Semnalul necesar dat de Klaus Iohannis prin vizita la Chisinău. Este pregătită România pentru o eventuală revenire a comuniştilor în coaliţia aflată la putere?

Preşedintele ales Klaus Iohannis face prima sa vizită externă astăzi, la Chişinău, în ultima zi a campaniei electorale.

Este gestul potrivit şi necesar de sprijin pentru partidele proeuropene. În plus, victoria lui Iohannis în România ar putea avea efect de contagiune şi de a-i scoate din letargie pe cei o treime de moldoveni care nu ies la vot.

Contextul acestor alegeri este unul tensionat, Partidul Patria, al controversatului om de afaceri Renato Usatîi a fost scos de justiţie din cursa electorală, pe motiv că a primit finanţare din străinătate, ceea ce este interzis de legislaţia moldovenească.

Într-adevăr, Usatîi a părut că aruncă cu banii în campanie, când a împânzit Moldova cu bannerele şi afişele sale electorale. O campanie costisitoare pentru un partid sub 10% în sondaje, este situat la 8-9%, depinde de sondaj, finanţată în mod evident din Rusia.

Usatîi a şi plecat din Moldova după decizia de joi, argumentând cu teama de a nu fi arestat. Electoratul său este format din tinerii rusofoni şi rusofili şi rămâne de văzut spre cine se vor îndrepta aceştia.

Aşa cum am arătat într-o analiză publicată pe cursdeguvernare.ro, prima şansă pentru preluaera puterii şi după alegeri o au partidele proeuropene.

Pe de altă parte, apare tot mai frecvent vehiculată ideea cooptării acum la putere şi a comuniştilor - am văzut-o la diferiti analişti, am văzut-o chiar şi la Usatîi.

Analistul Dan Dungaciu spune că ar fi în avantajul ruşilor, care au încercat - susţinând atât de deschis partidele lui Usatîi şi pe socialiştii lui Dodon, care s-a văzut cu Putin - să îl facă pe Voronin frecventabil.

Există însă o problemă dacă vin comuniştii la putere: pe lângă faptul că reformele stipulate de acordul de asociere vor fi încetinite, se pune întrebarea ce politică va adopta România?

Să ne amintim că relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău ajunsese la cel mai prost nivel de la căderea URSS în ultimii ani în care comuniştii s-au aflat la putere la Chişinău.

• ambasadorul român Filip Teodorescu a fost declarat persona non grata si a trebuit să părăsească Chişinăul în maxim 24 de ore.
• în plus, Voronin a introdus obligativitatea vizelor pentru români
• scandaluri sexuale, înscenări, scandaluri de corupţie

Din 2007 până în 2009, relaţiile dintre cele două ţări s-au tensionat până la acele gesturi extreme, de expulzare a ambasadorului ţării noastre. Va invit să citiţi, ca să vă reamintiţi, o analiză pe care am făcut-o în iunie 2009, pe Hotnews, unde lucram la acea vreme. Şi apoi să ne întrebăm cum vor fi gestionate relaţiile cu comuniştii reveniţi la putere. Dacă vor reveni, fireşte.

Relatiile Romania-Moldova: coruptie cu vize, scandaluri sexuale, acuze de subminarea statalitatii 

Relatiile Romania - Republica Moldova au traversat in ultimii doi ani, de la aderarea Romaniei la UE, probabil cea mai contondenta perioada din istoria lor bilaterala. Atacurile repetate ale autoritatilor de la Chisinau nu si-au gasit, in general o replica la fel de taioasa la Bucuresti, insa declaratii ale unor oficiali romani au oferit argumente moldovenilor sa ceara UE sa "puna la punct" Romania. Normalizarea relatiilor bilaterale ar depinde, sustin analistii si politicienii romani, de o schimbare a puterii de la Chisinau.

Romania a sustinut mereu sprijinul pe care il acorda Republicii Moldova in aspiratiile sale europene, presedintele Basescu spunand in repetate randuri ca vede o unire a celor doua tari in interiorul UE. O astfel de afirmatie, inofensiva din punctul de vedere al Romaniei, a fost interpretata - de fiecare data cand ea a fost facuta - ca o dorinta a Romaniei de a interfera in chestiunile interne ale Moldovei si un atac la statalitatea tarii de peste Prut. Presedintele Voronin se arata mereu deranjat de atitudinea de frate mai mare a Romaniei fata de tara sa si insista ca drumul Moldovei spre Europa nu trece pe la Bucuresti.

Scandaluri de coruptie privind acordarea vizelor, disputa privind recunoasterea sau nu a limbii moldovenesti, acuze de subminare a statalitatii moldovenesti, expulzari de diplomati si clerici romani, scandaluri sexuale - sunt elementele care au caracterizat relatiile bileterale dintre cele doua tari.

Daca diplomatia de la Bucuresti a ales un ton ponderat si nu a raspuns cu aceeasi agresivitate provocarilor verbale si nu numai ale reprezentantilor puterii de la Chisinau, presedintele Traian Basescu a fost mai putin moderat si a avut, in cateva episoade, declaratii care au starnit o replica furioasa la Chisinau si au dat argumente unui aliat al comunistilor moldoveni, Rusia, sa atraga atentia UE asupra Romaniei si a modului inadmisibil in care isi desfasoara relatia vizavi de Republica Moldova.

Romania submineaza statalitatea Moldovei

Republica Moldova a cerut in repetate randuri Uniunii Europene sa-si foloseasca influenta asupra Romaniei, pentru ca aceasta sa nu se mai amestece in treburile sale interne. Guvernul de la Chisinau a acuzat Bucurestiul de politica duplicitara si amenintari la adresa statalitatii si securitatii cu Republica Moldova Tratatul politic de baza si Tratatul privind frontiera, pe care o interpreta drept "o confirmare a adevaratelor intentii pe care la urmareste conducerea statului vecin".

Acest gen de acuzatii s-au intensificat dupa evenimentele post-electorale de la Chisinau, din aprilie 2009, cand Romania a fost acuzata de implicare in protestele de strada care au avut loc in capitala moldoveneasca. Mai tarziu, insa, procurorul general moldovean, Valeriu Gurbulea,a infirmat o implicare in actiunile de protest, insa a vorbit despre atacuri cibernetice asupra retelelor institutiilor de stat moldovene.

"Romania, ca stat, nu a participat la protestele din 7 aprilie. Au fost inregistrate doar unele forme – spre exemplu, a fost un atac cibernetic din Romania asupra serverelor institutiilor de stat, inclusiv incercari de trecere a frontierei moldo-romane", a spus el intr-o conferinta de presa.

Scandaluri privind vizele si indiscretii sexuale

Autoritatile de la Chisinau au cautat mereu dovezi de a demonstra coruptia reprezentantilor Romaniei din misiunea diplomatica. In 2008, ministrul de interne moldovean anunta, intr-o conferinta de presa, ca un diplomat de rang inalt din cadrul Ambasadei Romaniei la Chisinau este suspectat de coruptie, dupa ce ar fi primit mita pentru a facilita acordarea vizelor cetatenilor moldoveni intr-un timp mai scurt.

MAE roman ia masuri si il recheama in tara pe seful sectiei consulare, Alexandru Rus, "pentru consultari in calitatea sa de responsabil pentru activitatea consulara din cadrul ambasadei", si anunta mai apoi ca acesta nu se va mai intoarce la post pentru ca "s-a vulnerabilizat". La acelasi episod, presedintele Basescu are o replica pe masura acuzatiilor si spune ca Romania va raspunde "extrem de dur" la acuzatiile autoritatilor Republicii Moldova la adresa unui diplomat roman privind acordarea vizelor. El a spus ca aceste acuzatii  reprezinta "ultima agresiune orchestrata" de Chisinau si le-a catalogat drept "provocare".

Replica extrem de dura menita a fi data moldovenilor este cerinta pe care presedintele roman o adreseaza Guvernului si anume de a simplifica la maximum procedura de acordare a cetateniei romane moldovenilor de peste Prut, fata de care Bucurestiul are "o datorie morala". Cerinta presedintelui nu va fi pusa in practica decat in 2009, dupa alegerile de la Chisinau, de catre guvernul premierului Boc.

Alexandru Rus, vulnerabilizat de scandalul vizelor, a fost inlocuit de Ion Nuica, vulnerabilizat, in vara lui 2009, de un scandal sexual. In urma cu doua-trei saptamani, o inregistrare video data presei romane il infatisa pe consul intretinand relatii sexuale cu o subalterna, cetatean moldovean care lucra in consulat.

Comentatorii si oamenii politici din Romania spuneau ca "este o lucratura" a serviciilor moldovenesti, pentru a prejudicia imaginea Romaniei, iar MAE nu a avut o reactie lamuritoare. Ministerul anunta retragerea consulului de la post si decizia de a inlocui toti angajatii moldoveni ai consulatului cu personal adus de la Bucuresti. Timp de cateva zile, probabil o saptamana, Romania nu mai avea la Chisinau niciun diplomat de rang inalt, misiunea fiind lipsita atat de ambasador, cat si de consul.

Expulzari si personae non grata

Actiunile extreme luate de autoritatile moldovene impotriva Romaniei au fost expulzarile de diplomati, culminand dupa protestele postelectorale, cu insusi ambasadorul roman si neacceptand un nou ambasador, in persoana lui Mihnea Constantinescu.

"Jocul" de a declara diplomati romani presona non grata a inceput in decembrie 2007, cand atasatul de presa si secretarul II al ambasadei Romaniei au fost expulzati pentru "incompatibilitatea activitatii acestora cu statutul diplomatic detinut". (Anterior, in 2002, Moldova mai expulzase un diplomat roman - atasatul militar, in urma protestelor anticomuniste de la Chisinau, in timpul ministeriatului lui Mircea Geoana, dar perioada analizei se refera la ultimii doi ani, dupa aderarea Romaniei la UE).

MAE roman a apreciat acest act ca "inamical, total nejustificat" si considera ca "vine in contradictie cu atitudinea constructiva si cooperanta pe care Romania a manifestat-o in permanenta la adresa Republicii Moldova", iar ambasadorul Filip Teodorescu a refuzat nota verbala care i-a fost inmanata la sediul Ministerului moldovean de Externe.

Cateva zile mai tarziu, au fost expulzati de pe teritoriul moldovenesc si doi preoti ai Mitropoliei Basarabiei originari din Romania, pe motiv ca acestia, fiind cetateni romani, au incalcat regimul de sedere pe teritoriul moldovean, ca nu aveau permis de munca din partea autoritatilor centrale si autorizare din partea autoritatilor locale pentru a activa ca preoti in parohie. Patriarhia din Romania califica gestul drept "un act de intimidare regretabil".

Actiunile autoritatilor moldovene in acest sens au culminat cu expulzarea a insusi ambasadorul Filip Teodorescu, ulterior protestelor postelectorale. In 8 aprilie, ambasadorul roman si un alt diplomat deveneau personae non grata, in urma acuzatiilor aduse Romaniei de implicare in evenimente. Tot atunci se impunea si un regim de vize cetatenilor romani.

Autoritatile romane au luat imediat masuri, numind si audiind in regim de urgenta un nou ambasador, pe Mihnea Constantinescu, insa el nu a primit agrementul Chisinaului, astfel incat in acest moment Romania nu este reprezentata la nivel de ambasador in Republica Moldova.

Nu a fost intreprinsa o alta actiune in acest sens, Bucurestiul asteptand rezultatul alegerilor de la Chisinau si a constituirii unei noi puteri sau coalitii la Chisinau, pentru a relua demersurile si, probabil, a nominaliza o noua persoana.

Romania isi doreste parteneri de discutie pro-europeni la Chisinau

Normalizarea relatiilor bilaterale ar fi posibila, potrivit analistilor si a unora dintre autoritatile de la Bucuresti, de schimbarea garniturii de la putere de la Chisinau sau de existenta in coalitia de guvernare a opozitiei de dreapta.

Presedintele Traian Basescu, cu lipsa de diplomatie de care a dat dovada in ultima vreme in declaratiile privind Moldova, a afirmat ca si-ar dori ca opozitia actualului guvern sa obtina un rezultat mai bun dupa 29 iulie, ceea ce ar permite relatiilor dintre cele doua tari "sa revina la normal".

Presedintele Voronin are aceeasi parere, insa despre puterea de la Bucuresti. El considera ca "nu se mai poate discuta" cu actuala conducere de la Bucuresti, pentru ca aceasta "gandeste in stilul anilor '30", iar Chisinaul se vede nevoit sa apeleze la Bruxelles pentru normalizarea si relansarea relatiilor cu Romania.

"Este imposibil cu autoritatile actuale romanesti sa hotarasti ceva, de aceea noi mizam foarte mult pe sustinerea UE pentru ca aceste relatii sa le relansam si sa le aducem la situatia normala. Ceea ce este astazi in relatiile cu Romania nu este normal, categoric. Nu trebuie sa fie asa", a spus liderul comunistilor.

MAE s-a limitat insa la a spune ca este dezirabil ca alegerile din Moldova sa fie "libere, corecte si democratice", incercand astfel sa se inscrie in pozitia exprimata, de altfel, de institutiile europene. Ministrul de externe roman a spus ca MAE va angaja un dialog cu guvernul liber ales de la Chisinau, ca nu exista resentimente si nici o anticipatie negativa, insa ar vrea ca Moldova sa inteleaga dialogul in sensul european al cuvantului.

Cat despre UE, dupa ce statele membre au fost puternic deranjate de declaratia presedintelui Basescu privind acordarea de cetatenie romana pentru un milion de moldoveni si pentru modul in care Romania a gestionat aceasta relatie bilaterala, in final concluziile Consiliului au multumit autoritatile de la Bucuresti.

Consiliul a adoptat directiva de negociere pentru un nou Acord, cuprinzator, intre UE si Republica Moldova, insa, la solicitarea Romaniei, UE a conditionat lansarea efectiva a negocierilor pentru un nou acord de asigurarea unui tratament egal pentru toti cetatenii statelor membre in materie de vize, subliniind totodata importanta respectarii de catre Republica Moldova a principiului relatiilor de buna-vecinatate.

Republica Moldova - un butoi cu pulbere, inaintea unor alegeri cruciale. Cateva analize despre tara vecina

Am scris o serie de articole referitoare la Republica Moldova, pentru a intelege mai bine si tensiunile de acolo, dar si situatia economica ce determina, oarecum, votul moldovenilor.
Sunt alegeri geostratice, ca de fiecare data, cand moldovenii au de ales intre Rusia si Occident.
Va recomand textele de pe cursdeguvernare.ro

Moldova politica

Alegeri la Chişinău (1) / Republica Moldova alege între Est şi Vest. Riscurile şi varianta de compromis între UE şi Rusia

Moldova economica 
Alegeri la Chişinău (2) / Economia preelectorală a Moldovei

Maine, va invit sa cititi despre Moldova in context geopolitic, despre Transnistria si Gaguzia.

Planuri UE de a nu pierde Moldova, pe modelul Ucrainei

Moldova şi Georgia sunt  acum în atenţia UE, după întreaga situaţie din Ucraina şi eşecul de la Summit-ul de la Vilnius în ceea ce o priveşte. Şi Bruxelles-ul nu stă cu mâinile încrucişate, ci încearcă să găsească soluţii. Este, în sfârşit, vremea acţiunii, dincolo de vorbe. Şi pare să fie activată şi vocea banilor, exact ceea ce se tot discuta, cu ani în urmă, dar până la urmă se făcea cu ţârâita.

Miniştrii de externe ai ţărilor UE discută astăzi, în reuniunea lor de la Bruxelles, două documente cu propuneri pentru a salva cele două ţăril de la soarta Ucrainei. EUobserver scria vineri despre aceste documente ce urmează să fie supuse atenţiei şefilor diplomaţiilor europene.

Unul dintre studii se numeşte “20 de puncte despre Parteneriatul Estic post-Vilnius” şi este întocmit de Suedia, dar semnat şi de alte 12 state ale Uniunii, printre care Germania, Marea Britanie şi Polonia. Iată câteva dintre prevederi, potrivit publicaţiei de la Bruxelles:

• Moldova şi Georgia trebuie să semneze acordurile de asociere cu UE până în luna august
• Avertizează, având în vedere piedicile puse de Rusia exporturilor din Ucraina, că UE trebuie să fie pregătită pentru ameninţări interne şi externe la adresa acestor două ţări sau a liderilor lor şi la acţiuni de intimidare precum embargouri, restricţii aplicate muncitorilor migranţi sau tensiuni sporite în zone de conflict. Fără să le numească, este vorba despre Transnistria (ceea ce se şi întâmplă deja, oricum) sau Osetia, în cazul Georgiei.
• Stabileşte coordonatele unei campanii de PR “care să răspundă dezinformărilor şi să folosească inclusiv experţi ai diplomaţiei publice.” 
• Recomandă o serie de vizite ale unor înalţi oficiali ai UE în Moldova şi Georgia, care să viziteze regiuni locuite de minorităţi şi zone îndepărtate, să nu se concentreze doar pe autorităţi şi capitală, mai exact.
• Statele pro-UE trebuie recompensate, susţine documentul, cu fonduri europene în plus.

Cel de-al doilea document care va fi analizat astăzi de miniştrii de externe este întocmit de Polonia (nicio surprinză!). Pragmatici, polonezii ştiu cum se obţine eficienţa în astfel de cazuri. Prin bani. Aşa că ei se concentrează mai mult asupra banilor UE destinaţi acestor ţări.

• Documentul arată că, pentru perioada 2014-2020, nivelul acestora trebuie să fie mai mare.
• Ajutorul UE trebuie să fie destinat preponderent agriculturii şi dezvoltării rurale, evaluează experşii polonezi.
• Însă în statele autoritare, precum Ucraina şi Belarus (pentru că vorbim despre Parteneriatul Estic), banii trebuie să ajungă la societatea civilă, studenţi şi minorităţi.
• Polonia apreciază şi ea că UE nu este suficient de vizibilă în aceste ţări.Aşa că recomandă o strategie de comunicare eficientă, care să le expplicecetăţenilor acestor ţări ce face UE şi de ce şi să dea exemplul unor proiecte concrete.

Totuşi, niciuna dintre aceste lucrări nu vorbeşte despre extindere. Şi ne amintim, de altfel, că Stefan Fule, comisarul pentru extindere, a spus că doar promisiunea extinderii ar putea schimba această regiune.


Despre Moldova se va discuta îndelung la Bruxelles, pentru că este şi o nouă reuniune, a opta, a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. Este o iniţiativă a României, lansată în urmă cu 4 ani, prin care încercăm să atragem tot mai mulţi prieteni să sprijine avansarea relaţiei dintre R. Moldova şi UU.

Eroarea exit poll-urilor in alegeri: acum e randul Frantei, dar ne reamintim Romania si R. Moldova

Le Monde publica astazi un articol in care se intreaba cum de au gresit atat de flagrant cei care au facut sondajele si exit poll-urilor si reultatele primului tur al alegerilor.

Martine Le Pen, surpriza primului tur, care ar fi obtinut - potrivit datelor de la ora 20.00 - 20% dintre voturile electoratului, cel mai mare scor al unui candidat al Frontului National, a reusit sa adune in final doar 17,9% din voturi. Adica, in realitate, a obtinut un rezultat inferior scorurilor cumulate ale tatalui ei si al lui Bruno Megret in 2002.

O eroare majora a fost facuta si in cazul lui Nicolas Sarkozy, al carui scor initial a fost de 25,5%, cand in realitate, diferenta intre el si Francois Hollande nu e atat de mare, pentru ca rezultatele indica un procent de 27,1%.

Cifrele s-au corectat pe parcursul serii, insa multe dezbateri de duminica s-au construit in jurul rezultatelor exit poll-urilor. Greseala a fost a institutului Ipsos, care a furnizat datele pentru Le Monde, Radio France si France Television.

TNS Sofres, cei care au realizat exit poll pentru TF1, LCI si RTL, au fost mult mai aproape de rezultatul final, estimand aproape scorul final pentru primii trei clasati: Hollande 28,6%, Sarkozy 27,3% si Le Pen 18%.

Prin urmare, pe unde sunt cei doi competitori din turul doi si cat de mare este diferenta dintre ei? Sarkozy - caruia exit poll-urile il dadeau voturi intre 25% si 27,5% - a obtinut 27,18%, in timp ce Hollande - cu estimari intre 27% si 30% - a obtinut 28,63%. Diferenta intre cei doi fiind 1,45 de punte procentuale.

Geoana, presedinte pentru o noapte

Aceasta situatie mi-a reamintit doua situatii similare. Prima din Romania, evident. Nimeni nu va uita ca Mircea Geoana a fost presedinte pentru o noapte. iar exit poll-urile aratau astfel:

Sondajul CURS realizat la comanda postului public: Mircea Geoană - 50,80%, Traian Băsescu - 49,20%

Sondajul INSOMAR realizat la comanda postului Realitatea TV: Mircea Geoană - 51,6 %, Traian Băsescu - 48,4 %

Sondajul CCSB realizat la comanda Antena 3: Mircea Geoană - 51,2%, Traian Băsescu - 48,8%

In realitate, Traian Basescu a castigat alegerile cu 50,33%, Mircea Geoana a obtinut 49,66% dintre voturi.

In R. Moldova, institutul de sondaj al lui Dancu l-a dat castigator pe Filat, dar invingatori au fost comunistii
Ceva mai la est, in Republica Moldova, alegerile din noiembrie 2010. Dancu infiintase in acel an IRES, care a realizat exit poll pentru Publika TV, noua televiziune de stiri apatinand pe atunci lui Sorin Ovidiu Vantu.

Potrivit exit poll-ului realizat de IRES, partidul premierului Filat ar fi obtinut o victorie zdrobitoare in fata comunistilor, cu 34,4% fata de 25,7%, iar PL al lui MIhai Ghimpu s-ar fi situat in fata partidului lui Marian Lupu, PDM, cu 15,7% fata de 15,2%.

Dupa numararea a 95,40% din voturile valabil exprimate, comunistii (PCRM) au fost cotati cu 41,1%. Urma PLDM (partidul lui Filat) - 28,20%, PDM (Lupu) -13,2% si PL (Ghimpu) - 8,9%.

Asa ca, citind despre erorile din Franta si rememorandu-le pe cele din Romania si Moldova, nu pot decat sa fiu curioasa ce vor zice cifrele in alegerile de la noi de peste mai putin de doua luni.

Basescu despre granita UE pe Nistru in 25 de ani: "neglijenta in exprimare"

Am scris aici despre faptul ca Traian Basescu, in interviul acordat Romaniei Libere, a spus - referitor la cum vede regiunea peste 25 de ani - ca vede granita UE pe Nistru. Mi-a atras atentia din primul moment si am regretat ca nu i s-a cerut in acel moment sa explice aceasta afirmatie, intrucat, asa cum am aratat, o granita a UE pe Nistru lasa Transnistria in afara unei Republici Moldova integrata in UE.

Prima intrebare a fost: a gresit sau stie el ceva? Cand spun stie ceva ma refer la un posibil plan negociat intre Merkel si Medvedev, care ar urma sa fie propus pentru solutionarea conflictului transnistrean.

Oficialitati de la Chisinau consultate s-au aratat surprinse de o astfel de declaratie, analistii s-au revoltat ca basescu face, din nou, declaratii hazardate. Semnalele de la Bucuresti erau ca a gresit, ca nu s-a gandit la ce a spus.

Multi cititori nu au vazut relevanta lamurirea unei astfel de declaratii, au considerat-o o "furtuna intr-un pahar cu apa". Altii au spus ca si-a exprimat o parere, nu o pozitie oficiala a Romaniei. Intr-un interviu, presedintele unei tari exprima pozitia tarii respective, sa fie clar asta! Cat de fanatic trebuie sa fii sa ii iei apararea chiar si cand greseste?

Si iata ca vad in interviul din Financial Times, aceeasi preocupare pentru "furtuna dintr-un pahar cu apa".

NB: Ati spus, de asemenea, in acelasi interviu, (...) ca vedeti granita UE in viitor pe Nistru. A fost interpretat in Rusia ca insemnand ca Transnistria nu ar fi parte a ei. (You also mentioned, I think in the same interview, or you were translated and quoted as saying, that the EU border in future would run along the Dniester River. It was interpreted in Russia as meaning as meaning that Transnistria would not be part of this).

TB: Nu, este o granita generica, dar nu am avut intentia sa spun ceva despre locul in care se va afla Transnistria. A fost probabil neglijenta mea in exprimare, care a dat curs multor interpretari. (No, it’s a generic border, but it was not with the intention of saying something about where Transnistria would be. It was probably my negligence in expression, giving the chance of many interpretations.)

Deci ne-a lamurit: a gresit, dintr-o neglijenta in exprimare. care, din punctul meu de vedere, nu e scuzabila la un sef de stat. Dar se intampla.

Altfel, am remarcat ce a spus presedintele pentru FT referitor la aderarea la spatiul Schengen, un alt semnal foarte puternic transmis prietenilor din UE.

• Avem obiectivul de a respecta data fixata in Tratatul de aderare la UE privind incluziunea in zona Schengen, adica aprilie 2011.
• Am investit mari resurse, aproape 1 miliard de euro, dintre care o parte din faciltiatea Schengen, bani europeni, dar jumatate din bugetul propriu.
• Sunt foarte convins ca ultimele inspectii care se desfasoara in aceste zile vor avea un rezultat pozitiv si am vrea ca tratatul sa fie aplica - asta inseamna ca nu suntem pregatiti sa acceptam amanarea datei aderarii la spatiul Schengen.
• Daca unele tari au dubii le invitam respectuos sa participe, cu ofiteri de frontiera ai statelor UE, sa ni se alature pe frontiera, sa supervizeze intregul proces. Dar sa nu blocheze accesul romaniei in zona Schengen.
• Avem resurse (n.r. adica nu avem nevoie de ajutor). Dar daca vor, daca au intrebari referitor la modul in care politia noastra de frontiera isi face treaba, ii invitam sa isi trimita reprezentanti ai politiei de frontiera din orice tara europeana care nu are incredere in politia noastra de frontiera.
• Nu suntem fericiti ca sunt tari care pun in discutie capacitatea romaniei de a proteja forntiera UE, cand te gandesti ca froneira noastra cu fosta Uniune Sovietica a fost una dintre cele mai bine pazite granite, de catre oameni extrem de experimentati in protejarea frontierei si accesul pe teritoriul romanesc.
  

Iata si fragmentul din FT:
NB: What about your prospects for Schengen membership next year, which I understand is very important to Romania? Are you confident that will happen next year?

TB: It’s important for Romanians, first of all, and for Romania at the same time, if you allow me to say, from an objective point of view. We have as an objective, to respect the date fixed in our accession treaty, which is April 2011. We are investing huge resources, close to €1bn; part of that that is Schengen facilities, European money, but half is from our budget. I’m very convinced that the last inspection which takes place during these days will have a positive result, and we’d like the treaty to be applied – which means we are not prepared to accept postponement of the date of accession in the Schengen area.

If some countries have doubts we kindly invite them – because Romania will provide 2,070 kilometres of EU border - to participate, with border police from other EU countries, to be together with us on the border, supervising the process. But not to block access of Romania into the Schengen area.


NB: You mean they should provide resources to help you?


TB: No, we have resources. But if they want, if they have questions about how our border police will perform the job, we invite them to send representatives of border police from any European country which doesn’t trust our border police.


Let me [add something]. We are not so happy seeing countries question the capability of Romania to protect the EU border, [when you consider that] our border with the former Soviet Union was one of the best guarded borders, with extremely experienced people to protect the border and access to Romanian territory.


NB: And that is still there, those facilities are still there, to protect the border?


TB: Yes, it is a tradition in Romania!


Din punctul meu de vedere, a fost un interviu foarte bun in FT, cu multe raspunsuri. L-am citit tarziu ieri, din motive obiective, si n-am prea vazut ce a fost extras din el. Am remarcat insa ca s-a preluat ideea ca Basescu nu va promulga o lege care i-a redenumi pe romi tigani si ca unirea cu Moldova va avea loc daca o vor popoarele si in contextul aderarii R. Moldova la UE. O idee, de altfel, exprimata si in interviul din Romania Libera.

UPDATE: Tangoul partidelor de la Chisinau

(credit foto: Flux.md)
Percep tangoul ca pe un dans pasional si cred ca se potriveste foarte bine situatiei politice actuale de la Chisinau. Desi se pare ca acolo este o mare nehotarare, toata lumea negociaza cu toata lumea si nimeni nu ajunge la nicio concluzie, din nicio discutie nu reiese nicio coalitie care sa conduca tara, inteleg - din discutiile mele cu oameni de la Chisinau si urmarind presa si comentariile analistilor care se exprima in presa - exista multa pasiune in negocierile astea. Mi se tot explica faptul ca exista o mare adversitate intre liderii partidelor politice, antipatie si umori peste care le este foarte greu sa treaca. Asta pe langa toate interesele care exista la mijloc.

Marturisesc ca am fost uimita ca aceste relatii personale conteaza atat de mult in negocieri. Pana la urma, am vazut ca Lupu si Voronin pot dialoga, ca Ghimpu si Filat - in ciuda antipatiei primului fata de al doilea - vad cea mai buna varianta in refacerea AIE si ca toti trei - Lupu, Filat si Ghimpu - se pot aseza la masa negocierilor. Pana la urma, primesc atatea semnale din Occident - dar in acedeasi masura si dinspre Rusia - incat sa nu le poata ignora.

Mai intra in ecuatie si Vlad Plahotniuc, omul de afaceri controversat, despre care s-a suspectat ca a condus afacerile familiei Voronin, informatie pe care nimeni nu a putut s-o demonstreze. Oricum a fost putin surprinzatoare dorinta sa de a iesi in fata, dupa atatia ani de discretie, si de a vrea sa se afle pe pozitie eligibila pe lista partidului pe care il sponsorizeaza, PD. Respectabilitate, statut, imunitate, acces la puculita cu bani sau protectia propriilor afaceri - toate acestea sunt explicatiile pe care le-am primit referitor la dorinta lui de a fi "in lumina" si de a nu mai trage sfori din umbra.

Multi mi-au spus ca sensul in care se va indrepta PD nu depinde de Lupu, ci de Plahotniuc: daca el va spune sa se faca alianta cu comunistii, se va face. daca zice: mergem spre AIE, intr-acolo se va merge. Mai mult, am auzit si varianta ca PD joaca tare, adica arata mereu ca negocierile cu PCRM sunt cu doi pasi inainte celor din AIE tocmai pentru a obtine maximul din discutiile cu fostii parteneri din AIE. Numai ca o alianta cu comunistii ar insemna sinuciderea politica, mai cred unii analisti, multi dintre votantii PD s-au aratat dezamagiti de discutiile cu comunistii si de perspectiva unei coalitii de centru-stanga, oricat si-ar declara ea o orientare europeana, dar si o realtie pragmatica si buna cu Rusia. Faptul ca telegramele diplomatice facute publice de Wikileaks a aratat ca Lupu a mai fost tentat anterior cu 10 milioane de dolari pentru a intra intr-o astfel de alianta ar arunca - in acest context - o imensa suspiciune asupra liderului democrat. De ce n-ai putea crede ca acum a acceptat banii comunistilor si, de ce nu?, o suma mai mare, potrivit mizei actuale.

Lupu si Ghimpu se intalnesc in secret, apoi recunosc intalnirea, inainte de o noua discutie tripartita cu Filat. Pe Ghimpu era destul de greu sa il suspectezi ca ar arata deschidere doar spre un partid rupt din cel al comunistilor, iar atat el, cat si Chirtoaca, vorbeau mereu despre tradare in Alianta, dar trimiteau intotdeauna la Lupu. Numai ca aversiunea si teama fata de Filat duce la discutii bilaterale, inainte de cele in format PL-PD-PLDM. Este aproape evident ca cele doua partide ii vor propune conditii mai dure lui Filat. Ramane de vazut care vor fi ele si cat va putea Filat sa accepte? Sa nu uitam, totusi, ca est partidul cu cele mai multe voturi.

Filat - al carui partid are cel mai mare numar de mandate dintre fortele politice din fosta alianta - a reactionat prea tarziu. A iesit cu oferta dupa comunisti. Unii spun ca a vrut sa vada ce pun ei pe masa pentru PD, altii ca pur si simplu n-a avut viteza de reactie. Filat a fost preocupat sa vorbeasca cu partenerii europeni. Pana la urma, este primul ministru in exercitiu, iar partenerii occidentali sunt cu ochii pe ce se intampla la Chisinau dupa alegeri. Totul e in asteptare, se mai fac ceva anunturi de bani alocati Moldovei, fie de UE, fie de Romania, fie de alti parteneri. Insa ideea e ca acesti bani sa si intre in tara. Si probabil ca, deocamdata, asta nu se intampla. Asa cum imi spunea unul dintre analistii economici de la Chisinau cu care am vorbit si din granturile promise sau imprumuturile in conditii avantajoase, intrasera in tara bani pentru stabilizarea economiei. cei pentru investiti, din motive atat obiective, dar si subiective, mai au de asteptat, pentru ca partenerilor pentru dezvoltare nu el e indiferent cu cine vor dialoga la Chisinau.

Filat a propus o impartire a celor trei functii importante din stat precum au fost si pe vremea AIE. Ma rog, cu exceptia ca Lupu nu a fost niciodata presedinte. E firesc PD sa fie mai precaut, pe de alta parte, cum explica un analist si apoi am vazut preluata ideea si de Filat - liderul PLDM se pune intr-o pozitie mai vulnerabila ca premier, pentru ca e mai usor sa rastorni guvernul si premierul.

Potrivit lui Filat, functia de sef de stat e cea mai stabila si nu exista conditii sa fii demis. Presedintele Parlamentului poate fi demis cu doua treimi din voturile deputatilor, in schimb e nevoie de doar 51 de mandate sa demiti premierul, iar PLDM are 32 - insuficiente prentru a proteja acest post.

Am remarcat, urmarind negocierile, ipocrizia liderilor politici de la Chisinau, care multa vreme au spus ca s-au discutat principii si valori, dar nu functii, cand stim faorte bine, fie ca e vorba despre negocieri care se duc la Bucuresti, Chisinau, Berlin sau Londra ca se discuta functii cel putin simultan cu principiile. Mai tarziu, Filat a fost primul care a propus impartirea functiilor, iar apoi comunistii si Lupu au recunoscut ca s-a vorbit despre organigrama guvernului. Dar nu si despre impartirea portofoliilor.

Dupa cum au decurs dsicutiile saptamana trecuta, ti se crea impresia ca vineri va fi o zi hotaratoare. Au fost vreo 3 sau 4 intalniri PCRM-PD, doar doua ale fostilor parteneri din AIE. Discutiile unei posibile coalitii de centru-stanga pareau mai avansate. Dar iata ca nu s-a transat nimic. In week end, a fost un miting pentru sustinerea refacerii AIE si si a fortelor politice pro-europene. Lupu a spus ca in spatele ONG-urilor organizatoare stau, de fapt, oameni politici si ca este o forma de presiune. Asa a simtit-o el, probabil. Presa rusa sustine ca a fost un miting anti-Rusia si reia din argumentele lui Lupu, adaugand altele in plus.

Oricum, luni tangoul de la Chisinau continua. Urmeaza o noua intalnire tripartita. Numai ca timpul trece. Iar presiunile care vin din cele doua parti - Rusia si Occident - se traduc si in bani si avantaje pentru moldoveni. Rusia ii ispiteste pe moldoveni cu preturi reduse la gaz si deschiderea pietei pentru produsele de export moldovenesti, oportunitatea aderarii la uniunea vamala Rusia-Belarus-Kazahstan si sprijin in chetiunea transnistreana, daca la Chisinau se va constitui o alianta pro-rusa. La randul sau, Occidentul promite bani pentru dezvoltare si avansarea discutiilor privind apropierea de UE - de la acord de asociere, la cel de liber schimb aprofundat si de liberalizare a vizelor.

Ramane de vazut ce va prima pentru liderii de la Chisinau. Nu mai zic ce va prima pentru cetatenii moldoveni, pentru ca rolul lor s-a cam incheiat, odata cu depunerea in urna a buletinului de vot si crearea posibilitatii ca PCRM, comunistii lui Voronin, sa ramana in joc. Au existat multe comentarii la articolele referitor la Moldova, ale cititorilor romani, care spuneau ca moldovenii isi merita soarta, daca au fost in stare sa dea atatea voturi comunistilor.

Pe de alta parte, sa nu uitam ca foarte multi au votat pentru fortele pro-europene - cel putin declarate - iar acum tine de liderii lor sa puna de acord asupra directiei pe care vor merge. Stiu foarte clar ca, daca rateaza acest moment, o asemenea deschidere a Occidentului fata de R. Moldova nu va mai exista intr-un viitor apropiat. Vorba aceea: ii dai omului o sansa, dar daca ii da deliberat cu piciorul, il lasi sa ne balaceasca in nenoricirea sa.

Vom vedea, in final, cine va tine trandafirul in dinti.

UPDATE: Vad in presa de la Chisinau ca intalnirea celor trei s-a amanat pentru marti. Intre timp, potrivit portalului Stirea Zilei, Lupu si Plahotniuc vor face o vizita in Rusia. Liderul PDm urmeaza sa sustina o conferinta de presa in aceasta dupa-amiaza, insa surse ale portalului citat sustin ca informatia momentului este cea referitoare la vizita-fulger a celor doi la Moscova.

UPDATE 2: Unul spre est, celalalt spre vest. Cam asa ai putea trage concluzia daca citesti stirile din Moldova. tot portalul Stirea Zilei, dar si alte publicatii de la Chisinau, anunta vizita la Bruxelles a lui Vlad Filat, in perioada 16-17 decembrie. Este perioada de Consiliu European, reuniune a liderilor PPE, la care va fi si el prezent. Sursa citata anunta ca Filat va avea intalniri cu Van Rompuy, Barroso, Fuhle (comisarul pentru extindere0 si Georghieva (comisarul pentru ajutor umanitar).

UPDATE 3: Marian Lupu a sustinut o conferinta de presa in care a acuzat PLDM de tergiversarea negocierilor, de tendinte autoritariste, comparabile cu cele de pe vremea comunistilor, de amenintari la adresa politicienilor PD din teritoriu si de presiuni pentru refacerea AIE, prin manifestari populare de genul celei de duminica din Chisinau, sub deghizarea societatii civile.

Lupu a propus mecanisme care sa impiedice autoritarismul exeperimentat pe vremea lui Voronin si modificarea legii de alegere a presedintelui de catre parlament. Liderul PD a propus ca presedintele sa poata fi ales cu 51 de voturi, nu cu 61 cum e in prezent, si a indemnat toate partidele parlamentare sa votgeze aceasta lege, pentru a rezolva criza politica si a preveni o alta.

Mai mult, liderul democrat a acuzat de manipulare a opiniei publice, in spatele acesteia lasand sa se inteleaga ca se afla PLDM, prin stirea privind pelcarea lui la Moscova marti. Lupu a precizat ca va pleca in Germania, "2-3 zile, in scopuri familiale" si nicidecum la Moscova. Prin urmare, la consultarile tripartite programate pentru amrti, ar urma sa participe din partea PDM Diacov si Plahotniuc.

UPDATE: Moldova reala si Moldova imaginatiei/cunostintelor noastre

Tot incerc sa imi explic acesta rasturnare de situatie, la o diferenta atat de dramatica, a rezultatelor de la Chisinau. Am avut aseara 2 exit poll-uri si apoi primele rezultate partiale, la numararea a 4% din voturi, la ora 23.00 si deja exit poll-ul facut de institutul lui Vasile Dancu era rasturnat. Acum de dimineata, la numararea a 90% dinte voturi, situatia este aceeasi: comunistii conduc, iar diferenta fata de procentul dat de exit poll este urias, din punctul meu de vedere. Iata situatia:

Partidul Exit poll PublikaTV/IRES Exit poll Prime/CBS-AXA Rezultate (93,4%)

PLDM (Filat) 34,6% 32,2% 28,29%
PCRM (Voronin) 25,7% 33,8% 41, 02%
PDM (Lupu) 15,1% 14,1% 13,03%
PL (Ghimpu) 15,7% 10,2% 9,02%

Diferenta este extrem de mare intre procentele date de IRES si rezultate, in timp ce marja de eroare este de +/-2%. L-am auzit pe Igor Botan, analist moldovean, care punea aceasta diferenta si faptul ca IRES s-a inselat pe lipsa de experienta a institutului de sondare a opiniei publice. In acel moment mi-am zis ca probabil multi care au iesit de la vot au declarat ca au votat cu PLDm de teama/rusine sa spuna ca au votat cu comunistii. Update: cam asta il aud pe Vasile Dancu spunand, in incercarea de justificare a rezultatelor exit poll-ului. El isi asuma rezultatele si spune ca face sondaje de 15 ani de zile.

Aud deja teorii ale conspiratiilor, aud despre jocuri pentru care nu sunt explicatii, pe care posibil le-ar fi facut Publika, dar daca IRES este atat de corect - pentru ca nu este pusa la indoiala capacitatea lui Vasile Dancu de a face un sondaj, nu cu un o eroare atat de mare - de ar fi acceptat asta, ca doar e in joc imaginea institutului. Aud despre posibile fraude ale comunistilor.

Pe masura ce vor trece orele, pe masura ce vor iesi cu explicatii, poate se va mai clarifica situatia. Insa eu crede ca totul porneste si de la urmatorul fapt: noi nu cunoastem Moldova. Moldova nu e reprezentata doar de studentii din Romania, de diaspora care voteaza - 1,5% din voturi, maximum, pe care diaspora le-ar da dreptei nu ajuta la recuperarea marii diferente, daca lucrurile stau asa ca in rezultatele partiale. Moldova nu e doar Chisinaul, Balti si chiar Cahul.

Update: Ei bine, tocmai am auzit informatia CEC ca in diaspora au votat 65.200 de moldoveni, iar voturile exprimate de ei ar reprezenta 4 mandate. Deja votul diasporei pare sa devina decisiv, in conditiile in care tocmai 4 voturi le-ar lipsi in parlament fortelor din fosta AIE sa aleaga singuri presedintele.

In acest moment negocierile sunt dure, dar cred ca, oricum, existau discutii cu ceva dizidenti comunisti. Numai ca ideea e sa se inteleaga intre ei. Mizez pe presiunea externa care sunt absolut sigura ca se exercita in acest moment asupra AIE, pentru a se reuni in Parlament.

Moldova are populatia rurala mai numeroasa decat populatia urbana, iar Moldova rurala este imbatranita, este public al comunistilor. Simplificand putin lucrurile. Mai sunt de numarat aproape 40% din voturile celor din Chisinau si procentul in favoarea fortelor democratice mai poate creste. Dar eu cred ca asta trebuie sa ne gandim, noi cunoastem o Moldova, partial si insuficient si pe aceea, pe cand o mare parte din aceasta tara ne e total necunoscuta, de-asta suntem asa surprinsi.

Oricum, fortele democratice, o reuniune a AIE, ar fi mai numeroasa in parlament. Unii analisti moldoveni spun ca si comunistii s-au putea arata mai maleabili. Un analist de stanga imi spunea ca elita politica a obosit de atatea alegeri, prin urmare de aici ar putea veni si dorinta de a ajunge la compromis ceva mai usor. Blocajul in alegerea presedintelui este, de aceasta data, respins de analisti.

Si totusi, potrivit rezultatel,or partiale, fortele democratice nu au numarul suficient de mandate necesar pentru alegerea presedintelui, 61, ci deocamdata au 57, in timp ce comunistii au 44.

AIE ar mai avea nevoie de 4 voturi pentru a putea alege presedintele. Patru comunisti ar trebui sa vina de partea fortelor democratice. Alianta Moldova Noastra a iesit din ecuatie - PLDM i-a laut din votanti, la fel cum a facut si cu votanti din tabara PL.

Ramane sa vedem ce se va intampla. insa eu raman la convingerea ca prea vrem sa credem ca Moldova e cea pe care o cunoastem noi - Chisinaul cu elitele sale, politicieni, societate civila, presa, mediu de business, expati, studenti, moldovenii din strainatate, care vor o viata mai buna si au votat pentru cei ramasi acasa.

Cei ramasi acasa, parintii celor plecati, primesc banii de la copiii lor si traiesc cu ei, dar viata e mai grea, mai trista decat in timpurile sovietice, vremuri pe care le asociaza cu comunistii. Am vazut si niste reportaje ieri, nici nu stiau batraneii cu cine au votat. Nici nu prea le pasa.

Asa ca Moldova reala s-ar putea sa nu fie Moldova cunostintelor/imaginatiei noastre. Si daca acceptam asta, s-ar putea sa nu mai fim atat de uimiti de rezultate. Mai ales in comparatie cu exit poll-urile. Desi cel de la Prime, realizat de CBS/AXA nu o da chiar asa flagrant in bara.

Alegerile din R. Moldova - special pe Hotnews.ro

Am creat o sectiune speciala la noi pe Hotnews.ro despre alegerile din Moldova, unde incercam sa reunim analisti politici de la noi si de peste Prut, de stanga si de dreapta, analisti economici, mai putin politicieni, din dorinta de a fi echilibrati. Am considerat ca daca n-o sa-l avem si pe Voronin - ceea ce a fost imposibil si and am fost la Chisinau in primavara - nu are sens sa prezentam doar actuala putere, fara a avea si opiniile opozitiei intr-un itnerviu pentru noi.

Prin urmare, ne-am axat pe analiza. O sa fac si eu un comentariu, insa cand voi avea timp, ca sunt ingropata in interviuri. Vi le recomand, pentru a putea intelege mai bine climatul politic, cum a fost campania, ce asteptari sunt si ce scenarii posibile dupa alegeri.

Iata cateva linkuri: aici, aici, aici. Si mai urmeaza. Stay tuned!

Culisele semnarii tratatului privind regimul frontierei cu Moldova si reflectarea ei in presa moldoveneasca

Summit-ul Dunarii se anunta un eveniment destul de plat. Stiam despre Strategia europeana a Dunarii, reuniunea de la Bucuresti fiind un important gest politic de sustinere a ei de catre Comisia Europeana si viitoare presedintie a Consiliului, Ungaria, dar nu ma asteptam la stiri "bubuitoare" de-acolo. Discursul presedintelui basescu a punctat obiectivele si importanta pentru Romania, dar si riscul sa ramana doar un proiect fata de care chiar si tarile membre sa isi piarda interesul.

Apoi a inceput sa vorbeasca presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. A spus lucruri la care te asteptai, pana intr-un punct, cand a enuntat a treia oportunitate oferita de Strategia Dunarii: "Este o oportunitate de a gasi compromisul pe chestiuni de interes comun. Intrucat strategia acopera o gama larga de domenii politice, putem extinde chestiunile de negociat si sa obtinem echilibru intre diferite interese nationale. In acest sens, as vrea sa salut cu caldura semnarea astazi a Tratatului de frontiera dintre Romania si Moldova. Este un excelent exemplu de ce se poate obtine cand exista un itneres comun".

In sala de presa s-a creat rumoare. Noi, jurnalistii, ne intrebam daca am inteles bine. Da, intelesese, Barroso ne-a dat breaking news pentru ziua de luni: Romania si Moldova semneaza Tratatul privind regimul frontierei. Am remarcat ca si Merkel, si Barroso i-au spus Tratat de frontiera, termen cu care Romania nu a fost niciodata de acord si a negociat cu partea moldoveneasca o denumire care sa fie agreata de ambele parti.

Am inceput sa sunam oamenii responsabili cu comunicarea de la Ministerul de Externe si aveam o multime de intrebari: cand se va semna? De ce n-am stiut? De ce a anuntat Barroso? Ni s-a cerut timp pentru a primi un raspuns. Insa am publicat stirea, era breaking news, fireste. Semnarea a fost anuntata de o serie de semnale: referirea lui Merkel la semnificatia semnarii tratatului, o declaratie a presedintelui Basescu, faptul ca ministrul de externe a anuntat la mijlocul lunii octombrie ca textul e finalizat si e doar o chestiune de timp pana la semnare.

Prezenta premierului Filat la evenimentul de la Bucuresti era argumentul perfect in a ne confirma ca semnarea va avea loc luni. in tot acest timp, pe diferite canale, incercam sa aflam de ce diplomatia romana - mai ales la nivel de comuniare - a fost prinsa pe picior gresit. Era absolut evident ca Barroso nu improvizase in rostirea discursului pe moment si nu cu o informatie atat de importanta pentru Chisinau mai ales, dar si pentru Bucuresti, ca aflase cel putin cu vreo cateva zile inainte - vieneri sau peste week end - ca are loc luni semnarea si ne-am intrebat de ce nu au comunicat si autoritatile romane o astfel de informatie extrem de importanta.

Primele reactii neoficiale, off the record ale celor chestionati pareau de surprindere si sugerau ca Barroso le-a cam stricat momentul anuntului. O ipoteza putin probabila, insa ma gandeam ca poate la un anumit moment nu se stia ca el va face acest anunt.

L-am intebat pe Mark Gray, purtatorul de cuvant al Comisiei care l-a insotit pe Barroso la Bucuresti, cum a decurs dialogul pe aceasta tema intre autoritatile romane si presedintele Barroso. "Am fost in permanent contact cu autoritatile romane, am urmarit indeaproape discutiile, am urmarit evenimentele din ultima vreme. Asa ca semnarea tratatului nu a fost o surpriza nici pentru noi, nici pentru autoritatile romane. Era normal ca la un summit privind cooperarea regionala presedintele Barroso sa vorbeasca despre asta", a spus Gray.

Incearca sa ma asigure ca anuntul nu a surprins autoritatile romane, ca nu le-a deranjat, cu atat mai mult cu cat Comisia a salutat semnalul pozitiv dat de semnarea acestui document intre Romania si Moldova. Evident, o declaratie confirmata mai apoi.

Si atunci de ce reactia haotica privind comunicarea imediat dupa anuntul facut de Barroso? A fost teatru sau surpiza genuina pentru unii? Presa a ramas cu impresia ca diplomatia romaneasca a fost, din nou, prinsa pe picior gresit, la nivel de comunicare. ca Romania si Moldova vroiau sa semneze oarecum fara mare valva acest Tratat privind regimul frontierei.

La un sfert de ora am primit din partea MAE, in mod oficial, confirmarea semnarii Tratatului intre Romania si R. Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera, cum este titlul documentului. Luni, la ora 17.30, ministrul de externe Teodor Baconschi si premierul Vlad Filat urmau sa semneze documentul, la sediul MAE.

Dar dupa acest anunt au aparut alte intrebari: de ce la nivel de premier si ministrul de externe? De ce nu la nivel de premieri, de ce Baconschi si nu Boc, ca oricum urma sa aiba o intrevedere bilaterala cu Filat, cu exact o jumatate de ora inainte de semnarea tratatului?

Si asa am consultat din nou surse diplomatice, specialisti romani si moldoveni, sa ne lamurim. Ni s-a spus ca ministrul de externe moldovean, Iurie Leanca, este autosuspendat din functie pe perioada campaniei electorale si nu are drept de semnatura. Am verificat informatia la Chisinau si am aflat ca, intr-adevar, Codul electoral din Moldova prevede ca demnitarii, autoritatile publice care candideaza in alegeri trebuie sa se autosuspende din functie, sunt "degrevati de functie", cum arata Codul Electoral. Si tot din Moldova mi s-a confirmat ca Leanca se afla printre ministrii "degrevati", exceptati de la aqceasta procedura fiind presedintele Moldovei, premierul si presedintele Parlamentului (speakerul Parlamentului).

Prin urmare, Filat l-a inlocuit asa cum trebuia pe ministrul sau de externe. De ce insa nu a semnat Boc? Surse diplomatice insistau ca nu e o incalcare de protocol pentru ca nivelul e diferit, ca asa s-a convenit intre cele doua parti. Si, intr-adevar, nu e. Am gasit insa si o explicatie: cum este un document tehnic, partea romana a subliniat cu tarie asta, este normal sa fie semnat doar la nivel de ministri de externe, in acest caz Filat fiind asimilat ministrului de externe al tarii sale. Daca semna Boc, i se dadea o incarcatura politica acestui document, ceea ce in mod cert nu era cazul.

Presedintele Barroso, in intalnirea de la Cotroceni cu presedintele Basescu, a reluat aprecierile la adresa gestului facut de romania si Moldova: "Vreau de asemenea sa il felicit pe domnul Basescu pentru semnarea Tratatului privind regimul frontierei cu Moldova. Tratatul are si o valoare practica intrucat, pe de o parte, clarifica aspectele legate de aderarea Romaniei la spatiul Schengen si, pe de alta parte, demonstreaza sustinerea pentru Moldova si pentru apropierea ei de structurile europene". (I would also like to congratulate Mr Băsescu for signing the Treaty on the border regime with Moldova. The treaty has also an important practical value as, on the one hand, it clarifies aspects related to Romania's accession to the Schengen area, and, on the other, it demonstrates the support for Moldova and for its closeness to the European structures.)

Remarcam ca, de aceasta data, Barroso foloseste titulatura convenita de Tratat privind regimul frontierei.

In urma consultarii unor surse variate, convergente, am aflat ca probabil a existat o deficienta de comunicare la nivelul diplomatiei, la nivele inferioare ministrului, insa in niciun caz autoritatile romane nu au fost luate prin surprindere de anuntul facut de Barroso, ci a existat o strategie. Mai mult, ministrul de externe Teodor Baconschi dadea o explicatie luni seara, dupa semnarea tratatului: Am dorit sa-i lasam din curtoazie (n.r. lui Barroso), fiind oaspetele nostru la Summitul Dunarii, aceasta intaietate (n.r. de a anunta semnarea tratatului). Dar, dupa cum vedeti, toate informatiile devin publice la cateva ore dupa anuntul facut de domnia sa. Explicatia parea putin plauzibil, avand in vedere si reactia surprinsa a celor responsabili de comunicare, dovada reflectarea in presa si articolele care vorbesc despre o semnare aproape in secret a acestui document, despre faptul ca Barroso a venit la Bucuresti si ne-a dat o informatie care trebuia data de autoritatile romane. Am fost si eu sceptica, pana in momentul in care, din diferite discutii si din surse convergente mi s-a conturat un tablou al situatiei.

S-a convenit, intr-o discutie Basescu-Filat-Baconschi-Barroso ca anuntul privind semnarea tratatului privind regimul frontierei sa fie facut de Barroso - nu de Basescu, nu de Baconschi, nu de Boc si nici macar de Filat. Ci de PRESEDINTELE COMISIEI EUROPENE. Din mai multe motive:

• este un semnal puternic de sustinere a UE atat pentru Moldova, coalitia pro-europeana aflata la guvernare la Chisinau
• este un semnal dat in UE ca Romania si-a facut si aceasta tema inainte de aderarea la spatiul Schengen: tratatul privind regimul frontierei este un document tehnic care trebuia adoptat inainte ca romania sa devina granita estica a spatiului Schengen - aici am scris despre ce cuprinde fiecare capitol si el nu vorbeste despre o redefinire a granitelor (invoca in capitolul 2 referitor la traseul frontierei documentele vechi care au definit-o), ci despre lucruri foarte concrete - marcarea si semnalizarea granitei, principiile privind stabilirea frontierei pe sectoarele frontierei situate pe apele curgatoare, Prutul, fireste, modul de folosire a mijloacelor de comunicatii care traverseaza frontiera de stat - cai ferate, sosele, instalatii de comunicatii - , predarea persoanelor care au trecut ilegal frontiera sau a animalelor ratacite peste frontiera de stat
• daca facea anuntul presedintele Romaniei sau un inalt oficial roman, opozitia comunista de la Chisinau folosea acest lucru impotriva coalitiei aflate la guvernare - semnalul a vrut sa fie: UE este alaturi de voi si apreciaza ceea ce faceti, iar Romania va sprijina, jucand dupa regulile UE. Insusi ministrul Baconschi a spus ce semnifica semnarea documentului: Socotim ca in acest fel descurajam si afirmatiile obsesive ale anumitor cercuri politice de peste Prut cu privire la o imaginara agenda iredentista a Romaniei. Intentiile noastre sunt transparente, sincere, consecvente. Am demonstrat ca in loc sa ne razboim cu ipoteze imaginare, am trecut la actiune.

Nu trebuie sa uitam contextul in care are loc aceasta semnare:

• Romania trebuia sa o faca, inainte de aderarea la spatiul Schengen, iar semnalele clare au fost date atat de Comisia Europeana, cat si de cancelarul german Angela Merkel, daca e sa ne referim la cele din ultima vreme.
• Romania si Moldova trebuia sa semneze acum pentru a dezamorsa argumentele comunistilor din Moldova referitoare la dorinta de dorinta de unire si politica romaneasca de a se uni cu Moldova. Baconschi o spune clar: descurajam si afirmatiile obsesive ale anumitor cercuri politice de peste Prut cu privire la o imaginara agenda iredentista a Romaniei. Astfel, AIE este ajutata si prin semnarea acestui document, iar populatia moldoveneasca ce se opune ideii de unire e linistita pentru ca romania nu are o astfel de agenda. Am mai scris, nici la nivelul autoritatilor, nici la nivelul opiniei publice nu exista in Romania - decat cu mici exceptii, nesemnificative cantitativ, daca vreti - aceasta idee de unire a Moldovei la "patria mama". Este clar si potrivit principiilor moderne ale politicii externe, Romania si Moldova vor deveni parte ale aceleiasi entitati politice odata cu aderarea Moldovei la UE.
• La Bucuresti, Filat a avut o intrevedere cu presedintele CE, Jose Manuel Barroso, in dorinta UE de a da un nou semnal de sprijin pentru fortele pro-europene de la Chisinau. Barroso a dat asigurari ca va sprijini Moldova in apropierea de standardele UE. Este absolut evident ca discutiile privind liberalizarea vizelor, Acordul de Asociere al R. Moldova cu UE sunt in stand by pana in momentul in care rezultatul alegerilor din 28 noiembrie de la Chisinau va fi cunoscut, insa este mai mult decat evident sprijinul de care se bucura alianta aflata la putere.
  

Ce spune presa de la Chisinau?

Dupa ce am vazut o serie de comentarii la articolele HotNews.ro am fost curioasa sa vad si ce e prin presa moldoveneasca, ce articole si declaratii au aparut.

Am scris adesea pe acest blog, motiv pentru care am fost criticata de anumiti cetateni moldoveni, despre faptul ca relatia bilaterala dintre tarile noastre trebuie abordata modern, intr-un spirit european, care sa nu prejudicieze nici Romania, nici Moldova. Atitudinile patimase nu folosesc nimanui.

Daca se vor face sondaje, se va vedea ca nici romanii, nici moldovenii, in mare proportie, desi se considera frati cu o istorie comuna pana la un punct, nu-si doresc unirea. Sunt insa partide politice, politicieni, grupuri de tineri entuziasti declarativ mai degraba, romani din moldova nostalgici care vorbesc patimas despre unire. Dar nu sunt ei majoritatea covarsitoare si nu inteleg ca ideea lor de unire nu este realizabila in felul gandit de ei. Nu intr-o Europa anului 2010, cu o Romanie membra a UE.

Deci ce e in presa de la Chisinau?
*Deocamdata destul de putine comentarii. Vroiam sa vad ce spun editorialistii pro-romani, destul de inflacarati in multe cazuri, insa nu am gasit comentariile pe tema tratatului pana in momentul in care am redactat eu aceasta postare.
*Altfel, presa se imparte intre relatari obiective, informatii preluate din presa romana, de pe Hotnews.ro si alte publicatii, sau corespondente, pana la ilustrarea punctului de vedere al comunistilor care, evident ca au avut de comentat in acest sens.

Iata cateva exemple:
Infoprim Neo si Vocea Basarabiei titreaza: România semnează Tratatul privind regimul de frontieră pentru că vrea să adere la spaţiul Schengen, deputat comunist

Grigore Petrenco spune ca Romania semneaza Tratatul pentru ca vrea sa adere la Schengen si se fac presiuni din exterior asupra sa. Mai mull, documentul "trezeste multe semne de intrebare". Un alt deputat comunist, Ion Ciobanu, spune: „Cu 3 săptămâni înainte de data alegerilor, populaţia nu cunoaşte ce se semnează, nu cunoaşte condiţiile acestui document care, cu siguranţă, nu corespunde necesităţilor Republicii Moldova”.

Omega (site favorabil comunistilor): În plină campanie electorală Filat semnează cu România “tratat de frontieră“, care poate fi declarat nul

Nu e deloc surprinzator ceea ce spune articolul: România şi Moldova au semnat, luni, 8 noiembrie, cu doar 20 de zile de la schimbarea raportului de forte la guvernare (n.r. comunistii trebuie sa se arate siguri ca revin la putere), Tratatul privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră.

România a considerat că respectivul document poate fi semnat de un oficial în rangul de ministru de externe de la Bucuresti, chiar dacă din partea Moldovei semnatarul a fost prim-ministrul (n.r. remarca diferenta de rang, dar omit sa spuna ca leanca e degrevat de functii si nu are drept de semnatura, ceea ce inseamna ca e inlocuit de premier). Despre semnarea acestui document s-a declarat abia în dimineata zilei de luni, detaliile acestuia nefiind cunoscute publicului.

În acelasi rând, Tratatul semnat luni la Bucuresti poate fi declarat unul anticonstitutional si nul, întrucât prerogativa semnării tratatelor internationale apartine doar Presedintelui Moldovei. Astfel, potrivit art.86(1) al Constitutiei, si doar Presedintele le poate prezenta spre ratificare Parlamentului. (n.r. intrucat este un document pur tehnic, nu este un tratat de baza, bilateral, nu este nevoie sa fie semnat la cel mai inalt nivel, tocmai pentru a nu i se da incarcatura politica).

Alt articol Omega pe aceeasi tema aici.

Agentia de stiri Noutati Moldova titreaza: La Bucureşti a fost semnat Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, care nu substituie Tratatul de frontieră între state

Novosti-Moldova este citata, precum si informatii Agerpres si arata urmatoarele: Acest tratat este un nou document juridic, care determincă relaţiile dintre structurile de grăniceri, a comunicat pentru agenţia multimedia Novosti-Moldova un colaborator al centrului de presă al Serviciului Grăniceri al Moldovei. El a explicat că documentul a fost elaborat la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Moldovei şi particularităţile lui deocamdată n-au fost aduse la cunoştinţă grănicerilor. „Tratatul privind regimul frontierei de stat însă nu substituie nicidecum Tratatul de frontieră între Moldova şi România. Acestea sînt documente de nivel diferit”, au specificat la serviciul de presă al structurii.

Cu cîteva ore pînă la semnarea la Bucureşti a Tratatului privind regimul frontierei de stat reprezentanţii PCRM au declarat că acest document n-a trecut, conform procedurii, prin comisiile de profil ale Parlamentului.

„Trebuie de văzut atent ce se semnează. Aţi văzut textul documentului? Nici noi nu l-am văzut. Nici chiar denumirea documentului. Pe cîte ştim noi, se semnează nu Tratatul cu privire la frontiera de stat, ci este vorba despre un document, care reglementează regimul de frontieră. Desigur, vor fi încercări de a substitui un document cu altul – Tratatul privind frontiera de stat cu Tratatul cu privire la regimul de frontieră”, - a spus jurnaliştilor candidatul la mandatul de deputat Grigore Petrenco.

Radio Europa Libera: „Doar un acord tehnic - el nu legitimează frontiera”

Deputatul comunist Iurie Munteanu, intervievat de REL, declara: „Este un acord absolut tehnic, care nu rezolvă problema de bază, problema legitimizării frontierei între Republica Moldova şi România. Avem o situaţie absolut ridicolă şi absolut stupidă, eu aş spune. România are frontieră la Nord de Republica Moldova cu Ucraina şi la Sud de Republica Moldova la fel cu Ucraina, iar între Republica Moldova şi România, deci, România nu are frontieră. Având în vedere, că suntem două state independente şi suverane, este situaţia absolut stupidă. Următoarea, reiese, că cea mai apropiată frontieră de stat legitimizată între Prut şi Ucraina este frontiera Republicii Moldova cu Ucraina. Legitimizată. Deci, vă rog frumos să nu duceţi lumea în eroare, pentru că acordul, care urmează să-l încheie Filat şi pe care-l prezintă cu aşa o pompă în campania electorală, este un acord absolut tehnic, care va determina regimul de intersectare a frontierei dintre Republica Moldova şi România, a căruţelor din România. Iată şi toată esenţa acestui acord.”

Teleradio Moldova intervieveaza experti moldoveni care sustin semnarea acestui document este un pas important pe calea integrării europene! Trataul va facilita dialogul între Chişinău, Bucureşti şi Occident, şi va lipsi unele forţe politice din ţară de arma speculativă pe care au folosit-o până acum pentru a înrăutăţi relaţiile moldo-române.

Unimedia citeaza portalul de limba rusa Vzgliad care sustine ca: Scopul semnării tratatului privind regimul de frontieră este unul pur politic

Portalul rus scrie: Ministerul Afacerilor Externe al României a declarat direct adevăratul scop al întelegerii între cele două guverne. O sursă din minister a recunoscut pentru publicatia citată că Bucureştiul a acceptat semnarea tratatului având scopuri pur politice si anume pentru a sprijini actuala guvernare a Republicii Moldova, Alianţa pentru Integrare Europeană, în ajunul alegerilor anticipate. Bucureştiul în mod clar nu este cointeresat ca la putere în Chisinău, să revină opoziţia actuală, Partidul Comunistilor în frunte cu Vladimir Voronin. "Putem doar ghici despre ce au convenit părţile, deoarece documentul a rămas secret şi nu a trecut prin comisia parlamentară, cum cere legea. Situaţia nu corespunde normelor de bază ale diplomaţiei moderne," a declarat pentru publicatia rusă fostul consilier al preşedintelui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk.

Tot Unimedia il citeaza pe vicepresedintele PDM, al lui Marian Lupu - Igor Corman, PDM: Tratatul cu România trebuia să fie semnat de Mihai Ghimpu
Tratatul privind regimul de frontieră a fost semnat fără a se tine cont de legislaţia Republicii Moldova.

Igor Corman, vicepreşedinte PD, preşedinte al Comisiei parlamentare pentru politică externă, a declarat că acest tratat trebuia să fie semnat de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Corman a subliniat că, de fapt, nu există un asemenea decret semnat de Mihai Ghimpu. Mai mult, el a spus că a rămas nedumerit, atunci când a aflat că tratatul a fost semnat de premierul Vlad Filat şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi. Diplomatul este de părere că ar fi fost bine, daca acest document era semnat de funcţionari de stat de acelaşi rang, de exemplu, Vlad Filat şi Emil Boc.

Romanian Global News, care este un portal cu stiri din diaspora titreaza: Un „Tratat” ca o noua sarma ghimpata

Pulsul clasei politice de la Chisinau

Citind presa de la Chisinau sunt evidente niste lucruri: Filat este vazut ca obtinand un plus de imagine prin semnarea acestui document, plus de imagine care nu poate decat sa ii foloseasca in batalia electorala.

Se vede clar din declaratia democratului Corman, care spune ca tratatul trebuia semnat de presedintele Ghimpu sau declaratia presedintelui Alianta Moldova Noastra, partener de guvernare in AIE, Serafim Urechean care sustine ca Filat isi face publicitate electorala si ca partenerii din Alianta trebuiau sa se consulte inainte de semnarea acestui document.

"Trebuia semnat mai întâi un Tratat politic de bază. Cred că este mai mult un truc electoral. Documentul semnat nu rezolvă problemele pe care le are astăzi Republica Moldova", sustine Urechean citat de presa de la Chisinau.

Sunt doua chestiuni de remarcat: am explicat mai sus de ce s-a semnat la acest nivel, de ce la nivel de ministri de externe. Este un document tehnic si nu s-a vrut a i se da o importanta /conotatie politica. Premierul Filat il inlocuieste pe autosuspendatul ministru Leanca, deci in acest episod poate fi considerat tot nivel de ministru de externe.

De ce nu Ghimpu? Raspunsul e acelasi: un document tehnic nu e nevoie sa fie semnat la nivel de presedinti. Nu este un Tratat de baza, bilateral, ci un document ca multe altele din seria de documente bilaterale semnate in ultimul an cu Republica Moldova.

A doua chestiune se refera la semnele de intrebare pe care mi le ridica declaratia lui Urechean. Acum este batalie electorala si astfel de gesturi pot fi capitalizate electoral. Numai ca nu poti sa nu te intrebi cat de dificila va fi ratificarea in Parlamentul de la Chisinau a acestui document tehnic. Pentru ca el trebuie ratificat de legislativele ambelor tari.

Premierul Filat s-a aratat putin ingrijorat, aratand, printre randuri, ca el crede ca nu vor exista probleme din moment ce dupa alegeri, majoritatea parlamentara va apartine tot fortelor pro-europene, democratice: Privesc lucrurile mai pragmatic, avand in vedere ca viitorul Parlament al R. Moldova va avea componenta necesara pentru a asigura guvernarea democratica a R. Moldova, parcursul european al R. Moldova, a spus premierul moldovean luni.

Potrivit unor surse moldovenesti, partenerii din AIE ar fi incercat sa il impiedice, pana in ultimul moment, pe Filat sa semneze acum tratatul, din teama de a nu aduna capital electoral. Batalia dinainte de alegeri pare sa fie la fel peste tot: interesul national capata un loc secund. Mai mult, acest gest s-a interpretat si ca un semnal ca Romania a ales sa il sprijine pe Filat in batalia electorala.

Cine vrea sa ne sperie cu Rusia? Si de ce?

Am auzit, in ultima vreme, comentarii referitor la faptul ca suntem o tinta pentru Rusia, care incearca sa ne destabilizeze sau forte interne pro-ruse - de business, media si politice - “canta” aceeasi placa pe care o “canta” si presa rusa fidela Kremlinului.

Nu sunt de acord cu ele, este iarasi o idee ca ne simtim mult mai importanti decat suntem cu adevarat, un rezultat al provicialismului in care ne zbatem si o incercare de manipulare si inducere a fricii. Nu sta UE cu ochii pe noi, nu sta Rusia in permanenta cu ochii pe noi, chiar daca interpretam toate informatiile din media rusa ca atare.

Iar aceasta convingere mi-a fost intarita de discutii si corespondenta cu specialisti din think tank-uri internationale pe care am desfasurat-o in ultimele doua saptamani. Mai mult, am incercat sa vad in ce masura Rusia “lucreaza” Romania la Bruxelles si, din discutiile avute, mi s-a dat de inteles acelasi lucru: va credeti mult prea importanti. Totul e legat de alegerile din R. Moldova, iar logica romanesca de a gandi Rusia, mereu confruntational, trebuie modificata, mai ales ca la nivel european se gandeste o noua relatie cu Rusia, o relatie de securitate, mi s-a spus.

In discutiile off si on the record mi s-a dat mereu exemplu Polonia, care ea insasi - dupa tragedia de la Smolensk si alegeri - si-a schimbat politica fata de Rusia. Asta a creat şi premisele ca Germania sa aiba initiativa unui dialog. Nu se stie ce poate oferi Europa Rusiei, deocamdata sunt si vor fi discutii exploratorii, insa logica in care elitele si media din Romania gandesc relatia cu Rusia pare o capcana a trecutului pentru cei cu care am vorbit. E adevarat, sunt opinii exclusiv straine, germane si britanice.

Insa le prefer unor opinii romanesti (politice) patimase si subiective mai degraba, pe care le pot suspecta de dorinta de manipulare.

Nu trebuie sa uitam ca suntem tara membra a UE si NATO, iar influenta Rusiei aici nu se mai discuta ca in anii anteriori acestei duble apartenente, sau ca in anii comunismului. Insa sunt multi captivi acestei logici total gresite, spun eu. Nu sunt adepta teoriilor conspiratiei si, prin urmare, nu ma tem ca ar putea veni ordinele de undeva, de la rusi.

Numai ca sperietoarea cu rusii poate tine si servi unor interese interne - intotdeauna tabara care este suspectata de legaturi cu Rusia, de vizite secrete, de legaturi de afaceri si medieri va aduna tot dispretul public si, la un moment dat, va fi sanctionata. S-a vazut asta si anul trecut, in campania, pre-campania electorala si in alegeri.

Exista acest discurs pentru ca el vine pe un fond de ostilitate a romanilor fata de Rusia sau mai degraba de teama cu reminiscente in trecut. Un recent studiu arata ca romanii au o opinie nefavorabila fata de Federatia Rusa si peste jumate - 58% - dintre repondenti se gandesc la o influenta ruseasca in Romania si sunt ingrijorati de cresterea influentei Rusiei, mai ales dupa scandalul de spionaj din august. Exista un gand, un sentiment care poate fi zgandarit la o adica.

Eu cred insa ca, atata vreme cat suntem membri ai UE si NATO, aliati strategici ai americanilor, o astfel de ingrijorare nu trebuie sa devina disproportionata. Dar ea este alimentata in diverse scopuri interne. Percepute de analistii straini pe care i-am consultat, insa considerata nociva si care impiedica la o relatie normala cu Rusia, o relatie care sa mearga pe logica de resetare, asa cum au facut americanii, cum vor sa faca europenii. Doar Romania nu poate ramane captiva in trecut si n-o va face, sunt convinsa, cand vor exista presiuni occidentale asupra ei in acest sens.

Voi explica, in continuare, cateva idei pe care le enunt aici succint:

* Interesul Rusiei in privinta Romaniei e legat de Republica Moldova. Cred ca argumentatia cu bazele militare ruse sau cu amplasarea scutului antiracheta trebuie regandita dupa resetarea relatiilor dintre Rusia si America si noua abordare europeana care se profileaza.
* Faptul ca Rusia vrea sa arate ca Romania e in pragul colapsului este, de fapt, pentru urechile moldovenilor rusofoni/pro-rusi si nu numai. Oricum, sunt pentru a fi “consumate” de publicul moldovean.
* Autoritatile romane au dat o cheie a interpretarii relatiei cu Rusia, atat ministrul de externe, cat si presedintele Basescu. Ce trebuie sa intelegem din ele?
* Analize ale Stratfor avanseaza o ipoteza sau alta pe aceasta tema nu trebuie luate ca adevar absolut. A spus Stratfor asta, asta trebuie sa fie. Am aratat Stratfor este captiva unei logici de razboi rece, ca analizele sale trebuie luate cu rezerva si opinii gasite despre aceasta companie de analiza ma fac sa fiu si mai rezervata.
* Europa cauta o resetare a relatiilor cu Rusia, mai ales in contextul in care SUA sunt din ce in ce mai putin interesate de Europa si problemele de securitate ale continentului trebuie abordate intre Europa si Rusia
* Asa cum bine spunea si Vladimir Socor, diplomatia nu se face pe vorbe, iar Romania nu trebuie sa cada in capcana Rusiei, pentru ca ea “intotdeauna profita de pe urma impresiei ca relatiile sale cu o tara sau alta sunt tensionate”.


1. Ce spun autoritatile romane, presedintele si ministrul de externe despre relatia cu Rusia - miza este Republica Moldova

La sfarsitul lunii august, intr-un interviu acordat TVR, seful diplomatiei romane, Teodor Baconschi, a vorbit despre relatia cu Rusia, in contextul in care a fost intrebat despre urmarile scandalului de spionaj - un diplomat roman a fost expulzat din Rusia, in urma unor activitati de spionaj care implicau adunarea de informatii despre ... Transnistria.

Baconchi a facut atunci legatura intre scandalul de spionaj si sprijinul pe care Romania il da fortelor politice democratice de la Chisinau. Ministrul de extern a spus ca Moscova este “e preocupata de orientarea proeuropeana si, implicit, proromaneasca a Aliantei pentru Integrarea Europeana care guverneaza la Chisinau. (...) e preocupata de orientarea proeuropeana si, implicit, proromaneasca a Aliantei pentru Integrarea Europeana care guverneaza la Chisinau”.

Presedintele Traian Basescu a spus la randul sau diplomatilor romani prezenti in tara cu ocazia reuniunii diplomatiei, la inceputul lunii septembrie, ca avem uneori interese divergente cu Rusia, exemplificand cu proiectele energetice, dar pentru asta “nu trebuie sa ne suparam unii pe altii”.

“Ne ramine un singur lucru de facut: sa insistam in constructia unei relatii pragmatice. Intre Moscova si Bucuresti exista un portofoliu important de neincredere provenita din istorie. (...) Nu exclud posibilitatea ca tensiunea din ultima vreme sa provina din pozitia noastra fata de Republica Moldova. Dar nu e nimic subversiv in pozitia noastra transparenta si legitima”, a spus seful statului.

Ambii inalti oficiali romani arata clar ca problemele aparute in ultima vreme, atitudinea vocala a Moscovei impotriva Romaniei are de-a face cu sprijinul acordat moldovenilor si cu atitudinea activa a Romaniei in ceea ce priveste parcursul de apropiere de Occident al Chisinaului.

2. Semnalele din Rusia - scandalul spionilor, articolele din presa rusa, declaratiile lui Putin

SCANDALUL SPIONILOR: In august am avut scandalul spionilor, un diplomat roman fiind expulzat din Rusia pe motive de spionaj. Romania a replicat printr-un gest reciproc. Anul trecut, un cetatean bulgar si un ofiter roman au fost arestati sub suspiciunea ca spionau pentru serviciile ruse.

Da, serviciile lucreaza, dar nu numai in Romania, ci si in alte tari. Iar presa relateaza din plin despre ele. In iulie, 11 presupusi spioni rusi au fost arestati in SUA, expertii vorbind despre cea mai mare retea de spionaj descoperita vreaodata de FBI. Dupa cateva zile de interogatorii in SUA, ei au fost schimbati cu patru spioni rusi care au lucrat pentru Occident.

In Cehia, tot in aceasta vara, trei generali din armata au demisionat, iar suspiciunile sunt ca in spatele acestor demisii se afla un spion rus, care era infiltrat la directia penitenciarelor din Cehia.

Anna Chapman este deja celebra - ea faca parte din reteaua arestata in SUA - si este considerata noua Mata Hari. Autoritatile britanice i-au retras cetatenia britanica. Potrivit unei stiri recente, aflata in Rusia, Chapman a devenit consilierul presedintelui unei banci din Moscova.

Toate aceste scandaluri au tinut primele pagini ale presei, nu e nimic ciudat in modul vocal in care presa rusa a tratat subiectul Grecu - diplomatul roman declarat persona non grata - iar celor care considera ca exista un razboi diplomatic fara manusi intre Bucuresti si Moscova din acest motiv, le recomand sa se uite peste toate scandalurile de spionaj din ultimele luni in care e implicata si Rusia.

Vladimir Socor spunea, intr-un interviu acordat HotNews.ro in contextul cu scandalul spionilor, ca “relatiile cu Rusia sunt tensionate daca Rusia doreste le defineasca in acest sens. Faptul ca Rusia face o declaratie beligeranta nu inseamna ca relatiile sunt proaste; inseamna, cel mult, ca Rusia doreste sa creeze o astfel de impresie. Rusia intotdeauna profita de pe urma impresiei ca relatiile ei cu o tara sau alta sunt tensionate”.

ROMANIA IN PRAGUL HAOSULUI: Un articol care le-a ridicat multora semne de intrebare privind o teorie a conspiratiei care are ca protagonisti forte ruse si romanesti pro-ruse a aparut in 29 septembrie si a fost preluat si de Hotnews.ro.

RBK Daily, o publicatie care apartine unui apropiat al Kremlinului, scria: Romania se afunda tot mai mult in haos, actiuni de protest au impanzit tara. Dupa ce guvernul roman a decis, in lupta impotriva crizei, sa taie salariile si ajutoarele financiare, mii de bugetari au iesit in strada. Puterea de la Bucuresti nu mai controleaza situatia din tara. Cu fiecare zi, demonstratiile pasnice pot degenera in confruntari armate, daca autoritatile vor recurge la ajutorul armatei.

O imagine apocaliptica a Romaniei. De ce o creeaza, insa, ne explica imediat randurile urmatoare: "In aceast caz, multi dintre oligarhii romani si alti oameni influenti ar putea alege Moldova in calitate de refugiu provizoriu, ceea ce nu promite nimic bun moldovenilor". RBK reia teza favorita a Kremlinului, aceea ca liderii Aliantei pentru Integrare Europeana urmaresc unirea cu Romania, si citeaza experti care spun ca liderii moldoveni pro-europeni "au dat dovada de o absoluta incompetenta in gestionarea economiei, nu au reusit sa protejeze cetatenii de furia naturii, au pierdut un referendum ilegal, pe care ei l-au vrut".

DECLARATIILE LUI PUTIN: O saptamana mai tarziu, premierul rus Vladimir Putin le vorbea sindicalistilor rusi din Sankt Petersburg si evoca situatia deplorabila din Romania, pentru a le arata ca in Rusia lucrurile nu stau chiar atat de prost. El le spunea liderilor sindicali ca salariile bugetarilor din Romania au fost taiate cu 25%.

3. Ce a spus Stratfor de-a lungul ultimului an

Stratfor, compania de analiza americana, supranumita de unii CIA din umbra, are o gandire in paradigma razboiului rece. Am scris-o adesea si am exemplificat prin analizele pe care le-am rezumat fie aici pe blog, fie pe HotNews.ro. Cand vorbeste despre acest spatiu, totul devine o confruntare intre Occident si Rusia.

Este adevarat, in privinta R. Moldova, asta e miza. Iar actiunile ruse inspre Romania trebuie privinte prin prisma bataliei pentru influenta in R. Moldova, fost spatiu sovietic, nu ca un interes pentru Romania per se.

Aprilie 2009, in contextul discursului presedintelui Basescu dupa evenimentele de la Chisinau: Romania are sansa sa devina o putere regionala sau terenul unei noi confruntari Rusia-Occident.

"Pe de o parte, Rusia ar putea vedea Romania ca pe un jucator regional in ascensiune, care incearca sa isi impuna propriile interese si ar putea cauta sa negocieze cu Bucurestiul. Insa Moscova poate considera amestecul Romaniei in Moldova ca pe deschiderea unui nou front al confruntarilor dintre Occident si Rusia, cu Bucurestiul drept cel mai apropiat reprezentant al Occidentului. In acest caz, Rusia ar putea fi mult mai putin sensibila la interesele Romaniei, ceea ce ar putea duce la o confruntare cu focuri de artificii", sustine Stratfor.

Aprilie 2009: Moldova este statul in care puterile occidentale isi pot folosi influenta pentru a limita puterea Rusiei. Implicandu-se in ceea ce se intampla in Moldova, SUA poate arata Kremlinului ca are multe parghii pentru a arunca Rusia de pe orbita.

"Scoaterea Ucrainei de sub influenta Kremlinului s-a demonstrat un demers dificil, fiindca Ucraina este prea mare, complexa si descentralizata. In schimb, Moldova si Belarus au avantajul unei pozitii geografice atractive, o marime digerabila si o cultura compatibila pentru a fi considerate candidate la intrarea in lumea occidentala. Apropierea culturala si geografica a Moldovei de Romania (combinata cu suprafata si populatie de dimensiuni reduse) o fac perfecta pentru incorporarea in sfera vestica, la fel cum apropierea culturala si geografica a Germaniei de Est de Germania de Vest a facut-o prima tinta a indepartarii comunismului din Europa".

Octombrie 2010: Odata cu apropierea alegerilor parlamentare in noiembrie, R. Moldova a devenit campul de batalie principal intre elementele pro-ruse si cele pro-occidentale si intre cei care le sustin. Rusia este in avantaj, intarindu-si aliatii si divizand blocul pro-european, sustine Stratfor, insa marea miza este influenta asupra tinerei generatii, care nu se identifica cu Moscova la fel ca vechiile generatii.

Rolul Romaniei - potrivit Stratfor?

* In aceasta batalie intre Rusia si puterile sud-est europene, Romania reprezinta, prin extensie, Uniunea Europeana. Romania are adanci legaturi culturale si traditionale cu Moldova si si-a intarit relatia politica si de securitate cu ea, in timp ce Rusia are trupe stationate in Transnistria.
* Sustinatorul principal al guvernului, Romania, nu a reusit sa formeze o miscare suficient de capabila sa intareasca in mod semnificativ pozitia fortelor pro-occidentale din Moldova. Potrivit unor surse Stratfor, SUA au cerut Romaniei sa infiinteze ONG-uri, organizatii media (va mai amintiti teoria lui Tolontan referitoare la mandatul extern primit de Vantu pentru a infiinta, cu binecuvantare americana, televiziunea Publika?) si fonduri de investitii in Moldova, insa Romania nu a avut suficient succes in acest demers, din cauza crizei politice si economice interne.

Interesul Rusiei in privinta Moldovei este cunoscut de-acum: recuperearea controlului asupra fostei sale sfere de influenta.

Stratfor este o companie de analiza, iar analizele sale, de multe ori caracterizate de acuratete, au si ele o agenda. Am cautat informatii despre credibilitatea Stratfor si am gasit aici si aici niste articole care merita citite. Sunt opinii pro si contra, sunt interesante si comentariile cititorilor, mai ales ca unii dintre ei sustin ca au lucrat pentru Stratfor.

Repet, Stratfor gandeste lucrurile prin paradigma razboiului rece. O faza care trebuie depasita. Vorbind cu analisti geopolitici europeni, ei considera ca acest mod de gandire e inca raspandit in SUA in anumite cercuri, dar denota si o incapacitate sau o lipsa de dorinta a specialistilor americani de a intelege ca lucrurile trebuie gandite altfel pe continentul european.

Presa romana a inceput, in ultimii ani, sa publice analize ale Stratfor. Insa, repet, ele nu trebuie luate ca adevar absolut, ci ca file din agenda dreptei neoconservatoare americane. Dar am vazut ca in unele argumentatii analizele companiei sunt citate la “litera de lege”.

4. Romania nu este o tinta in sine pentru Rusia

In ciuda paranoiei care exista - si am vazut-o in unele analize si declaratii ale formatorilor de opinie - nu cred ca Romania este o tinta in sine pentru Rusia. Numai ca atacurile ruse, facute intr-un cu totul alt scop, hranesc niste argumentatii in Romania.

Privind prin prisma politicii interne, tind sa cred ca cei care sustin ideea ca rusii “ne ataca” in colaborare cu forte interne - economice, politice, “mogulesti” - sunt din tabara celor care sustin puterea si pe presedinte. Cand am auzit astfel de argumentatii? Cand pe televiziuni se intetisera discutiile despre suspendarea lui Basescu, cand Boc, Udrea si Sever Voinescu au iesit din nou la atac impotriva mogulilor, cand au aparut afirmatiile ca mogulii din media si doi oameni politici pun la cale suspendarea presedintelui.

Basescu - prin politicienii fideli lui si prin formatorii care cred in cauza lui - parea ca isi pregatea niste teme de campanie: mogulii si Rusia fiind printre ele. Daca ii atati romanului tema fata de rusi, nu dai gres niciodata. Geoana, Patriciu, Vantu chiar - despre toti s-a spus si s-a scris, s-a demonstrat ca ar avea legaturi cu mediile ruse. Este o tema care iti aduce puncte, evident.

Eu cred ca este o prostie sa ne temem ca am fi lasati sa cadem sub influenta rusa. Suntem membri ai UE si NATO, am mai spus-o, suntem parteneri strategici ai americanilor. Asa ca eu cred ca e o prostie sa argumentam cu asta. Sigur, multi vor spune: influenta se va manifesta economic, vor fi trade offs la nivel european in anumite privinte, suntem doar un pion in UE. Altii vor argumenta ca deja sunt industrii intregi controlate de rusi in Romania, industria aluminiului fiind probabil cea mai celebra, avand control asupra unei mari parti din industria otelului, a prelucrarii - sarmei, tevilor, metalurgia, in general, sunt bagati pana si in industria IT.

Rusii au afaceri peste tot in Europa si, la fel ca multi oameni de afaceri romani, folosesc - asa au facut si in Romania - metode nu tocmai “ortodoxe” pentru a obtine acest control. Presa a scris despre asta. Dar si marile afaceri romanesti au folosit aceleasi metode. Sincer, nu ma tem de asta. Sa ne temem de cresterea pretului gazelor? Sa fim seriosi, e oricum artificial mentinut atat de jos si, la un moment dat, se va alinia pretului de import la nivel european. Nu vreau sa intru in polemica pe aceasta tema, insa chiar nu cred caar trebui sa ne sperie ideea ca am putea cadea sub influenta rusilor, cu ajutorul unor forte din tara.

Cred insa ca este o tema care ar fi putut sau ar putea fi folosita impotriva adversarilor puterii. De doua saptamani gandesc acest articol si nu m-am apucat de scris pana cand nu am avut niste discutii, asa cum v-am spus si la inceput, cu niste analisti straini. Un interviu pe aceasta tema l-am publicat si pe HotNews.ro si am vazut, din comentarii, atitudinea publicului romanesc in ceea ce priveste Rusia. Analistul german cu care am vorbit este criticat de cititorii romani pentru ca sustine ca relatia cu Rusia trebuie regandita si ca Romania trebuie sa inceteze sa tot priveasca in trecut.

Prin urmare, cred ca aceasta tema serveste luptei interne politice. Rusia alimenteaza insa aceasta paranoia, prin publicarea acelor articole despre care scriam mai sus, prin declaratii de genul celei facute de Putin.

Tinta insa nu e Romania. Tinta este Republica Moldova. Publicul din R. Moldova. O mare parte a moldovenilor sunt pro-rusi sau rusofoni sau au ca si alternativa media presa rusa, media rusa. Folosesc atat media rusa, cat si cea romaneasca si occidentala. Presa moldoveneasca pro-comunisti si pro-rusa preia cu voluptate aceste articole.

Rusii au tot interesul sa arate publicului moldovean ca Romania este o tara disfunctionala. De ce ati vrea sa va uniti cu ea, asa cum e dorinta liderilor AIE? ar sugera ei, daca e sa ne gandim la afirmatiile din articolul publicat de RBK Daily. Iar magnatii romani, mogulii de presa care isi transfera afacerile la voi, in R. Moldova, nu aduc nimic bun cu ei.

Este de o evidenta dezarmanta acel articol atat de citat pentru imaginea apocaliptica asupra Romaniei. E clar ca imaginea apocaliptica este pentru cetatenii moldoveni. Dar noi preferam sa o interpretam altfel, sa o vedem ca pe o orchestratie intre forte ruse si forte romanesti oligarhice, “mogulesti”, politice si sindicale.

Argumentul ca Rusia e deranjata ca Romania e in sfera de influenta a Occidentului, ca aici sunt baze militare americane si va fi amplasat scutul antiracheta american cred ca e perimat. S-a schimbat contextul mai larg, international. Americanii au resetat relatia cu Rusia, Europa cauta la randul ei o regandire a spatiului de securitate european impreuna cu Rusia.

SUA si Rusia vorbisera in avans despre amplasarea elementelor scutului antiracheta in Romania, prin urmare, reactia Moscovei a fost una de forma. Rusii au cerut explicatii exhaustive, in timp ce anterior, cand elementele scutului antiracheta gandit in timpul administratiei Bush urmau sa fie amplasate in Cehia si Polonia, au amenintat cu amplasarea de rachete in Kaliningrad.

Insisi diplomatii romani au recunoscut ca reactia rusa a fost moderata tocmai gratie faptului ca ampolasarea scutului antiracheta in Romania a fost discutata de cei doi mari actori cu multa vreme inainte de anuntul oficial, in contextul tratatului START II care a fost semnat ulterior la Praga. Numai ca si politicienii rusi trebuie sa faca declaratii pentru urechile opiniei publice de acolo si sa arate ca Rusia este relevanta pe scena internationala. Exista si acolo nostralgiile de superputere, fara nicio indoiala. Insa oficiali de la Pentagon au spus clar ca unele reactii ale politicienilor rusi nu au fost justificate, pentru ca Moscova stia de anul trecut despre aceasta decizie a americanilor.

Nu in ultimul rand, cred ca Romania va trebui sa iasa in curand din logica confruntationala cu Rusia si din spaimele trecutului in abordarea acestei relatii. Din discutiile mele cu analisti europeni, Europa se pregateste ea insasi pentru o resetare a relatiilor cu Rusia, pentru regandirea continentului euroasiatic.

Un german si un britanic, ambii de la European Council on Foreign Relations, pe care i-am consultat separat, au spus acelasi lucru.

Germanca Ulrike Guerot spunea urmatoarele:

* In utimii 2 ani, europenii sunt mai angajati sa dea o sansa propunerilor presedintelui Medvedev privind o noua arhitectura europeana.
* Este un proiect la care se lucreaza de ceva vreme, sunt multi actori in spatele scenei si cred ca exista o pregatire europeana pentru a avea altfel de relatii cu Rusia, mai ales in lumina unor noi relatii dintre Rusia si Polonia.
* Europa si SUA vor lucruri diferite de la Rusia. In ceea ce priveste SUA, e marea chestiune a dezarmarii nucleare. Insa europenii locuiesc pe acelasi continent cu rusii, avem chestiunea energetica, conflictele inghetate ca cele din Georgia sau Transnistria si am vazut in ultimii ani ca pentru aceste probleme regionale de securitate NATO nu a fost o optiune.
* Asa ca trebuie gandita o noua structura de securitate, gandita de Europa impreuna cu Rusia. Si asta nu inseamna ca SUA sunt mai putin importante sau ca NATO e mai putin importanta. Inseamna doar ca NATO e mult mai important pentru misiuni globale, iar pentru cele regionale in Europa sau pe continentul euro-asiatic e nevoie de o alta arhitectura.

Britanicul Nick Witney spune si el ca relatiile Europei cu Rusia au evoluat mult de la conflictul din Georgia din august 2008.

* Rusia este mai relaxata acum, cand extinderea NATO nu se mai afla pe agenda, iar Obama a resetat relatiile dintre ele doua tari.
* Viziunile asupra relatiei Europei cu Rusia au inceput sa devina convergente, mai ales dupa transformarea relatiilor polono-ruse dupa tragedia de la Smolensk.
* Cum va arata un raport pe care ECFR il va publica la sfarsitul acestei luni, este vremea ca Europa sa ia in considerare propunerile lui Medvedev si sa ofere nu un tratat, ci un dialog privind noua securitate.
* Nimeni nu vrea sa puna in discutie garantia SUA privind securitatea Europei si stabilitatea prin intermediul NATO, insa realitatile curente ne arata ca SUA sunt din ce in ce mai putin interesate de Europa, iar chestiunile de securitate de pe continent - conflicte inghetate, securitate energetica - sunt mai bine abordate prin UE decat prin NATO, o alianta militara.
* Insa abordarea UE trebuie sa fie una unitara, prin Inaltul Reprezentant pentru politica externa, cu implicarea tuturor statelor membre si cu consultarea americanilor.

Am vrut sa stiu cum ar putea state ca Romania, elitele de aici, fie ele politice, media sau de orice fel sa gandeasca la fel de lejer si detasat necesitatea unei resetari a relatiei cu Rusia si construirea impreuna a unui spatiu de securitate european. Asa cum bine observa ministrul de externe acum cateva zile, “avem fata de fostul Occident, categoria geopolitica depasita, un permanent complex de inferioritate care ne defineste provincialismul, ne inhiba actiunea politica externa si arunca in confuzie permanenta proiectul intern”.

Prin urmare, Romania si tari cu sentimente similare - nu pot sa nu remarc schimbarea atitudinii poloneze, pana acum cel mai inversunat oponent european al Moscovei - trebuie sa accepte necesitatea unei noi arhitecturi de securitate in Europa. Si sa nu mai aiba complexul ca mai marii Europei vor lua decizii peste capul lor.

"Nu e nimic rau in a privi spre viitor si a nu te gandi la trecut. Si cred ca acesta ar trebui sa fie si leit motivul pentru Romania. Nu poti construi viitorul Romaniei daca te tot gandesti la trecut", sustine Ulrike Guerot. Rusia nu este si nu trebuie sa fie o amenintare pentru Europa. Europa are nevoie de cooperare si cred ca si Romania va ajunge la acest mod de gandire. Polonia a ajuns, mai ales dupa tragedia de la Smolensk. (...) Inteleg ca va fi nevoie de ceva mai mult timp ca Romania sau tarile baltice sa ajunga la aceasta modalitate de a vedea lucrurile, pentru ca amintirile sunt recente, dar cred ca, in esenta, e o provocare si pentru Romania. Cu politica de a considera Rusia ca dusman nu se ajunge departe”, a spus Ulrike Guerot.

La randul lui, Nick Witney a venit cu o explicatie mai simpla: “elitelor din sfera de securitate din aceste tari le e mai greu sa renunte la vechii dusmani”.

Eu sunt insa convinsa ca, daca nu renuntam la vechii dusmani, la modul invechit de gandire si nu ne europenizam si gandirea, vom ramane vesnicii complexati si provinciali. Si suficient de ridicoli sa ne credem mai importanti decat suntem. Pe de alta parte, sunt convinsa ca tema fata de rusi ni se va induce de fiecare data cand va servi unor scopuri interne. A functionat intotdeauna, si pe vremea comunistrilor, si acum.