FOTO Hillary Clinton a primit cadouri la intoarcerea la munca

Hillary Clinton s-a intors la munca dupa ce a fost spitalizata mai bine de o saptamana. A avut un cheag de sange la cap. Colegii au asteptat-o cu niste surprize.

sursa: Departamentul de Stat

Intr-o cutie, a primit cadou mai multe lucruri. Victoria Nuland, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, a explicat jurnalistilor, la briefingul zilnic, semnificatia lor.

sursa: Departamentul de Stat

O casca de fotbal american, pentru ca "Washingtonul este un sport de contact". Un tricou de fotbal american cu numarul 112. Adica numarul tarilor vizitate de Clinton in calitate de secretar de stat.

sursa: Departamentul de Stat

Si apoi toata echipa s-a pus pe treaba.

sursa: Departamentul de Stat

Tacanitul tastaturilor ambasadelor la Bucuresti

Toate ambasadele de la Bucuresti faceau rapoartele despre rezultatul alegerilor din Romania. Tastaturile computerelor tacaneau de zor sub degetele responsabililor politici, care incercau sa explice propriilor capitale ce se intampla in Bucuresti.

Ministrul de externe a anunta ieri ca a trimis oficialilor occidentali o scrisoare in care explica faptul ca am avut alegeri corecte si libere, care legitimeaza rezultatul. Si mai cerea sprijinul partenerilor euro-atlantici, le cerea sa ramana alaturi de Bucuresti. Iata mai jos scrisoarea.

11.12.2012 Scrisoare T Corlatean
Astazi am o intalnire cu analistul pentru Romania al The Economist Intelligence Unit. Vrea sa vorbim despre situatia din Romania, situatia politica. va fi interesant sa vad perspectiva pe care o are pana acum despre tara noastra. Pana la urma, EIU si analizele sale sunt unele dintre cele mai importante si luate in considerare peste tot.

Basescu o pune la punct pe Reding

Viviane Reding ia lovitura dupa lovitura de la politicienii romani. Dupa dialogul la distanta cu Victor Ponta, iata ca si Traian Basescu o pune la punct.

Comisarul european a spus saptamana trecuta ca 'raul cel mare' a putut fi evitat in Romania gratie institutiilor internationale, a Comisiei Europene, FMI si statelor europene. O afirmatie care l-a deranjat pe Traian Basescu, se pare, intrucat a reactionat astazi destul de dur in discursul in fata diplomatilor romani.

"Am vazut ca exista politicieni care  isi aroga salvgardarea Romaniei. Restabilirea statului de drept s-a facut pentru ca institutiile romanesti au stat in picioare chiar si in fata acestei furii politice. (...) Acesta este mesajul pe care vreau sa-l preia toti ambasadorii", a spus presedintele.

N-a venit niciun politician de afara sa voteza in Curtea Constitutionala, n-a venit niciun politician ddin strainatate sa lanseze anchete cu privire la eventuale fraude la referendum, a argumentat presedintele. "A fost o proba de foc pentru institutiile din Romania, pe care acestea au trecut-o", crede Basescu. 

Viviane Reding este unul dintre cei mai puternici politicieni de la Bruxelles, chiar daca vine dintr-un stat atat de mic. Este poate exemplu in plus prin care poti argumenta ca puterea unui stat in UE nu sta neaparat in dimensiunea lui si in numarul populatiei. Luxemburgul este reprezentat, sa nu uitam, si de Jean Claude Junker, presedintele eurogrup. Euractiv.com, intr-un articol, arunca  ideea ca si-ar pregati terenul pentru a fi aleasa presedinte al Comisiei. Ceea ce, sincer, nu m-ar surprinde.

Fabius nu si-a anulat vizita in Romania, n-o acceptase de la bun inceput

Pregatesc acoperirea Reuniunii diplomatiei si mi-am intis, evident antele, sa vad daca se confirma venirea la eveniment a lui Laurent Fabius si a inaltului Reprezentant pentru politica externa al UE, Lady Catherine Ashton.

Si am aflat ca nu vin, dar fara ca asta sa insemne ca, din cauza tumultului politic, si-au anulat venirea. Nu au acceptat niciodata invitatia, desi fostul ministru Andrei Marga anuntase public ca a primit confirmarea de la cei doi cu ocazia participarii la un Consiliu.

Fost ministru, domnul Baconschi, argumenteaza pe blogul sau astazi izolarea internationala a Romaniei astfel: După ce susținuse, din opoziție, că Traian Băsescu e izolat internațional, USL a încercat să prezinte reacțiile Occidentului față de situația pe care a generat-o de când a preluat puterea doar ca pe o formă de solidarizare a PPE cu PDL. Mă întreb atunci de ce tocmai și-a anulat vizita la București socialistul Laurent Fabius, ministrul francez de externe?

Sunt de acord ca iamginea noastra internationala e praf, nimic de zis, dar argumentul sau e unul fals. In mod cert, domnul ministru stia chiar mai bine decat mine ca cei doi oficiali europeni nu acceptasera invitatia lui Andrei Marga. Recunosc, cu modestie, ca sunt convinsa ca are in MAE surse mai bune decat mine. :)

UPDATE: Reactia MAE mai jos. Ce sa zica? Ca l-au invitat, ca a acceptat si ca a anulat. Frumos de tot. :))

La data de 3 august 2012, MAE francez a anunţat MAE român că ministrul Laurent Fabius nu mai poate fi prezent la data de 3 septembrie 2012 la Bucureşti, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR), având în vedere un alt angajament pe care ministrul francez îl are în plan extern, astfel că vizita a fost amânată din raţiuni obiective, iar ideile insinuate de domnul Teodor Baconschi reprezintă o dezinformare a opiniei publice. Totodată, precizăm că nu a exist o confirmare scrisă a participării oficialului francez  la RADR, fiind exprimat doar un acord verbal de principiu.

Cand MAE intra in politica interna

MAE s-a tinut intotdeauna departe de dezbaterea interna, chiar daca era legata de chestiuni care tin si de  competentele sale, cum este raportul asupra mecanismului de cooperare si verificare pe justitie. 

Nu mai este insa cazul acum. De dimineata vad un comunicat din partea institutiei: Reactie MAE fata de tergiversarea procedurii de desemnare a unui nou ministru al justiţiei.

Evident, se invoca MCV si angajamentele asumate in baza acestuia. 

„Blocarea de către CSM, în ultimele două săptămâni, a numirii unui nou ministru al justiţiei, nu a permis ministerului să desfăşoare demersurile necesare pentru ca astăzi,23 august, în şedinţa de guvern, să poată fi alocate resursele necesare pentru respectarea termenului menţionat, cu toate consecinţele care decurg din aceasta. Totodată, absenţa titularului portofoliului justiţiei, inclusiv în contextul demersurilor necesare în relaţia cu CE, a generat o problemă suplimentară în demersul României în plan extern. Amintesc faptul că, activitatea CSM a constituit în anii anteriori un subiect constant al criticilor CE. De altfel, în ultimul raport al CE (din 18 iulie 2012), Comisia a adresat CSM un set de 12 recomandări şi, în textul de ansamblu al raportului, un număr total de 22 de recomandări punctuale”, este declaratia ministrului Titus Corlatean, redata de comunicat.

Au fost o serie de intarzieri, in toti acesti cinci ani de existenta a MCV, dar MAE nu "s-a indignat" niciodata public. Si nu cred ca este cazul sa o faca. Este o depasire a cutumei, din punctul meu de vedere, pentru ca indica o politizare a unui minister care - e adevarat, are un ministru numit politic - trebuie sa se concentreze asupra aspectelor politicii externe a Romaniei.

Oare ministrul Titus Corlatean a ramas cu reflexul de a se pronunta si asupra chestiunilor ce tin de justitie, in urma detinerii recente a acestui portofoliu?

Nota bene: nu mai comentez faptul ca acest comunicat a  fost transmis presei intr-un moment in care CSM deja se intrunise si luase act de demisia Monei Pivniceru.

 Iata mai jos comunicatul integral:

Ministerul Afacerilor Externe ia notă cu surprindere şi preocupare de amânarea repetată şi nejustificată a parcurgerii, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a procedurii de  desemnare a noului ministru al justiţiei.

Din perspectiva angajamentelor externe ale statului român, MAE constată că blocajul generat de lipsa de voinţă a CSM pentru derularea procedurii sus-menţionate riscă să genereze prejudicii grave în atingerea obiectivelor României legate de MCV. Mai exact, este vorba de  respectarea, în relaţia cu Comisia Europeana (CE), a angajamentelor privind intrarea în vigoare, la 1 septembrie 2012, a Codului de procedură civilă şi a legii de aplicare a acestuia, în conformitate cu programul de guvernare adoptat de Parlament, care presupune o reformă cu consecinţe benefice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Acest proces înseamnă recrutarea unui număr suplimentar semnificativ de judecători şi personal auxiliar (grefieri etc.),  precum şi alocarea resurselor bugetare în acest sens.

„Blocarea de către CSM, în ultimele două săptămâni, a numirii unui nou ministru al justiţiei, nu a permis ministerului să desfăşoare demersurile necesare pentru ca astăzi,23 august, în şedinţa de guvern, să poată fi alocate resursele necesare pentru respectarea termenului menţionat, cu toate consecinţele care decurg din aceasta. Totodată, absenţa titularului portofoliului justiţiei, inclusiv în contextul demersurilor necesare în relaţia cu CE, a generat o problemă suplimentară în demersul României în plan extern. Amintesc faptul că, activitatea CSM a constituit în anii anteriori un subiect constant al criticilor CE. De altfel, în ultimul raport al CE (din18 iulie 2012), Comisia a adresat CSM un set de 12 recomandări şi, în textul de ansamblu al raportului, un număr total de 22 de recomandări punctuale”, a declarat Titus Corlăţean.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, consideră că, membrii CSM asupra cărora s-au ridicat semne de întrebare privind obiectivitatea şi caracterul nepartizan al acţiunilor au datoria legală de a finaliza cât mai rapid procedura de desemnare a unui nou ministru al justiţiei şi de a-şi concentra activitatea spre îndeplinirea obligaţiilor esenţiale vizând garantarea reală a independenţei justiţiei şi, respectiv, promovarea unui parteneriat autentic cu ministerul de resort pentru promovarea procesului de reformă în acest domeniu, în interesul statului şi al cetăţenilor români.

MAE îşi exprimă disponibilitatea de a oferi sprijinul necesar în demersurile pe plan extern pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în relaţia cu partenerii europeni.

 

E momentul transarii problemei votului diasporei

Romanii din strainatate - dreptul lor la vot, prezenta pe listele electorale permanente, numarul lor, pana la urma.

Sunt toate teme discutate intens in aceste zile, chiar saptamani, sunt subiectele care au suparat romanii din diaspora. Fie individual - am auzit comentarii de genul: "Mama mea, care traieste de 20 de ani in Italia, era suparata ca pentru astia e cetatean de rangul doi" - sau colectiv, si avem o serie de proteste ale asociatilor de romani, una din Spania, alte doua din SUA.

De-a lungul anilor am scris mult, si aici pe blog, si la Hotnews, despre votul diasporei, despre nemultumirile acesteia justificate sau nejustificate uneori. Am scris si despre incercarile repetate ale unor ministri de a gasi o solutie pentru diaspora si exercitarea dreptului ei de vot.

3.052.397 este totalul cetatenilor romani cu drept legal de sedere in strainatate -  potrivit informatiilor furnizate luni de premierul Ponta (mai jos este intregul document trimis de Guvern CCR)

Documentul trimis de Guvern CCR

Au fost vehiculate o serie de numere privind diaspora. Cel de mai sus este ultimul oferit de Guvern. Autoritatilor romane le-a fost intotdeauna greu sa precizeze cati romani stau in strainatate.

Acum cred, mai mult decat oricand, este momentul sa se transeze problema. Pentru ca pe viitor sa nu mai fie suspiciuni referitor la votul diasporei si la numarul celor cu drept de vot.

Au existat, cel putin in ultimii cinci ani, doua initiative: a ministrilor Cioroianu si, mai apoi, Baconschi, privind o lege a votului prin corespondenta. A lui Ciorianu s-a pierdut pe undeva prin Parlament, prin Senat, a lui Baconschi a murit din  fasa. De fiecare data aceste initiative au fost primite prost, politicienii au aruncat imediat pe piata declaratii referitoare la dorinta de fraudare a votului.

Sa fim seriosi! In orice forma ar fi, vot prin corespondenta (adica primit buletinul in plic si apoi trimis ambasadei, care sa le trimita la Bucuresti - mai greu de facut in cazul unui al doilea tur de scrutin, dar nu imposibil) sau vot electronic (mai greu tehnic, avand in vedere faptul ca stam prost cu informatizarea, la cum se blocheaza portalurile atunci cand intra oamenii sa plateasca taxe on line) el ar da din start o idee despre numarul de votanti din strainatate.

Ce discutii despre cvorum si participare ar mai exista daca ar fi obligatorie inregistrarea inainte de vot, cum e la americani? Vrei sa votezi - pentru ca sunt si romani din diaspora pe care nu ii mai intereseaza asta, sa recunoastem - fa efortul de a te inregistra. Si apoi voteaza.

Nu, noi complicam lucrurile, punem bete-n roate initiativelor care ar face situatia sa evolueze. Si apoi avem discutii itnerminabile despre frauda, intentii de frauda, legalitate sau ilegalitate, liste suplimentare, liste permanente electorale.

De fapt, concluzia e simpla: nu exista vointa politica. De ce? Nu ii pot suspecta ca vor - fiecare tabara in parte, cand e la putere - sa pastreze zona asta gri, tocmai pentru a putea jongla, cand e cazul, cu voturile diasporei, nu?

Ponta anunta declaratii de presa dupa intalnirea cu Barroso. Comisia spune ca va fi cel mult o declaratie scrisa a presedintelui Barroso

Cum urmaresc vizita premierului Ponta la Bruxelles de la Bucuresti, mi-am zis sa ma asigur ca vad declaratiile ca sa stiu despre ce se vorbeste. In plus, am consulat programul - modificat de o gramada de ori, ba au fost bagate, ba au fost scoase declaratii de presa - ca sa fiu sigura ca nu ratez momentele. Iata cum arata cele mai importante momente de astazi:

14.45-15.15 Întrevederea domnului Victor PONTA, Prim-ministru al României, cu domnul Herman VAN ROMPUY, Preşedintele Consiliului European
                   Locaţie : Parlamentul European
                   Precizam ca nu vor fi declaratii de presa la sfarsitul intalnirii.

16.15-16.45 Întrevederea domnului Victor PONTA, Prim-ministru al României, cu domnul José Manuel BARROSO, Preşedintele Comisiei Europene
                   Locaţie : Sediul Comisiei Europene
           Declaraţii de presă la finalul întrevederii

Ieri am vorbit cu unul dintre ofiterii de presa pe care i-a luat premierul cu el la Bruxelles si mi-a spus ca stie de declaratii la Copmisie, dar nu stie unde vor fi ele si daca vor fi transmise pe EBS.

Asa ca sun la Comisie, la unul dintre purtatorii de cuvant care se ocupa de acest moment si intreb: vor fi date declaratiile de dupa intrevedere pe EBS?

Nu vor fi declaratii de presa, mi se raspunde. Nu am hotarat exact cum va fi, daca va fi o declaratie scrisa a presedintelui Barroso sau nu, acum suntem in procesul de luare a unei decizii, insa in mod cert nu va fi un press point la VIP corner. Ce e asta? E locul unde se fac declaratiile cand presedintele primeste in vizita oficiali ai diferitelor state sau invitati alaturi de care vrea sa faca declaratii.

Uimita, ii spun omului: dar in programul trimis de guvern privind vizita premierului sunt trecute declaratii de rpesa in urma intalnirii. Nu au fost convenite? Nu, nu s-a discutat asta, a fost raspunsul.

Prin urmare, este posibil sa existe un comunicat cu o declaratie scrisa a presedintelui Comisiei. Asta este situatia de la ora 12.50. Cert este, mi s-a spus, ca cei doi nu vor avea declaratii comune.

Eu zic sa vedem si sa asteptam, cine stie, lucrurile se pot schimba pe parcurs.

Am cerut explicatii referitor la discutia separata, pe langa discutia privindr aportul MCV, in Colegiul Comisarilor privind situatia politica din Romania. Am cerut explicatii referitor la declaratia lui Viviane Reding si cam ce-ar fi vrut sa sugereze. Situatia e clara: in momentul discutarii MCV, sigur ca se va discuta situatia politica din Romania. E discutia in acest context, mi s-a spus, nu una separata si Reding n-a insinuat altceva. Nu e nimic exceptional, poate doar situatia din Romania, dar asta e completarea mea.

UPDATE: Aud corespondenta de pe Digi 24 de la Bruxelles si jurnalistul spune ca Ponta a motivat absenta declaratiilor de presa prin faptul ca ar pierde avionul.

UPDATE 2, ora 18.28, dupa intalnirea cu Barroso: Ponta explica faptul ca Barroso va emite o declaratie scrisa de presa dupa intalnire, iar declaratia in fata presei o va face dupa ce va discuta in Colegiul Comisarilor, asa cum e uzual, explica premierul roman. Mai mult, barroso urmeaza sa se vada cu 8 ambasadori si se simtea vinovat ca intalnirea a durat mai mult decat era programat.

De la ministru de externe la ministru de externe - Baconschi: demisia lui Marga este imperativa

"Insetat de functii si complice la lovitura de stat organizata de pucistii majoritatii nevotate", incompetent, "admirator declarat al lui Vladimir Putin" - aceasta este caracerizarea pe care i-o face actualului ministru de externe, Andrei Marga, fostul ministru de externe, Teodor Baconschi, intr-o postare pe blog in care ii cere demisia.

Fostul ministru crede ca Marga "compromite imaginea Romaniei pe plan extern" si ca, in doua luni, "nu a intreprins nicio actiune diplomatica notabila". Mi-e foarte greu sa il contrazic pe domnul Baconschi. Mai ales cand incepe sa inventarieze toate actiunile notabile ale sefului actual al diplomatiei:

• A blocat circuitul institutional MAE-Administratie prezidentiala. 
• S-a dus nepregatit la Bruxelles, insotindu-l acolo pe Victor Ponta, care participa la Consiliul European fara mandat si impotriva deciziei Curtii Constitutionale. 
• In loc sa se dedice dosarelor majore (UE, NATO, politica regionala si energetica), dl Marga a facut campanie impotriva lui Emil Boc, la Cluj. 
• Iar cand incompetenta sa a devenit sesizabila si pentru presa internationala, dl ministru a inceput sa se ratoiasca ba la FAZ si The Economist, ba la ziaristii de la El Pais, care i-au demonstrat, negru pe alb, ca a mintit si a lansat acuzatii nefondate (Ponta declarase intr-adevar ca daca plagiatul sau e dovedit, va demisiona).

 "Cu un asemenea bilant catastrofal, in numai doua luni, admiratorul declarat al lui Vladimir Putin are o singura sansa de a nu-si distruge complet imaginea de om public: demisia imediata", conchide Teodor Baconschi.

Payback time, am putea spune. Sa nu uitam ca Marga l-a caracterizat extrem de dur pe Baconschi in urma cu o luna. L-a facut "intelectual de carton care minte pentru a iesi in evidenta", cand fostul ministru a spus ca a politizat MAE.

A fost total neasteptata si neuzuala reactia de marti a ministrului de externe:

Recentele evoluţii de pe scena politică din România sunt expresia exerciţiului democratic parlamentar şi nu fac decât să readucă funcţionarea instituţiilor reprezentative ale statului de drept în parametri constituţionali. Aceste evoluţii au loc înăuntrul funcţionării democratice a Parlamentului.

Pe parcursul dezbaterilor politice nu a fost pusă în discuţie independenţa instituţiilor, ci au fost aplicate litera şi spiritul legii specifice pentru astfel de situaţii. Este vorba despre stabilirea legăturii directe dintre noua majoritate parlamentară si structura de conducere a celor două camere ale Parlamentului, aşa cum prevăd regulamentele acestora. Configuraţia politică din Senat şi Camera Deputaţilor a stat la baza instalării noului Executiv, astfel că era firesc ca această nouă distribuţie a reprezentării politice în forul legislativ să îşi găsească o reflectare şi în conducerea Parlamentului.

Independenţa Justiţiei nu a fost şi nu este pusă în vreun fel sub semnul întrebării. De asemenea, actuala oaliţie guvernamentală nu şi-a propus să afecteze în vreun fel  funcţionarea Curţii Constituţionale sau să-i revoce pe membrii acesteia. România rămâne profund ataşată valorilor democratice care stau la baza apartenenţei noastre la Uniunea Europeană şi NATO. Democraţia româneasca este suficient de matură pentru a gestiona cu responsabilitate şi înţelepciune probleme inerente procesului de raportare la o realitate politică dinamică.

O poti interpreta ca un mesaj-reactie la atentionarile ambasadorului american Gitenstein si ale comisarului european Viviane Reding, dar faptul ca ministrul de externe simte nevoia sa iasa sa linisteasca partenerii euro-atlantici ca "România rămâne profund ataşată valorilor democratice care stau la baza apartenenţei noastre la Uniunea Europeană şi NATO" sub guvernul Ponta si in urma tuturor masurilor luate, demonstreza faptul ca stiu clar ca Occidentul civilizat este mai mult decat ingrijorat de ceea ce se intampla. Si ca situatia e mult mai grava, daca ei simt nevoia sa linisteasca partenerii internationali.

GALERIE FOTO Victor Ponta la Consiliu: cum a socializat premierul cu liderii europeni

Sursa fotografiilor: Consiliul European, captura video

Premierul Victor Ponta la sosirea sa de joi la Consiliul European

In interiorul Consiliului

Cu ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, punand, probabil, la punct ultimele detalii inainte de intrarea in sala de Consiliu

 Intampinat, inainte de intrarea in sala de Consiliu, de presedintele Consiliului European Herman Van Rompuy. In plan secund, ambasadorul Romaniei pe langa UE, Mihnea Motoc.

Intr-o discutie cu premierul Maltei, Lawrence Gonzi.

Cu omologul potrughez.

Discutie cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Socializand cu Boiko Borisov, omologul de la sud de Dunare.

Cu premierul ceh (sus). (Jos) Li s-a adaugat premiera Danemarcei, care detinuse in primele 6 luni ale anului presedintia Consiliului European prin rotatie.

Mario Draghi, presedintele Bancii Centrale Europene, prea putin interesant de ce are sa-i spuna premierul roman.

Cu Fico, premierul slovac.

Premierul Ponta socializeaza cu lideri socialisti, cu spatele este Francois Hollande, cu fata, premierul belgian.

Intrarea in sala de Consiliu. Asteptat in usa de Viktor Orban, in dreapta.

O calduroasa revedere cu socialistul Martin Schulz, presedintele Parlamentului European. In stanga, Andrei Marga.

Audierile de ambasadori, o poveste...

Audierile de ambasadori de astazi au fost asa cum ma asteptam. O poveste! Incepand cu inceputul, adica cu faptul ca fusesera anuntate pentru ora 15.00, dar ele au inceput, de fapt, la ora 13.30. Intr-o sala micuta pentru interesul manifestat, a comisiei de politica externa din Camera Deputatilor, desi, in general, ele se desfasurau la Salonul Alb, la Senat, o incapere mult mai ofertanta si pentru presa. Pentru ca, asa cum stiti, din fericire, aceste audieri sunt publice.

I-am gasit pe colegii mei, vreo patru, inghesuiti pe o canapea de doua locuri, cu laptopuri si carnetele in poala. Am intrebat cam pe unde stau presedintii si urmaream daca se ocupa toate scaunele de la masa care forma o elipsa, sa vad unde ma pot aseza si eu. Apoi am cerut un scaun, care mi s-a adus. De obicei, la audieri de ministri sau ambasadori, jurnalistii pot sa stea intr-un capat mai retras al mesei, ca sa nu scrie pe genunchi, atunci cand nu exista locuri pentru ei.

Pe cand sa inceapa sedinta, m-am asezat pe un astfel de loc, sa fiu aproape de reportofon si sa controlez inregistrarea, sa pun time codes pe problematici, asa cum fac de obicei. Ei bine, un "domn" a venit la mine si mi-a zis ca nu pot sa stau la masa cu parlamentarii. Ma intelegeti, nu se poate. Chiar daca am argumentat ca sunt locuri libere si ca as vrea sa fiu aproape de reportofon. Nu, parlamentarii sunt fiinte superioare alaturi de care tu, un biet muritor de rand, un jurnalist, nu ai cum sa stai.

Mai tarziu, acelasi trepadus, a incercat sa ridice de la masa niste asistente de parlamentari sau angajate ale Comisiei, fetele alea care graviteaza prin cadru in astfel de ocazii, dar care nu sunt parlamentari, pentru ca Tariceanu, care intarziase, sa stea langa presedintii de comisii. Fostul premier insa, un om educat, a insistat ca doamnele si domnisoarele sa ramana pe locurile ocupate, nu de alta, dar nu ridici o femeie pentru un barbat, fie el si fost premier. Numai ca trepadusul nu stia ca regulile de politete se aplica in toate cazurile.

Sa trecem insa la problema de fond. La audieri. Am scris despre ele pe HotNews.ro, dar simt nevoia unor comentarii personale, mai potrivite pe blog decat intr-un articol informativ.

Propunerile astea au fost problematice din start. Lista cu cei sase ambasadori propusi a fost trimisa Parlamentului pe ultima suta de metri a guvernului Ungureanu. Candidatii au fost audiati de comisiile de politica externa din care au lipsit reprezentantii opozitiei, aflati atunci in greva parlamentara. Si au primit atunci avizul pozitiv al comisiilor. Apoi Titus Corlatean a vorbit despre aceste audieri - la care presa n-a prea fost prezenta sau despre care n-a prea stiut - este cazul meu si al altor cativa colegi care se ocupa de MAE. Nici numele nu erau cunoscute, cu exceptia celui al Danei Constantinescu, propusa pentru postul din Italia.

Evident ca actuala putere, atunci in opozitie, a contestat-o. O considerau o apropiata a presedintelui Basescu, ambasada din Italia este una importanta si diaspora numeroasa. Si ei suspectau ca punerea unui om apropiat lui Basescu (a lucrat cu el in Ministerul Transporturilor) ar putea duce la o fraudare a alegerilor in Italia, asa cum acuza ca s-a intamplat la Paris, cand ambasador era Teodor Baconschi. Sunt temerile eterne ale PSD, sunt acuzele lor constante, eu doar le reproduc aici si explic situatia, pentru a o intelege si cei care nu sunt atat de bine initiati in ale politicii interne sau/si externe.

Andrei Marga a tot spus ca e o problema cu propunerea pentru Italia, aratand clar ca presedintele o agreeaza, in timp ce noul guvern si noul ministru de exerne nu sunt de acord cu propunerea. Insa MAE a retrimis la Parlament acea lista. De ce? Pentru ca, legal, nu poate face altceva. Nu poate interveni in acest proces pana cand mandatul acestor ambasadori propusi nu se va fi incheiat. A explicat-o chiar Dan Petre, secretar de stat in MAE, in timpul audierilor.

Ideea este ca propunerea a fost facuta legal, de ministrul in functie Cristian Diaconescu, iar singura solutie era nu indepartarea de pe lista a candidatilor actuali, ci retragerea lor de buna voie. Chiar si in conditiile in care Dana Constantinescu si Valeriu Nistor, propus pentru ambasada din Qatar, nu au primit avizul pozitiv, ei pot deveni ambasadori, intrucat decizia finala este a presedintelui. El acrediteaza ambasadorii, nu exista nicio ambiguitate asupra acestei atributii.

Era evident ca Danei Constantinescu ii vor face zile grele. Au si preferat sa o audieze prima, in ciuda ordinii de pe lista. Au argumentat prin faptul ca e singura doamna. Oricum, ei i-au dedicat extrem de mult timp din ora si jumatate avut la dispozitie pentru audieri.

In momentul in care Mircea Geoana i-a pus intrebarea care sunt numele ministrilor de externe, interne si ai economiei si finantelor din guvernul Monti era clar ca a prins-o.

Trebuia sa stie numele tuturor membrilor guvernului italian, avand in vedere ca urma sa mearga acolo la post?

Trebuia sa aiba printata lista cu numele acestora?

Nu stiu, pentru ca a avut un discurs liber, n-a avut scris nimic, a cautat in memorie elementele discursului ei si, in ciuda faptului ca Tariceanu a caracterizat prezentarea sa drept "o totala brambureala", a fost structurata. A abordat chestiunile intr-o ordine logica, numai ca, din punctul meu de vedere, a inceput slab, cu evocarea istoricului relatiilor diplomatice si obiectivele generale precum sprijin pentru Schengen si pe MCV.

Ambasadoarea a raspuns sincer: nu stiu aceste nume. Si a aratat logic ca nu e un impediment, pentru ca inaintea unei intalniri normal ca te pregatesti si ii afli mai mult decat numele ministrului, ii studiezi CV-ul si probabil afli si informatii personale despre el.

Situatia nu e transata odata cu avizul negativ al comisiilor parlamentare. Daca Traian Basescu vrea, ea poate ajunge ambasador.

I-am citit CV-ul. el arata asa: :

• 1992-1996 expert relatii internationale - Min. Transporturilor
• 1996-1999 sef serviciu relatii internationale - Min. Transporturilor
• 1999-2003 dir gen.al directiei generale Relatii internationale - Min. Transporturilor
• 2003-2006 dir.gen. al Directiei Generale integrare Europeana si Relatii Internationale - Min. Trasporturilor
• 2006-prezent Ambasador al Romaniei in Slovenia

Judecati voi daca aceasta experienta o califica sau nu.

Niciodata nu am vazut in comisiile de politica externa ale parlamentului dezbateri ca astazi asupra prestatiei ambasadorilor propusi si merg de ani buni la audieri. Pentru mine, ca jurnalist, a fost interesanta aceasta parte, pentru ca eram convinsa ca nu-i vor da avizul si atunci curiozitatea mea era suscitata de teatrul pe care urmau sa il joace in fata presei pentru a construi respingerea Danei Constantinescu.

Nu ma intelegeti gresit, nu ii iau apararea.

Cred si eu ca in Italia, la fel ca in SUA, Germania, Franta, R. Moldova, Spania si Rusia este nevoie de diplomati de cariera, experimentati.

Nici antecesorul doamnei Constatinescu nu era insa un diplomat experiementat. Razvan Rusu  nu invatase inca italiana cand a preluat postul de la Roma si l-a nemultumit teribil pe presedintele Basesescu prin absenta de la un eveniment de ziua nationala a Romaniei organizata la Roma, fapt care a si determinat rechemarea lui in tara.

Ramane de vazut ce se va intampla in cazul ei, daca presedintele va accepta alte propuneri. Ministrul Marga spunea vineri, intr-un interviu pe care i l-am luat, ca are vreo trei. Hm, trei diplomati grei, disponibili, care sa corespunda criteriilor cerute de parlamentari?

A fost urata si atitudinea celor doi reprezentanti ai MAE prezenti la audieri, secretarii de stat Ovidiu Dranga si Dan Petre. In momentul in care i s-a pus Danei Constantinescu intrebarea referitoare la numele ministrilor, au avut un zambet care spunea totul: "Hm, a prins-o!".

Dan Petre a raspuns la toate interprelarile parlamentarilor, aratand faptul ca MAE se afla in imposibilitatea de a face noi propuneri in aceste cazuri.

Cat despre Valeriu Nistor, nu stiam detalii multe despre el. Insa cand i-am citit CV am vazut ca are o experienta ampla ca manager. Vine din mediul economic, corporatist si, vorba lui Calin Popescu Tariceanu, cand vorbesti despre Qatar nu prea vorbesti despre relatie politica, ci despre una economica.

Iar economic, toate lucrurile pe care le-a spus in scurta sa interventie, mi s-au parut foarte ok. M-a deranjat insa atitudinea 'de sus' a liberalului Daniel Stamate Budurescu, care i-a sugerat sa inceapa ca atasat economic pana sa ajunga la postul de ambasador. I-a zis ceva de genul: apreciez ca sunteti ca si mine inginer, dar eu am mai trecut pe la MAE inainte sa devin ambasador. Si i-am consultat CV acestui domn deputat, sa vad cu ce activitate se lauda el. Iata-l:

• 2005 - 2008 - Şef cabinet primar - Primăria sector 1
• 2004 - Director - DAIP - Primăria sector 1
• 2002 - 2005 - Administrator societate comercială
• 1999 - 2001 - Ambasador al României în R. Senegal, Mali şi Burkina Faso
• 1993 - 1998 - Consilier, expert, consultant parlamentar în Senat
• 1992 - Secretar II, referent de spaţiu la Direcţia Africa - M.A.E.
• 1990 - 1991 - Şef birou senatorial
• 1982 - 1990 - Inspector pt. verificarea calităţii utilaje pt. Uzina de apă grea
• 1978 - 1990 - inginer proiectant gr. III - IPROCHIM
• 1974 - 1977 - inginer stagiar la IA Slatina, IMUC, IUC Griviţa 

Sincer, ma impresioneaza mai mult CV-ul unui om care a ajuns director general al unei multinationale in Austria. Acum are o firma de consultanta de management si afaceri din mai 2007, iar inainte a lucrat pentru compania Xerox. Din iulie 1997, cand a inceput ca manager marketing si operatiuni pentru Xeron Romania si R. Moldova, pana indecembrie 2006, cand ajunsese deja director general al Xerox Austria, dupa ce, timp de 3 ani, intre 2001 si 2004 ocupase aceeasi pozitie, in cadrul aceleiasi companii, insa in Romania si Republica Moldova.

M-a amuzat, si in cazul lui Nistor, baletul intre parlamentari si cei doi secretari de stat de la MAE. Adica mesajul eram cam acesta: mai baieti, de ce ne propuneti ambasadori oameni care nu au niciun pic de practica diplomatica? Ca Dan Petre sa raspunda (parafrazat si citit printre randuri): pai stiti, nu e lista noastra si n-aveam, LEGAL, cum sa propunem o alta.

Iar sugestia lui Geoana adresata MAE de a-l tine aproape pe Nistor este hilara. Sponsorul, cum l-a caracterizat unul dintre parlamentari pe Valeriu Nistor, nu cred ca sta el in stagiu de pregatire la MAE, sa invete diplomatie.

Bizar... bizar...

De fiecare data cand se schimba conducerea ministerelor de care ma ocup sunt curioasa sa consult CV-ul noilor sefi si declaratiile lor de avere. Am lasat sa treaca un pic de timp si m-am uitat si pe cele ale celor doi noi in MAE: Marga si Dan Petre.

Va marturisesc ca am fost uimita sa constat ca declaratia de avere a lui Dan Petre nu contine nimic, cu exceptia unui Alfa Romeo vechi. Si am inceput sa ma intreb cum naiba poti trai - si probabil bine, avand in vedere persoana in cauza - fara sa castigi niciun ban un an de zile. Pentru ca secretarul de stat nu are niciun venit pe 2011. Pe langa faptul ca nu detine niciun apartament - ceea ce nu e ciudat, ca poate omul prefera sa stea cu chirie sau sta cu familia.

Bineinteles ca am citit si declaratiile de avere ale lui Bogdan Aurescu si Luminitei Odobescu, ambii colegi pe aceeasi pozitie ai domnului Petre. Fiecare are trecute apartamentele, venitoruile salariale si din alte surse, adica ceea ce te-ai astepta sa gasesti - dupa ce citesti de ani de zile astfel de documente - intr-o declaratie de avere de secretar de stat. Nu ma refer la dimensiunea averilor, ci la faptul ca fiecare detine acolo, ceva. Sau a avut un castig in anul anterior completarii declaratiei.

Oricum, este tare bizar sa nu fi castigat nimic in 2011. Asta imi spune ca n-a avut niciun loc de munca retribuit. Asta imi spune ca fie a facut voluntariat, fie n-a prea muncit, ci a aparut doar la tv, fara sa fie platit.

Bizar... bizar...

PS. Am scris despre asta si am atasat declaratia aici. Dar o puteti gasi si pe site-ul MAE.

Summit-ul NATO intre feuda Ponta-Basescu

Asa cum era de asteptat - fiind ca nu mizez niciodata pe maturiatea oamenilor politici de la noi de a-si spala rufele in familie, nu in public - Summit-ul NATO de la Chicago n-a facut decat sa accentueze bubuielile intre Basescu si Ponta. Daca ne era dor de perioada de bubuieli Basescu-Tariceanu, iata ca ea se reediteaza. Cu alti protagonisti, de o parte, cu acelasi, de cealalta. Si, din nou, lucrurile se intampla in deplasare, unde se reunesc cele doua tabere.

In week end, aflata in calatorie si departe de agentiile de presa, am aflat de la televiziuni doar caateva lucruri despre ce se intampla la Chicago:

• Ca Marga "si-a luat-o" de la Basescu, atunci cand i-a spus ca vorbeste cea mai autorizata voce a statului roman si cand a aratat ca "seful politicii externe romanesti este seful statului"
• Ca ministrul Marga vorbea despre participarea de miercuri la Consiliul Europei, nicidecum la Consiliul European. Dar ce, e singurul care face aceasta confuzie pe care orice student la stiinte politice stie sa ti-o lamureasca? Am vazut astfel de confuzii si la mari lideri de opinie ai natiei, si la alti politicieni. E rusinos sa o faca ministrul de externe, e foarte adevarat.

Si am mai aflat ceva, inainte de summit, o declaratie a lui Ponta. Ea fie arata ca e un habarnist, fie ca, e mult mai probabil, vrea sa induca publicul larg in eroare. O sa vedeti imediat la ce ma refer. Eu am luat citatul dintr-un articol de pe ziare.com.

Pe domnul Marga (Andrei Marga, ministrul de Externe - n.red.) l-am rugat sa mearga la Chicago, impreuna cu presedintele tarii, pentru ca stiti, presedintele tarii, in general, merge in strainatate si nu reprezinta pe nimeni, decat pe el. I-am trimis pe ministrii Marga si Dobritoiu (Corneliu Dobritoiu, ministrul Apararii - n.red.) ca sa inteleaga partenerii nostri internationali ca exista oameni seriosi in Romania.  Sunt convins ca drumul pana la Chicago va fi extrem de lung pentru domnul presedinte Basescu.

Sa traduc ce a zis premierul: l-a rugat pe Marga sa mearga la Chicago si l-a trimis si pe Dobritoiu, ca sa vada partenerii internationali ca si Guvernul isi trimite reprezentanti. Adica noi, Guvernul, in opozitie cu presedintele si intr-o coabitare fortata, am tinut sa fim prezenti acolo, spre insatisfactia lui Basescu. Dar na, i-am facut-o!

Il auzeam aseara pe Emil Hurezeanu comentand aceasta declaratie, si pe Dan Pavel, la Realitatea. Si au scaldat-o in fel si chip, dovada ca nu stiau cea mai simpla explicatie. La summit au fost reuniuni la nivel inalt - la care participaru sefii de stat si de guvern ai tarilor aliate - , dar si reuniuni ale ministrilor de externe si reuniuni ale ministrilor apararii. SIMPLU! Erau formate care cereau ca cei doi ministri sa fie acolo, in delegatie. COMPLICAT pentru restul, care sunt formatori de opinie, sau politicieni. Asa ca ii poti suspecta fie de nestiinta, fie de dorinta de a scalda lucrurile, pentru ca publicul care ii urmareste sa fie confuz si sa gandeasca in termeni de bubuiala ceea ce se intampla. unii sa zica i-a facut-o Ponta, bagandu-i pe aia doi in delegatie. Altii sa spuna: ok, a trebuit base sa ii ia cu el pe papagalii aia doi, dar le-o face el, in public.

Altfel, dragi colegi de la Chicago, ce s-a intamplat la Summit? Ce decizii s-au luat pe Afghanistan, pe scutul antiracheta, sau pe smart defence?

Aaa, nu mi-o ziceti pe aia cu de astazi scutul antiracheta e functional in Romania. De astazi, o parte a Romaniei e aparata. Ca iasari imi aratati ca nu intelegeti nimic. Iar Basescu nici nu va prea ajuta cu declaratiile lui. Mai mult va confuzeaza, insa stie el ce zice.

Ca sa va lamuriti: scutul antiracheta a fost inclus in mixul de capabilitati de aparare ale NATO, adica pe langa fortele conventionale si nucleare, acum e si apararea antiracheta inclusa. Si doi: Alianta a marcat nasterea embrionului - elementele din Plonia, Romania, Spania, Turcia - din care se va dezvolta scutul antiracheta. cam asta s-a intamplat referitor la scut. Operational va fi, in Romania, din 2015.

In rest, ma bazez pe presa internationala sa fiu informata corect si complet. Ca ei ma pot lamuri ce s-a intamplat la Chicago, la Summit-ul NATO. De la media romaneasca sunt sigura ca voi afla daca Base i-a aruncat, pana la urma, o cafea in fata lui Marga. Sau daca a plecat cu avionul inainte sa apuce ministrul de externe sa urce in el. Sau orice altceva imi pot imagina.

Secretarii de stat de la MAE - cin' sa fie? cin' sa fie? Cateva raspunsuri posibile

Numele facut public este cel al lui Bogdan Aurescu. Profesionalismul sau il recomanda si ma amuzam, discutand cu cunoscuti, ce soarta ar avea ministrul care l-ar schimba pe Aurescu. Si cu cine l-ai putea schimba?

O persoana foarte competenta din MAE, dar fara notorietatea lui Aurescu, este secretarul de stat Luminita Odobescu, cel de-al doilea secretar de stat. Asa cum o caracteriza ministrul Diaconescu, "se ocupa de 20 de ani de UE".  Cam greu sa gasesti inlocuitor si pentru ea, chiar daca oameni care se pricep la UE mai sunt. Sau se considera competenti multi, ca sa fim mai exacti.

Surse diplomatice convergente mi-au spus ca este foarte probabil ca si ea sa ramana in functie. "E nevoie de cineva care sa stie domeniul", mi s-a spus. O fi nevoie, dar imi amintesc de o perioada in care Aurescu acoperea tot - era prin octombrie 2009, cand am mers in Georgia si am participat, cu el, la o patrula a EUMM. Atunci se ocupa de tot: relatia nord-atalntica, UE. Si s-a mai intamplat anul acesta la inceput, inainte de a fi numita in functie Luminita Odobescu.

Cel de-al treilea e, cel mai probabil, numit de PNL. Sau pe postul alocat PNL. Adica Aurescu si Odobescu ar fi agreatii PSD, vor functiona pe posturile PSD. Pentru cel de-al treilea loc - pe postul eliberat de Anton Niculescu, diplomat, sustinut de UDMR - este foarte probabil sa fie pus analistul politic Dan Petre, fiul lui Zoe Petre. Am gasit aici un interviu cu si despre el.

UPDATE, 15 MAI 2012: Am avut dreptate. Iata stirea cu numirea, dupa ce numirea a aparut in Monitorul Oficial (vineri, 11 mai 2012, numarul 318).

Impresii de la audierea lui Andrei Marga - razboi cu Mussolini, admiratie pentru Putin si Rusia, ignorarea SUA, schimbari la MAE si acuzatii de provincialism

Audierea in comisiile de specialitate din Parlament a lui Andrei Marga a fost, de departe, cea mai lunga - peste doua ore - si cea mai interesanta de cand asist la astfel de evenimente si "am audiat" cativa ministri de cand sunt jurnalist acreditat pe politica externa.

In sala, putini parlamentari PDL, unii au mai venit pe parcurs si altii au plecat, multi de la PSD si PNL, Crin Antonescu a stat pe tot parcursul audierii, chiar daca n-a fost mereu 100% atent, avand discutii cu Calin Popescu-Tariceanu sau cu Puiu Hasotti langa care statea. 

Discursul sau introductiv, pe alocuri foarte general, fara sa insiste pe teme importante - ca parteneriatul cu SUA, de exemplu, un subiect realmente vitregit - a tinut o ora si probabil mai dura ceva daca nu i se atragea atentia ca domnii deputati si senatori vor sa puna intrebari.

Andrei Marga si-a inceput discursul vizibil emotionat si a recunoscut ca se simte ca la un examen, cu emotiile de rigoare, aratandu-se onorat ca a fost propus pentru a conduce MAE, o functie "coplesitoare", chiar daca o preiei prima sau a mai multa oara.

Emotia insa nu l-a impiedicat sa aiba niste opinii extrem de clare si belicoase pe alocuri, la adresa personalului din MAE, la adresa presedintelui Basescu, omul cu care trebuie sa isi imparta prerogativele de politica externa.

Voi comenta cateva aspecte, care mi s-au parut cele mai importate:

Rolul MAE, relatia cu presedintele, separarea atributiilor de politica externa, activitatea diplomatica anteriora

• Didactic, ca si cum ar fi citit un referat la un examen (asa cum bine zicea) a facut apel la actele normative care reglementeaza activitatea MAE si conventiile internationale care reglementeaza activitatea diplomatilor. A invocat faptul ca in Centrala MAE lucreaza 742 de persoane, ca in strainatate sunt detasate 1340 de persoane si ca MAE functioneaza cu un buget anual, cel putin pentru 2012, de 150 de milioane de euro.

Si n-a facut toata aceasta prezentare fara un scop precis. Marga a subliniat rolul ministerului de  institutie care are functii "de elaborare de strategii, de reglementare, de autoritate de stat, de reprezentare", transmitand semnalul clar ca politica externa se va face in laboratoarele MAE, nu la Cotroceni.

Inca dinainte de a ajunge la minister, Marga a reusit sa isi antagonizeze subalterii, din Centrala si de la misiunile din strainatate, prin catalogarea ministerului drept unul "prafuit". Nu numai ca oamenii din sistem il considera nepotrivit pentru pozitia pe care o ocupa, dar a mai venit si cu aceasta catalogare deloc flatanta pentru o institutie care, in anii care au trecut, s-a modernizat, un sistem in care au patruns, prin concurs si oameni tineri, competenti si care a fost curatat, in foarte mare masura, de relicvele comunisto-securiste. Si acest lucru a inceput de pe vremea ministrului Ungureanu, care a cerut CNSAS sa verifice diplomatii. Iar verificarile s-au soldat cu iesirea multora dintre colaboratorii Securitatii din sistem.

Mai apoi, Andrei Marga a inceput sa critice politica externa si de reprezentare facuta in trecutul apropiat. In cuvinte extrem de dure si atacuri la adresa atat a premierului, cat si a "actorilor din administratie".

• Nu cumva prea putini lideri si reprezentanti ai tarilor vin la Bucuresti? Nu cumva liderii nostri sunt prea putin prezenti in afara? (Un titlu de mandrie si un exemlu al influentei sale este vizita la Cluj a Angelei Merkel, cu care are o relatie buna, cancelarului german acordandu-i titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Cluj).
  
• Prim ministrul unei tari nu merge la Natiunile Unite, sta pe coridor si intalneste din intamplare un reprezentant al unui teritoriu, cu care discuta repede si face apoi un raport ca a avut o intalnire la Natiunile Unite.
• Un prim ministru nu viziteaza China doar ca sa mearga la o sala de sport. La o reuniune sportiva, chiar daca sportul este admirabil si personal am jucat si fotbal, nu recent, fireste.
• Reprezentanti inalti ai unei supraputeri totusi vin la Bucuresti, sunt primiti de secretari de stat care nu-si iau cravata la primire, ba sunt si transpirati, pentru ca mergeau repede de la o alta sedinta si in prezenta unei doamne totusi nu mergi cu mana in buzunar. Mergi intr-o tinuta protocolara.

Ca toti ministrii dinaintea sa, Marga a criticat diplomatia economica ce nu se soldeaza cu finalizari ale contactelor stabilite. A cui e vina? "Ambasadele au fost amputate, duc lipsa de personal si mai ales de acest personal care tine de diplomatia economica", a spus ministrul. Si a repetat aceasta idee, completand-o cu aceea ca personalul este numit si nu intra in diplomatie prin concurs. 

Un fapt nu tocmai adevarat, intrucat parte a celor din MAE au intrat acolo prin concurs. Mai apoi, ei ajung in misiuni, e adevarat. Sever Voinscu i-a atras atentia ca in MAE se intra prin concurs. "Sa stiti ca toate posturile se ocupa prin concurs in MAE si acum. Ca in invatamantul superior exista grade, dar toate se ocupa prin concursuri. Sa nu spuneti ca dvs. ati reintrodus concursul, pentru ca nu e asa", a spus Voinescu.

• Aici se vede bine, s-a abuzat copios in ultimii ani de numiri, incat in ambasade au ajuns oameni de care nu mai era nevoie in alta parte.
•  E clar ca in ambasade au fost trimisi oameni care trebuiau rezolvati din alte considerente. Trebuie sa privim angajatii dupa criterii profesionale si trebuie sa ne gandim sa venim cu personalul cel mai calificat pentru acest domeniu. Nu se pune problema unei epurari sau politizari.

Si totusi, el vrea sa urmeze linia anuntata de premierul Ponta, de innoire" a secretarilor de stat si consilierilor din ministere.  Numai ca la Externe nu vorbim despre secretari de stat pusi pe criterii politice, chiar daca unii pot fi agreati de partide. Bogdan Aurescu, Luminita Odobescu si Andrei Niculescu sunt oameni din sistem, care gestioneaza de ani de zile dosarele de politica externa. 

Cristian Diaconescu a avertizat ca schimbarea acestor oameni de pe pozitiile pe care se afla ar putea duce la ratarea obiectivului Schengen. Si apropo de asta: exista o mare nemultumire in randul diplomatilor care lucreaza pentru o aderare completa la spatiul Schengen pana la finalul acestui an. 

Iar noul ministru vine cu o alta pozitie: aderarea in etape, pe ideea compromisului propus de Polonia. Numai ca de atunci se considera ca, gratie eforturilor diplomatice, lucrurile au mai avansat. Cum sa perceapa olandezii mesajul nostru contradictoriu? Nici nu a preluat ministerul si ministrul pare sa se abata de la linia pe care s-au concentrat toate eforturile. Da, aderare in etape, dar finalizata pana la sfarsitul acestui an.

Revin la secretarii de stat, ei trebuie sa fie numiti dupa algoritmul 2 de la PSD si unul de la PNL+PC. Actualii secretari de stat vor fi evaluati si ei pot fi sprijiniti de partide. Par rizibile explicatiile lui Andrei Marga pe aceasta tema. Nu vrem sa ii schimbam, dar ii evaluam si totusi trebuie sa coincida algoritmului amintit. 

Il vrea totusi, in continuare, pe Bogdan Aurescu in MAE. Ar fi si greu sa renunte la un specialist ca el. Cine ar avea curajul sa il demita din aceasta functie, dupa ce a obtinut victoria de la Haga si este un profesionist desavarsit. Dar cine il va sustine? PNL+PC sau PSD? Mi se pare realmente comic. Apar altii care vor sa se foloseasca de imaginea lui Aurescu.

Pozitia lui Marga a fost sustinuta si salutata de Adrian Nastase: Sunt absolut de acord cu modul in care cititi Constitutia. Guvernul a abdicat in ultima vreme de la politica externa (...) In ultimii ani foarte putini ministri, premieri si membri ai unor organizatii ne-au vizitat. Exista riscul sa ramanem intr-o forma de izolare, sub aparenta apartenentei noastre la UE. (...) 

Iar fostul ministru de externe si premier l-a avertizat asupra functionarii ministerului: Va trebui sa observati ca minsterul functioneaza pe structura unor atomi, sunt oameni care nu mai ajung niciodata in minister si se plimba din capitala in capitala si de cate ori cand e nevoie de o analiza profunda se recurge la analiza din strainatate si nu la departamentele de analiza din minister.

Poate cel mai puternic mesaj a fost cel transmis presedintelui, pe care in trecutul nu tocmai indepartat l-a comparat cu Hitler si Mussolini, pe care l-a acuzat ca si-a trimis fiica analfabeta la Bruxelles. Iar Marga a recurs la Constitutie si la ce zice ea referitor la cei ce exercita politica externa. I-a aratat foarte clar lui Basescu faptul ca rolul presedintelui e de REPREZENTARE si SEMNARE A TRATATELOR SI ACORDURILOR INTERNATIONALE in numele Romaniei.

• Din nefericire, in ultimii ani, s-au adunat niste neclaritati. Parerea mea este sa revenim totusi la prevederile Constitutiei.  Presedintele reprezinta statul roman.  Este clar. Dar tot Constitutia spune ca guvernul,  prin programul de guvernare acceptat de Parlament la votul de investitura, asigura realizarea politicii interne si externe si exercita conducerea generala a administratiei publice. E evident ca sunt mai multi actori prevazuti de Constitutie pentru politica externa a Romaniei: presedintele reprezinta, guvernul elaboreaza propuneri si cere acordul parlamentului, care o aproba sau nu. Oricum, controleaza aceasta politica. Cele trei institutii trebuie sa conlucreze. 
• As spune foarte raspicat ca trebuie sa iesim din politica uninominala si sa trecem la cea bazata pe consens public si parlamentar.

Va fi foarte interesant de urmarit, in acest context, cum se va desfasura participarea la anumite evenimente internationale. La Consilii Europene, la summit-ul NATO. Am inteles ca pentru Summit-ul NATO de la Chicago, presedintele se gandea sa nu-l includa pe Andrei Marga in delegatie, ci sa il ia pe Bogdan Aurescu, secretarul de stat care se ocupa de tema si care o cunoaste cel mai bine, omul care a negociat acordul cu americanii privind amplasarea elementelor scutului antiracheta. Daca lucrurile ar sta asa, ar fi primul conflict intre cei doi poli de politica externa - ministrul de externe si presedinte.

Va fi interesant si in ce masura va vrea premierul Ponta sa participe la Consiliile Europene. In timpul guvernarii Tariceanu, pentru Romania a fost nevoie de adaugarea unui al doilea scaun la masa discutiilor, pentru ca participau si presedintele si premierul. Situatia s-a remediat in sensul in care Basescu a preluat participarea, Emil Boc nefiind niciodata la un Consiliu. e o dezbatere intreaga daca premierul sau presedintele trebuie sa participe, cunoscut fiind ca in multe tari europene (Germania, Ungaria, monarhiile constitutionale, Italia) participa premierii - reprezentanti ai executivului. Acolo unde presedinele are prerogative reduse, in mod evident.

Relatia cu SUA a fost secundara in discursul unui ministru de externe, pentru prima data de foarte multi ani. Si coordonatele pe care se desfasora parteneriatul strategic a fost dur criticat:

• Insuficienta fructificare a parteneriatului cu SUA si a apartenentei la UE. S-a ajuns sa facem o diplomatie in sine. Semnam acorduri, participam la actiuni  protocolare, facem intalniri, dar punem prea putin intrebarea ce rezulta dupa ele pentru Romania.
• Relatia cu SUA este una de prim-plan pentru politica romanesca. Dar trebuie din capul locului sa ne intrebam: dincolo de colaborarea excelenta politico-militara, noi realizam o cooperare semnificativa pe plan economic? Pe plan stiintific cu aceasta supraputere dominanta a lumii?

In schimb, un rol primordial l-a ocupat relatia cu Rusia. Am remarcat absenta totala a acestei teme in audierea ministrului Diaconescu, in iarna, dar iata ca este primul ministru de externe care nu vorbeste doar despre o relatie pragmatica cu Rusia. Vorbeste cu o mare admiratie pentru liderul Putin si despre prietenii cu apropiati ai acestuia.Prietenii evocate - asa cum bine spunea Sever Voinescu - pentru a da impresia posibilitatii deschiderii mai usoare a unor usi.

• Prin urmare, ministrul propus a remarcat "stagnarea relatiilor cu China, Rusia si cu alte tari. Nu folosim disponibiltiatile pe care le manifesta aceste tari.
• Tcomai inainte de reuniune ii reaminteam si presedintelui Antonescu faptul ca am fost primii vizitatori la Putin ca prim-ministru al Rusiei. Noi doi acompaniindu-l pe primul ministru de atunci al Romaniei, Radu Vasile. Nu e bine ca se folosesc termeni foarte duri care trimit la tarism in abordarea lui Putin. Putin este un om foarte competent, trebuie spus, ar fi bine ca liderii din Europa si de la noi sa fie toti atat de competenti. Dar nu vreau sa dau lectii.
• Cu Rusia trebuie sa asiguram o relansare a relatiilor. Romania pierde enorm nefolosind piata rusa. Sunt multe acorduri cu Rusia, dar sa reunoastem ca ele stau in rafturi.
• Trebuie sa facem ca si populatia din Rusia sa stie ce e Romania actuala si invers.

 Diplomatia economica a avut un rol central si ea in discursul si obiectivele noului ministru, confuz insa referitor la cine o exercita. A vorbit despre rolul MAE de a atrage investitii straine si i s-a reprosat ca atasatii economici sunt, de fapt, subordonati Ministerului Economiei, nicidecum MAE. Asa ca solutia propusa de Marga a fost simpla: o dubla subordonare.

 Singurul care l-a bagat in corzi pe viitorul ministru a fost Sever Voinescu. El l-a purtat prin marile teme si chestiuni de politica externa, a remarcat admiratia pentru Rusia si liderul ei si mica atentie acordata parteneriatului strategic cu SUA. 

Si l-a acuzat de provincialism, pornind de la o remarca a lui Marga. In momentul in care isi prezenta activitati interntionale care sa justifice ocuparea acestui post, ministrul a spus: Cei care venim din provincie nici nu ne ocupam prea mult sa se vada CV-ul nostru pe siteuri sau prin alte locuri. Nu e o miza.

Voinescu a taxat invocarea de catre Marga a unei prietenii cu un apropiat al lui Putin, din dorinta de a arata, asa cum spunea parlamentarul PDL, ca are posibilitatea deschiderii unor usi. Ë mai degraba provincialism decat altceva", a conchis Voinescu.

De ce Marga la Externe?

Numele lui Andrei Marga vehiculat pentru portofoliul Externelor parea o intoxicare sau un balon de sapun, o vorba spusa de unii carora le-ar fi trecut ceva pe la ureche si nu au inteles bine. 

Tariceanu, Geoana - variante acceptabile, probabile, pana la urma. Titus Corlatean - varianta aproape sigura. De fapt, pana ieri, Corlatean era la fel de sigur pentru Externe cum era Daniel Constantin ca membru al Guvernului.

Iar aseara am vazut surpriza: Andrei Marga la Externe. Ce legatura si ce competente are Marga cu diplomatia? Asa a fost prima intebare pe care mi-am pus-o. Si cum n-am gasit raspuns, i-am intrebat pe altii. Poate mai informati. Si nici ei nu mi-au dat un raspuns. Facand haz de necaz am gasit explicatia: are formatie filosofica, este profesor de filosofie, a absolvit filosofie, asa ca musai sa se priceapa la tot si la toate. Prin urmare si la diplomatie.

Vorbind cu colegi care cunosc mai bine viata politica interna decat mine am inteles ca totul a pornit de la schimbul intre PNL si PSD privind portofoliile Justitiei si Externelor. PSD-ului ii reveneau Externele, fireste.

Inteleg ca Antonescu nu a fost de acord cu mentinerea lui Catalin Predoiu la Justitie, atunci l-a luat PSD si astfel a ajuns Corlatean la Justitie (numele lui Dan Sova, vehiculat cateva zile, a starnit reactiile care sa descurajeze nominalizarea lui, considerat total neacceptabil, dupa sensibila remarca referitoare la Holocaust). Am mai inteles ca Tariceanu era varianta liberala pentru Externe, dar a refuzat.

Ceea ce mi se pare normal: de ce, daca ai fost premier, sa mai vrei sa devii mininstru, fie el si de externe, intr-un Guvern care are un mandat pe o perioada determinata de alegeri, deci de o jumatate de an?

Si asa a ajuns Andrei Marga - caruia inteleg ca i se promisese portofoliul Educatiei - sef al diplomatiei. Dar nu e o explicatie care sa ma satisfaca: lipsa de alte variante. Nu se poate ca in PNL sa nu existe altcineva (e adevarat, trebuia sa si fie dispus sa accepte) care sa aiba o cat de mica legatura cu diplomatia, oricum mai mare decat Marga.

Din experienta mea de jurnalist acreditat pe MAE de ani de zile mi-e clar un lucru: un ministru care nu e din sistem are zile grele. Externele nu sunt un portofoliu usor, in ciuda aparentelor de "glitz and glam". O poate spune Adrian Cioroianu, care a simtit pe propria piele ce inseamna sa vii din afara sistemului. Cum imi spunea cineva cu foarte mare experienta la vremea respectiva: "il va manca sistemul". 

Acum nu stiu daca il va manca sistemul pe Marga. Stiu insa ca sistemul va functiona independent de el. Asa cum a facut-o, de atatea ori, in ultimii ani. Ca doar treaba si dosarele sunt lucrate de oamenii din esalonul doi, nu de ministru.

Pentru mine e cert un lucru: il voi urmari cu mare atentie pe noul ministru, sunt atatea teme si evenimente in lucru... Cu extrema atentie si curiozitate. Si sper ca, la un moment dat, sa ma lamuresc cum de i s-a acordat lui portofoliul Externelor. Sa mi se spuna ceva mai mult decat: nu aveau alta varianta.  O explicatie total inacceptabila.

UPDATE: Tangoul partidelor de la Chisinau

(credit foto: Flux.md)
Percep tangoul ca pe un dans pasional si cred ca se potriveste foarte bine situatiei politice actuale de la Chisinau. Desi se pare ca acolo este o mare nehotarare, toata lumea negociaza cu toata lumea si nimeni nu ajunge la nicio concluzie, din nicio discutie nu reiese nicio coalitie care sa conduca tara, inteleg - din discutiile mele cu oameni de la Chisinau si urmarind presa si comentariile analistilor care se exprima in presa - exista multa pasiune in negocierile astea. Mi se tot explica faptul ca exista o mare adversitate intre liderii partidelor politice, antipatie si umori peste care le este foarte greu sa treaca. Asta pe langa toate interesele care exista la mijloc.

Marturisesc ca am fost uimita ca aceste relatii personale conteaza atat de mult in negocieri. Pana la urma, am vazut ca Lupu si Voronin pot dialoga, ca Ghimpu si Filat - in ciuda antipatiei primului fata de al doilea - vad cea mai buna varianta in refacerea AIE si ca toti trei - Lupu, Filat si Ghimpu - se pot aseza la masa negocierilor. Pana la urma, primesc atatea semnale din Occident - dar in acedeasi masura si dinspre Rusia - incat sa nu le poata ignora.

Mai intra in ecuatie si Vlad Plahotniuc, omul de afaceri controversat, despre care s-a suspectat ca a condus afacerile familiei Voronin, informatie pe care nimeni nu a putut s-o demonstreze. Oricum a fost putin surprinzatoare dorinta sa de a iesi in fata, dupa atatia ani de discretie, si de a vrea sa se afle pe pozitie eligibila pe lista partidului pe care il sponsorizeaza, PD. Respectabilitate, statut, imunitate, acces la puculita cu bani sau protectia propriilor afaceri - toate acestea sunt explicatiile pe care le-am primit referitor la dorinta lui de a fi "in lumina" si de a nu mai trage sfori din umbra.

Multi mi-au spus ca sensul in care se va indrepta PD nu depinde de Lupu, ci de Plahotniuc: daca el va spune sa se faca alianta cu comunistii, se va face. daca zice: mergem spre AIE, intr-acolo se va merge. Mai mult, am auzit si varianta ca PD joaca tare, adica arata mereu ca negocierile cu PCRM sunt cu doi pasi inainte celor din AIE tocmai pentru a obtine maximul din discutiile cu fostii parteneri din AIE. Numai ca o alianta cu comunistii ar insemna sinuciderea politica, mai cred unii analisti, multi dintre votantii PD s-au aratat dezamagiti de discutiile cu comunistii si de perspectiva unei coalitii de centru-stanga, oricat si-ar declara ea o orientare europeana, dar si o realtie pragmatica si buna cu Rusia. Faptul ca telegramele diplomatice facute publice de Wikileaks a aratat ca Lupu a mai fost tentat anterior cu 10 milioane de dolari pentru a intra intr-o astfel de alianta ar arunca - in acest context - o imensa suspiciune asupra liderului democrat. De ce n-ai putea crede ca acum a acceptat banii comunistilor si, de ce nu?, o suma mai mare, potrivit mizei actuale.

Lupu si Ghimpu se intalnesc in secret, apoi recunosc intalnirea, inainte de o noua discutie tripartita cu Filat. Pe Ghimpu era destul de greu sa il suspectezi ca ar arata deschidere doar spre un partid rupt din cel al comunistilor, iar atat el, cat si Chirtoaca, vorbeau mereu despre tradare in Alianta, dar trimiteau intotdeauna la Lupu. Numai ca aversiunea si teama fata de Filat duce la discutii bilaterale, inainte de cele in format PL-PD-PLDM. Este aproape evident ca cele doua partide ii vor propune conditii mai dure lui Filat. Ramane de vazut care vor fi ele si cat va putea Filat sa accepte? Sa nu uitam, totusi, ca est partidul cu cele mai multe voturi.

Filat - al carui partid are cel mai mare numar de mandate dintre fortele politice din fosta alianta - a reactionat prea tarziu. A iesit cu oferta dupa comunisti. Unii spun ca a vrut sa vada ce pun ei pe masa pentru PD, altii ca pur si simplu n-a avut viteza de reactie. Filat a fost preocupat sa vorbeasca cu partenerii europeni. Pana la urma, este primul ministru in exercitiu, iar partenerii occidentali sunt cu ochii pe ce se intampla la Chisinau dupa alegeri. Totul e in asteptare, se mai fac ceva anunturi de bani alocati Moldovei, fie de UE, fie de Romania, fie de alti parteneri. Insa ideea e ca acesti bani sa si intre in tara. Si probabil ca, deocamdata, asta nu se intampla. Asa cum imi spunea unul dintre analistii economici de la Chisinau cu care am vorbit si din granturile promise sau imprumuturile in conditii avantajoase, intrasera in tara bani pentru stabilizarea economiei. cei pentru investiti, din motive atat obiective, dar si subiective, mai au de asteptat, pentru ca partenerilor pentru dezvoltare nu el e indiferent cu cine vor dialoga la Chisinau.

Filat a propus o impartire a celor trei functii importante din stat precum au fost si pe vremea AIE. Ma rog, cu exceptia ca Lupu nu a fost niciodata presedinte. E firesc PD sa fie mai precaut, pe de alta parte, cum explica un analist si apoi am vazut preluata ideea si de Filat - liderul PLDM se pune intr-o pozitie mai vulnerabila ca premier, pentru ca e mai usor sa rastorni guvernul si premierul.

Potrivit lui Filat, functia de sef de stat e cea mai stabila si nu exista conditii sa fii demis. Presedintele Parlamentului poate fi demis cu doua treimi din voturile deputatilor, in schimb e nevoie de doar 51 de mandate sa demiti premierul, iar PLDM are 32 - insuficiente prentru a proteja acest post.

Am remarcat, urmarind negocierile, ipocrizia liderilor politici de la Chisinau, care multa vreme au spus ca s-au discutat principii si valori, dar nu functii, cand stim faorte bine, fie ca e vorba despre negocieri care se duc la Bucuresti, Chisinau, Berlin sau Londra ca se discuta functii cel putin simultan cu principiile. Mai tarziu, Filat a fost primul care a propus impartirea functiilor, iar apoi comunistii si Lupu au recunoscut ca s-a vorbit despre organigrama guvernului. Dar nu si despre impartirea portofoliilor.

Dupa cum au decurs dsicutiile saptamana trecuta, ti se crea impresia ca vineri va fi o zi hotaratoare. Au fost vreo 3 sau 4 intalniri PCRM-PD, doar doua ale fostilor parteneri din AIE. Discutiile unei posibile coalitii de centru-stanga pareau mai avansate. Dar iata ca nu s-a transat nimic. In week end, a fost un miting pentru sustinerea refacerii AIE si si a fortelor politice pro-europene. Lupu a spus ca in spatele ONG-urilor organizatoare stau, de fapt, oameni politici si ca este o forma de presiune. Asa a simtit-o el, probabil. Presa rusa sustine ca a fost un miting anti-Rusia si reia din argumentele lui Lupu, adaugand altele in plus.

Oricum, luni tangoul de la Chisinau continua. Urmeaza o noua intalnire tripartita. Numai ca timpul trece. Iar presiunile care vin din cele doua parti - Rusia si Occident - se traduc si in bani si avantaje pentru moldoveni. Rusia ii ispiteste pe moldoveni cu preturi reduse la gaz si deschiderea pietei pentru produsele de export moldovenesti, oportunitatea aderarii la uniunea vamala Rusia-Belarus-Kazahstan si sprijin in chetiunea transnistreana, daca la Chisinau se va constitui o alianta pro-rusa. La randul sau, Occidentul promite bani pentru dezvoltare si avansarea discutiilor privind apropierea de UE - de la acord de asociere, la cel de liber schimb aprofundat si de liberalizare a vizelor.

Ramane de vazut ce va prima pentru liderii de la Chisinau. Nu mai zic ce va prima pentru cetatenii moldoveni, pentru ca rolul lor s-a cam incheiat, odata cu depunerea in urna a buletinului de vot si crearea posibilitatii ca PCRM, comunistii lui Voronin, sa ramana in joc. Au existat multe comentarii la articolele referitor la Moldova, ale cititorilor romani, care spuneau ca moldovenii isi merita soarta, daca au fost in stare sa dea atatea voturi comunistilor.

Pe de alta parte, sa nu uitam ca foarte multi au votat pentru fortele pro-europene - cel putin declarate - iar acum tine de liderii lor sa puna de acord asupra directiei pe care vor merge. Stiu foarte clar ca, daca rateaza acest moment, o asemenea deschidere a Occidentului fata de R. Moldova nu va mai exista intr-un viitor apropiat. Vorba aceea: ii dai omului o sansa, dar daca ii da deliberat cu piciorul, il lasi sa ne balaceasca in nenoricirea sa.

Vom vedea, in final, cine va tine trandafirul in dinti.

UPDATE: Vad in presa de la Chisinau ca intalnirea celor trei s-a amanat pentru marti. Intre timp, potrivit portalului Stirea Zilei, Lupu si Plahotniuc vor face o vizita in Rusia. Liderul PDm urmeaza sa sustina o conferinta de presa in aceasta dupa-amiaza, insa surse ale portalului citat sustin ca informatia momentului este cea referitoare la vizita-fulger a celor doi la Moscova.

UPDATE 2: Unul spre est, celalalt spre vest. Cam asa ai putea trage concluzia daca citesti stirile din Moldova. tot portalul Stirea Zilei, dar si alte publicatii de la Chisinau, anunta vizita la Bruxelles a lui Vlad Filat, in perioada 16-17 decembrie. Este perioada de Consiliu European, reuniune a liderilor PPE, la care va fi si el prezent. Sursa citata anunta ca Filat va avea intalniri cu Van Rompuy, Barroso, Fuhle (comisarul pentru extindere0 si Georghieva (comisarul pentru ajutor umanitar).

UPDATE 3: Marian Lupu a sustinut o conferinta de presa in care a acuzat PLDM de tergiversarea negocierilor, de tendinte autoritariste, comparabile cu cele de pe vremea comunistilor, de amenintari la adresa politicienilor PD din teritoriu si de presiuni pentru refacerea AIE, prin manifestari populare de genul celei de duminica din Chisinau, sub deghizarea societatii civile.

Lupu a propus mecanisme care sa impiedice autoritarismul exeperimentat pe vremea lui Voronin si modificarea legii de alegere a presedintelui de catre parlament. Liderul PD a propus ca presedintele sa poata fi ales cu 51 de voturi, nu cu 61 cum e in prezent, si a indemnat toate partidele parlamentare sa votgeze aceasta lege, pentru a rezolva criza politica si a preveni o alta.

Mai mult, liderul democrat a acuzat de manipulare a opiniei publice, in spatele acesteia lasand sa se inteleaga ca se afla PLDM, prin stirea privind pelcarea lui la Moscova marti. Lupu a precizat ca va pleca in Germania, "2-3 zile, in scopuri familiale" si nicidecum la Moscova. Prin urmare, la consultarile tripartite programate pentru amrti, ar urma sa participe din partea PDM Diacov si Plahotniuc.