Impresii de la audierea lui Andrei Marga - razboi cu Mussolini, admiratie pentru Putin si Rusia, ignorarea SUA, schimbari la MAE si acuzatii de provincialism

Audierea in comisiile de specialitate din Parlament a lui Andrei Marga a fost, de departe, cea mai lunga - peste doua ore - si cea mai interesanta de cand asist la astfel de evenimente si "am audiat" cativa ministri de cand sunt jurnalist acreditat pe politica externa.

In sala, putini parlamentari PDL, unii au mai venit pe parcurs si altii au plecat, multi de la PSD si PNL, Crin Antonescu a stat pe tot parcursul audierii, chiar daca n-a fost mereu 100% atent, avand discutii cu Calin Popescu-Tariceanu sau cu Puiu Hasotti langa care statea. 

Discursul sau introductiv, pe alocuri foarte general, fara sa insiste pe teme importante - ca parteneriatul cu SUA, de exemplu, un subiect realmente vitregit - a tinut o ora si probabil mai dura ceva daca nu i se atragea atentia ca domnii deputati si senatori vor sa puna intrebari.

Andrei Marga si-a inceput discursul vizibil emotionat si a recunoscut ca se simte ca la un examen, cu emotiile de rigoare, aratandu-se onorat ca a fost propus pentru a conduce MAE, o functie "coplesitoare", chiar daca o preiei prima sau a mai multa oara.

Emotia insa nu l-a impiedicat sa aiba niste opinii extrem de clare si belicoase pe alocuri, la adresa personalului din MAE, la adresa presedintelui Basescu, omul cu care trebuie sa isi imparta prerogativele de politica externa.

Voi comenta cateva aspecte, care mi s-au parut cele mai importate:

Rolul MAE, relatia cu presedintele, separarea atributiilor de politica externa, activitatea diplomatica anteriora

• Didactic, ca si cum ar fi citit un referat la un examen (asa cum bine zicea) a facut apel la actele normative care reglementeaza activitatea MAE si conventiile internationale care reglementeaza activitatea diplomatilor. A invocat faptul ca in Centrala MAE lucreaza 742 de persoane, ca in strainatate sunt detasate 1340 de persoane si ca MAE functioneaza cu un buget anual, cel putin pentru 2012, de 150 de milioane de euro.

Si n-a facut toata aceasta prezentare fara un scop precis. Marga a subliniat rolul ministerului de  institutie care are functii "de elaborare de strategii, de reglementare, de autoritate de stat, de reprezentare", transmitand semnalul clar ca politica externa se va face in laboratoarele MAE, nu la Cotroceni.

Inca dinainte de a ajunge la minister, Marga a reusit sa isi antagonizeze subalterii, din Centrala si de la misiunile din strainatate, prin catalogarea ministerului drept unul "prafuit". Nu numai ca oamenii din sistem il considera nepotrivit pentru pozitia pe care o ocupa, dar a mai venit si cu aceasta catalogare deloc flatanta pentru o institutie care, in anii care au trecut, s-a modernizat, un sistem in care au patruns, prin concurs si oameni tineri, competenti si care a fost curatat, in foarte mare masura, de relicvele comunisto-securiste. Si acest lucru a inceput de pe vremea ministrului Ungureanu, care a cerut CNSAS sa verifice diplomatii. Iar verificarile s-au soldat cu iesirea multora dintre colaboratorii Securitatii din sistem.

Mai apoi, Andrei Marga a inceput sa critice politica externa si de reprezentare facuta in trecutul apropiat. In cuvinte extrem de dure si atacuri la adresa atat a premierului, cat si a "actorilor din administratie".

• Nu cumva prea putini lideri si reprezentanti ai tarilor vin la Bucuresti? Nu cumva liderii nostri sunt prea putin prezenti in afara? (Un titlu de mandrie si un exemlu al influentei sale este vizita la Cluj a Angelei Merkel, cu care are o relatie buna, cancelarului german acordandu-i titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Cluj).
  
• Prim ministrul unei tari nu merge la Natiunile Unite, sta pe coridor si intalneste din intamplare un reprezentant al unui teritoriu, cu care discuta repede si face apoi un raport ca a avut o intalnire la Natiunile Unite.
• Un prim ministru nu viziteaza China doar ca sa mearga la o sala de sport. La o reuniune sportiva, chiar daca sportul este admirabil si personal am jucat si fotbal, nu recent, fireste.
• Reprezentanti inalti ai unei supraputeri totusi vin la Bucuresti, sunt primiti de secretari de stat care nu-si iau cravata la primire, ba sunt si transpirati, pentru ca mergeau repede de la o alta sedinta si in prezenta unei doamne totusi nu mergi cu mana in buzunar. Mergi intr-o tinuta protocolara.

Ca toti ministrii dinaintea sa, Marga a criticat diplomatia economica ce nu se soldeaza cu finalizari ale contactelor stabilite. A cui e vina? "Ambasadele au fost amputate, duc lipsa de personal si mai ales de acest personal care tine de diplomatia economica", a spus ministrul. Si a repetat aceasta idee, completand-o cu aceea ca personalul este numit si nu intra in diplomatie prin concurs. 

Un fapt nu tocmai adevarat, intrucat parte a celor din MAE au intrat acolo prin concurs. Mai apoi, ei ajung in misiuni, e adevarat. Sever Voinscu i-a atras atentia ca in MAE se intra prin concurs. "Sa stiti ca toate posturile se ocupa prin concurs in MAE si acum. Ca in invatamantul superior exista grade, dar toate se ocupa prin concursuri. Sa nu spuneti ca dvs. ati reintrodus concursul, pentru ca nu e asa", a spus Voinescu.

• Aici se vede bine, s-a abuzat copios in ultimii ani de numiri, incat in ambasade au ajuns oameni de care nu mai era nevoie in alta parte.
•  E clar ca in ambasade au fost trimisi oameni care trebuiau rezolvati din alte considerente. Trebuie sa privim angajatii dupa criterii profesionale si trebuie sa ne gandim sa venim cu personalul cel mai calificat pentru acest domeniu. Nu se pune problema unei epurari sau politizari.

Si totusi, el vrea sa urmeze linia anuntata de premierul Ponta, de innoire" a secretarilor de stat si consilierilor din ministere.  Numai ca la Externe nu vorbim despre secretari de stat pusi pe criterii politice, chiar daca unii pot fi agreati de partide. Bogdan Aurescu, Luminita Odobescu si Andrei Niculescu sunt oameni din sistem, care gestioneaza de ani de zile dosarele de politica externa. 

Cristian Diaconescu a avertizat ca schimbarea acestor oameni de pe pozitiile pe care se afla ar putea duce la ratarea obiectivului Schengen. Si apropo de asta: exista o mare nemultumire in randul diplomatilor care lucreaza pentru o aderare completa la spatiul Schengen pana la finalul acestui an. 

Iar noul ministru vine cu o alta pozitie: aderarea in etape, pe ideea compromisului propus de Polonia. Numai ca de atunci se considera ca, gratie eforturilor diplomatice, lucrurile au mai avansat. Cum sa perceapa olandezii mesajul nostru contradictoriu? Nici nu a preluat ministerul si ministrul pare sa se abata de la linia pe care s-au concentrat toate eforturile. Da, aderare in etape, dar finalizata pana la sfarsitul acestui an.

Revin la secretarii de stat, ei trebuie sa fie numiti dupa algoritmul 2 de la PSD si unul de la PNL+PC. Actualii secretari de stat vor fi evaluati si ei pot fi sprijiniti de partide. Par rizibile explicatiile lui Andrei Marga pe aceasta tema. Nu vrem sa ii schimbam, dar ii evaluam si totusi trebuie sa coincida algoritmului amintit. 

Il vrea totusi, in continuare, pe Bogdan Aurescu in MAE. Ar fi si greu sa renunte la un specialist ca el. Cine ar avea curajul sa il demita din aceasta functie, dupa ce a obtinut victoria de la Haga si este un profesionist desavarsit. Dar cine il va sustine? PNL+PC sau PSD? Mi se pare realmente comic. Apar altii care vor sa se foloseasca de imaginea lui Aurescu.

Pozitia lui Marga a fost sustinuta si salutata de Adrian Nastase: Sunt absolut de acord cu modul in care cititi Constitutia. Guvernul a abdicat in ultima vreme de la politica externa (...) In ultimii ani foarte putini ministri, premieri si membri ai unor organizatii ne-au vizitat. Exista riscul sa ramanem intr-o forma de izolare, sub aparenta apartenentei noastre la UE. (...) 

Iar fostul ministru de externe si premier l-a avertizat asupra functionarii ministerului: Va trebui sa observati ca minsterul functioneaza pe structura unor atomi, sunt oameni care nu mai ajung niciodata in minister si se plimba din capitala in capitala si de cate ori cand e nevoie de o analiza profunda se recurge la analiza din strainatate si nu la departamentele de analiza din minister.

Poate cel mai puternic mesaj a fost cel transmis presedintelui, pe care in trecutul nu tocmai indepartat l-a comparat cu Hitler si Mussolini, pe care l-a acuzat ca si-a trimis fiica analfabeta la Bruxelles. Iar Marga a recurs la Constitutie si la ce zice ea referitor la cei ce exercita politica externa. I-a aratat foarte clar lui Basescu faptul ca rolul presedintelui e de REPREZENTARE si SEMNARE A TRATATELOR SI ACORDURILOR INTERNATIONALE in numele Romaniei.

• Din nefericire, in ultimii ani, s-au adunat niste neclaritati. Parerea mea este sa revenim totusi la prevederile Constitutiei.  Presedintele reprezinta statul roman.  Este clar. Dar tot Constitutia spune ca guvernul,  prin programul de guvernare acceptat de Parlament la votul de investitura, asigura realizarea politicii interne si externe si exercita conducerea generala a administratiei publice. E evident ca sunt mai multi actori prevazuti de Constitutie pentru politica externa a Romaniei: presedintele reprezinta, guvernul elaboreaza propuneri si cere acordul parlamentului, care o aproba sau nu. Oricum, controleaza aceasta politica. Cele trei institutii trebuie sa conlucreze. 
• As spune foarte raspicat ca trebuie sa iesim din politica uninominala si sa trecem la cea bazata pe consens public si parlamentar.

Va fi foarte interesant de urmarit, in acest context, cum se va desfasura participarea la anumite evenimente internationale. La Consilii Europene, la summit-ul NATO. Am inteles ca pentru Summit-ul NATO de la Chicago, presedintele se gandea sa nu-l includa pe Andrei Marga in delegatie, ci sa il ia pe Bogdan Aurescu, secretarul de stat care se ocupa de tema si care o cunoaste cel mai bine, omul care a negociat acordul cu americanii privind amplasarea elementelor scutului antiracheta. Daca lucrurile ar sta asa, ar fi primul conflict intre cei doi poli de politica externa - ministrul de externe si presedinte.

Va fi interesant si in ce masura va vrea premierul Ponta sa participe la Consiliile Europene. In timpul guvernarii Tariceanu, pentru Romania a fost nevoie de adaugarea unui al doilea scaun la masa discutiilor, pentru ca participau si presedintele si premierul. Situatia s-a remediat in sensul in care Basescu a preluat participarea, Emil Boc nefiind niciodata la un Consiliu. e o dezbatere intreaga daca premierul sau presedintele trebuie sa participe, cunoscut fiind ca in multe tari europene (Germania, Ungaria, monarhiile constitutionale, Italia) participa premierii - reprezentanti ai executivului. Acolo unde presedinele are prerogative reduse, in mod evident.

Relatia cu SUA a fost secundara in discursul unui ministru de externe, pentru prima data de foarte multi ani. Si coordonatele pe care se desfasora parteneriatul strategic a fost dur criticat:

• Insuficienta fructificare a parteneriatului cu SUA si a apartenentei la UE. S-a ajuns sa facem o diplomatie in sine. Semnam acorduri, participam la actiuni  protocolare, facem intalniri, dar punem prea putin intrebarea ce rezulta dupa ele pentru Romania.
• Relatia cu SUA este una de prim-plan pentru politica romanesca. Dar trebuie din capul locului sa ne intrebam: dincolo de colaborarea excelenta politico-militara, noi realizam o cooperare semnificativa pe plan economic? Pe plan stiintific cu aceasta supraputere dominanta a lumii?

In schimb, un rol primordial l-a ocupat relatia cu Rusia. Am remarcat absenta totala a acestei teme in audierea ministrului Diaconescu, in iarna, dar iata ca este primul ministru de externe care nu vorbeste doar despre o relatie pragmatica cu Rusia. Vorbeste cu o mare admiratie pentru liderul Putin si despre prietenii cu apropiati ai acestuia.Prietenii evocate - asa cum bine spunea Sever Voinescu - pentru a da impresia posibilitatii deschiderii mai usoare a unor usi.

• Prin urmare, ministrul propus a remarcat "stagnarea relatiilor cu China, Rusia si cu alte tari. Nu folosim disponibiltiatile pe care le manifesta aceste tari.
• Tcomai inainte de reuniune ii reaminteam si presedintelui Antonescu faptul ca am fost primii vizitatori la Putin ca prim-ministru al Rusiei. Noi doi acompaniindu-l pe primul ministru de atunci al Romaniei, Radu Vasile. Nu e bine ca se folosesc termeni foarte duri care trimit la tarism in abordarea lui Putin. Putin este un om foarte competent, trebuie spus, ar fi bine ca liderii din Europa si de la noi sa fie toti atat de competenti. Dar nu vreau sa dau lectii.
• Cu Rusia trebuie sa asiguram o relansare a relatiilor. Romania pierde enorm nefolosind piata rusa. Sunt multe acorduri cu Rusia, dar sa reunoastem ca ele stau in rafturi.
• Trebuie sa facem ca si populatia din Rusia sa stie ce e Romania actuala si invers.

 Diplomatia economica a avut un rol central si ea in discursul si obiectivele noului ministru, confuz insa referitor la cine o exercita. A vorbit despre rolul MAE de a atrage investitii straine si i s-a reprosat ca atasatii economici sunt, de fapt, subordonati Ministerului Economiei, nicidecum MAE. Asa ca solutia propusa de Marga a fost simpla: o dubla subordonare.

 Singurul care l-a bagat in corzi pe viitorul ministru a fost Sever Voinescu. El l-a purtat prin marile teme si chestiuni de politica externa, a remarcat admiratia pentru Rusia si liderul ei si mica atentie acordata parteneriatului strategic cu SUA. 

Si l-a acuzat de provincialism, pornind de la o remarca a lui Marga. In momentul in care isi prezenta activitati interntionale care sa justifice ocuparea acestui post, ministrul a spus: Cei care venim din provincie nici nu ne ocupam prea mult sa se vada CV-ul nostru pe siteuri sau prin alte locuri. Nu e o miza.

Voinescu a taxat invocarea de catre Marga a unei prietenii cu un apropiat al lui Putin, din dorinta de a arata, asa cum spunea parlamentarul PDL, ca are posibilitatea deschiderii unor usi. Ë mai degraba provincialism decat altceva", a conchis Voinescu.