reactie MAE fata de tergiversarea procedurii de desemnare a unui nou ministru al justiţiei.

Evident, se invoca MCV si angajamentele asumate in baza acestuia. 

„Blocarea de către CSM, în ultimele două săptămâni, a numirii unui nou ministru al justiţiei, nu a permis ministerului să desfăşoare demersurile necesare pentru ca astăzi,23 august, în şedinţa de guvern, să poată fi alocate resursele necesare pentru respectarea termenului menţionat, cu toate consecinţele care decurg din aceasta. Totodată, absenţa titularului portofoliului justiţiei, inclusiv în contextul demersurilor necesare în relaţia cu CE, a generat o problemă suplimentară în demersul României în plan extern. Amintesc faptul că, activitatea CSM a constituit în anii anteriori un subiect constant al criticilor CE. De altfel, în ultimul raport al CE (din 18 iulie 2012), Comisia a adresat CSM un set de 12 recomandări şi, în textul de ansamblu al raportului, un număr total de 22 de recomandări punctuale”, este declaratia ministrului Titus Corlatean, redata de comunicat.

Au fost o serie de intarzieri, in toti acesti cinci ani de existenta a MCV, dar MAE nu "s-a indignat" niciodata public. Si nu cred ca este cazul sa o faca. Este o depasire a cutumei, din punctul meu de vedere, pentru ca indica o politizare a unui minister care - e adevarat, are un ministru numit politic - trebuie sa se concentreze asupra aspectelor politicii externe a Romaniei.

Oare ministrul Titus Corlatean a ramas cu reflexul de a se pronunta si asupra chestiunilor ce tin de justitie, in urma detinerii recente a acestui portofoliu?

Nota bene: nu mai comentez faptul ca acest comunicat a  fost transmis presei intr-un moment in care CSM deja se intrunise si luase act de demisia Monei Pivniceru.

 Iata mai jos comunicatul integral:

Ministerul Afacerilor Externe ia notă cu surprindere şi preocupare de amânarea repetată şi nejustificată a parcurgerii, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a procedurii de  desemnare a noului ministru al justiţiei.

Din perspectiva angajamentelor externe ale statului român, MAE constată că blocajul generat de lipsa de voinţă a CSM pentru derularea procedurii sus-menţionate riscă să genereze prejudicii grave în atingerea obiectivelor României legate de MCV. Mai exact, este vorba de  respectarea, în relaţia cu Comisia Europeana (CE), a angajamentelor privind intrarea în vigoare, la 1 septembrie 2012, a Codului de procedură civilă şi a legii de aplicare a acestuia, în conformitate cu programul de guvernare adoptat de Parlament, care presupune o reformă cu consecinţe benefice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Acest proces înseamnă recrutarea unui număr suplimentar semnificativ de judecători şi personal auxiliar (grefieri etc.),  precum şi alocarea resurselor bugetare în acest sens.

„Blocarea de către CSM, în ultimele două săptămâni, a numirii unui nou ministru al justiţiei, nu a permis ministerului să desfăşoare demersurile necesare pentru ca astăzi,23 august, în şedinţa de guvern, să poată fi alocate resursele necesare pentru respectarea termenului menţionat, cu toate consecinţele care decurg din aceasta. Totodată, absenţa titularului portofoliului justiţiei, inclusiv în contextul demersurilor necesare în relaţia cu CE, a generat o problemă suplimentară în demersul României în plan extern. Amintesc faptul că, activitatea CSM a constituit în anii anteriori un subiect constant al criticilor CE. De altfel, în ultimul raport al CE (din18 iulie 2012), Comisia a adresat CSM un set de 12 recomandări şi, în textul de ansamblu al raportului, un număr total de 22 de recomandări punctuale”, a declarat Titus Corlăţean.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, consideră că, membrii CSM asupra cărora s-au ridicat semne de întrebare privind obiectivitatea şi caracterul nepartizan al acţiunilor au datoria legală de a finaliza cât mai rapid procedura de desemnare a unui nou ministru al justiţiei şi de a-şi concentra activitatea spre îndeplinirea obligaţiilor esenţiale vizând garantarea reală a independenţei justiţiei şi, respectiv, promovarea unui parteneriat autentic cu ministerul de resort pentru promovarea procesului de reformă în acest domeniu, în interesul statului şi al cetăţenilor români.

MAE îşi exprimă disponibilitatea de a oferi sprijinul necesar în demersurile pe plan extern pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în relaţia cu partenerii europeni.
 

marți, 21 august 2012

Ce ne facem cu romii, mon frere?

  • 15.000 - 20.000 de romi straini instalati in Franta
  • 4.600 - 6.300 de euro anual este costul integrarii unui rom 
  • 713 euro este taxa pe care o plateste un patron care angajeaza un rom roman sau bulgar, din cauza restrictiilor pe piata muncii impuse inca de Franta cetatenilor romani si bulgari
  • 150 numarul meseriilor in care pot fi angajati acestia, meserii stabilite de guvernul francez, dar care trebuie autorizate ulterior si de prefectura
  • 300 de euro pentru un adult si 100 de euro pentru un copil primesc romii care accepta plecarea de pe teritoriul francez (termenul este indepartarea de pe teritoriul francez, nu expulzare, din moment ce suntem cu totii in spatiul UE de unde cetatenii UE nu pot fi expulzati)

Sunt cifrele prezentate de Le Monde, intr-un articol mai vechi in care anunta sedinta interguvernamentala de miercuri de la Paris in care se va discuta situatia romilor. Sunt cifre cu care se confrunta guvernul francez, care ar trebui sa decida, asa cum a fost anuntat de catre ministrul de interne, Manuel Valls.


Administratia socialista de la Paris a adoptat, dupa cum am vazut in ultimele saptamani, aceeasi politica a desfiintarii taberelor de romi si de indepartare de pe teritoriul francez pe care a avut-o si Nicholas Sarkozy. Imi amintesc vehementa Romaniei din acea perioada, acum, doar o consemnare ca s-au intors romi din Franta in Romania.

Pana cand vom vedea exact ce vor decide - din punctul meu de vedere, e nevoie de o politica integrata, asa cum sustin multi, la nivel national, din tara de provenienta si in tara de destinatie si cu bani pusi la dispozitie din fonduri europene - se gandesc la ridicarea masurilor tranzitorii pe piata muncii. Decizie care se ia tot azi-maine.

E momentul transarii problemei votului diasporei

Romanii din strainatate - dreptul lor la vot, prezenta pe listele electorale permanente, numarul lor, pana la urma.

Sunt toate teme discutate intens in aceste zile, chiar saptamani, sunt subiectele care au suparat romanii din diaspora. Fie individual - am auzit comentarii de genul: "Mama mea, care traieste de 20 de ani in Italia, era suparata ca pentru astia e cetatean de rangul doi" - sau colectiv, si avem o serie de proteste ale asociatilor de romani, una din Spania, alte doua din SUA.

De-a lungul anilor am scris mult, si aici pe blog, si la Hotnews, despre votul diasporei, despre nemultumirile acesteia justificate sau nejustificate uneori. Am scris si despre incercarile repetate ale unor ministri de a gasi o solutie pentru diaspora si exercitarea dreptului ei de vot.

3.052.397 este totalul cetatenilor romani cu drept legal de sedere in strainatate -  potrivit informatiilor furnizate luni de premierul Ponta (mai jos este intregul document trimis de Guvern CCR)

Documentul trimis de Guvern CCR

Au fost vehiculate o serie de numere privind diaspora. Cel de mai sus este ultimul oferit de Guvern. Autoritatilor romane le-a fost intotdeauna greu sa precizeze cati romani stau in strainatate.

Acum cred, mai mult decat oricand, este momentul sa se transeze problema. Pentru ca pe viitor sa nu mai fie suspiciuni referitor la votul diasporei si la numarul celor cu drept de vot.

Au existat, cel putin in ultimii cinci ani, doua initiative: a ministrilor Cioroianu si, mai apoi, Baconschi, privind o lege a votului prin corespondenta. A lui Ciorianu s-a pierdut pe undeva prin Parlament, prin Senat, a lui Baconschi a murit din  fasa. De fiecare data aceste initiative au fost primite prost, politicienii au aruncat imediat pe piata declaratii referitoare la dorinta de fraudare a votului.

Sa fim seriosi! In orice forma ar fi, vot prin corespondenta (adica primit buletinul in plic si apoi trimis ambasadei, care sa le trimita la Bucuresti - mai greu de facut in cazul unui al doilea tur de scrutin, dar nu imposibil) sau vot electronic (mai greu tehnic, avand in vedere faptul ca stam prost cu informatizarea, la cum se blocheaza portalurile atunci cand intra oamenii sa plateasca taxe on line) el ar da din start o idee despre numarul de votanti din strainatate.

Ce discutii despre cvorum si participare ar mai exista daca ar fi obligatorie inregistrarea inainte de vot, cum e la americani? Vrei sa votezi - pentru ca sunt si romani din diaspora pe care nu ii mai intereseaza asta, sa recunoastem - fa efortul de a te inregistra. Si apoi voteaza.

Nu, noi complicam lucrurile, punem bete-n roate initiativelor care ar face situatia sa evolueze. Si apoi avem discutii itnerminabile despre frauda, intentii de frauda, legalitate sau ilegalitate, liste suplimentare, liste permanente electorale.

De fapt, concluzia e simpla: nu exista vointa politica. De ce? Nu ii pot suspecta ca vor - fiecare tabara in parte, cand e la putere - sa pastreze zona asta gri, tocmai pentru a putea jongla, cand e cazul, cu voturile diasporei, nu?

luni, 20 august 2012

De astazi, sunt la Digi 24

Dragi prieteni,
Sper sa imi fiti alaturi si in continuare si sa ma vizitati pe blog. Incep o noua etapa in viata mea profesionala, in televiziune, la Digi 24. Voi vorbi si voi scrie tot despre ceea ce imi place si la ce ma pricep, politica externa romaneasca si nu numai si afaceri europene, numai ca in alt format. Sper ca ma veti urmari si acolo.

Cat despre blog, imi propun sa devin mai activa. Va fi, ca si pana acum, o platforma de informare si opinie pentru mine si imi propun sa o imbogatesc. Cum televiziunea iti reduce timpul de exprimare, placerea mea pentru cuvinte isi va gasi o reflectare si mai buna aici.