Doamnele lui Hollande vs. Closer: publicaţia franceză trebuie să îi plătească lui V. Trierweiler 12.000 de euro, în aceeaaşi zi în care a început procesul lui Julie Gayet contra publicaţiei

Closer a distrus iluzia lui Valerie Trierweiler de Primă Doamnă a Franţei, dar iată că acum a venit rândul publicaţiei să plătească un preţ. Şi este un preţ deloc neglijabil: 12.000 de euro şi dobândă, pentru un articol publicat în 7 februarie, în care erau folosite şapte fotografii ale fostei iubite a preşedintelui francez în costum de baie. Articolul arăta că Valerie Trierweiller a ales să "îşi spele nefericirea şi rănile" după separarea de preşedinte în oceanul Indian.

Valerie Trierweiler a dat în judecată publicaţia, pentru "atingere adusă vieţii private", iar instanţa i-a dat astăzi dreptate. Totuşi, avocatul fostei Prime Doamne ceruse despăgubiri de 50.000 de euro.

"Prejudiciul moral cauzat de această publicaţie este cu atât mai grav cu cât exploatează o perioadă dificilă din viaţa doamnei Massonneau, în urma despărţirii sale de Francois Hollande", arată hotărârea judecătorească, citată de presa franceză.

Articolul anunţa că Trierweiller "îşi pregăteşte răzbunarea" şi insinua astfel că ar avea informaţii confidenţiale, mai arată justiţia franceză.

În apărarea sa, publicaţia Closer arăta că Valerie Trierweiler este o persoană publică în atenţia presei şi sublinia că aceasta "folosea presa pentru a-şi expune viaţa privară şi a suscitat o curiozitate legitimă a publicului".

Julie Gayet vs. Closer: procesul a început joi

Ca o coincidenţă, astăzi a început şi procesul intentat de actriţa Julie Gayet aceleiaşi publicaţii. 

Actriţa solicită daune de 50.000 de euro şi 4.000 de euro pentru cheltuielile de judecată pentru încălcarea dreptului la viaţă privată. Revista Closer a publicat, pe 10 ianuarie, imagini cu şeful statului francez şi Julie Gayet, fotografiaţi separat în faţa unui imobil parizian din apropierea Palatului Elysée. Întreaga lume a aflat atunci de relaţia dintre cei doi, o dezvăluire care a dus, ulterior, la despărţirea preşedintelui francez de partenera sa oficială, Valerie Trierweiler.

Julie Gayet a lansat o veritabilă ofensivă judiciară după publicarea imaginilor respective. A deschis un proces civil contra Closer şi apoi actriţa a iniţiat şi un proces penal, tot pentru "încălcarea vieţii private", după ce revista a publicat un al doilea set de fotografii, care o prezentau la volanul automobilului său.

Sébastien Valiela, paparazzo care lucrează pentru Closer, autorul fotografiilor, a fost audiat la jumătatea lunii februarie în cadrul acestei proceduri judiciare. El este cel care a realizat fotografiile cu fiica ilegitimă a lui Francois Mitterand şi publicate de Patis match în 1994.

E groasa rau cu fondurile structurale!!!! Banii europeni au incetat sa mai vina in Romania

In toata aceasta nebunie politica, toti par sa fi ratat (ca atentie care i se acorda) stirea zilei: banii europeni au incetat sa mai vina in Romania! Va previn, va fi un text mai lung, dar comprehensiv, care incearca sa explice de ce situatia este foarte dramatica.

Oameni buni, ceea ce a anuntat astazi ministrul Leonard Orban este foarte serios. Iar faptul ca premierul Victor Ponta nu a ramas in Parlament, ci a mers la intalnirea grupului interministerial privind gestionarea fondurilor europene, in dorinta de a evita, macar in al 12-lea cea, pierderea de fonduri europene, este un semn ca situatia e serioasa. E groasa rau, ca sa ma exprim mai putin academic. Am citit printre randuri ce a zis ministrul Orban si coroborez cu informatii pe care le am eu, ca sa conturez tabloul sumbru al fondurilor europene in Romania.

Iata ce a spus ministrul (sper ca citatele sa fie cat mai exacte, luate din transcriptul discursului ascultat la tv de stiri si de pe agentiile de presa):

In perioada 5-17 iulie, vor avea loc misiuni de audit pentru patru programe operationale: PO regional, PO de Mediu, PO de Transport si PO de Competitivitate. Va reamintesc ca in luna decembrie 2011 platile pe aceste programe au fost reluate, in anumite conditii.

Asa cum spune ministrul, in decembrie anul trecut, cand suspendarea celor patru programe operationale (PO) a fost ridicata si s-au reluat platile, ni s-au pus niste conditii pentru a evita corectii financiare si suspendare de plati. Dupa ce masurile urmau sa fie indeplinite, Autoritatea romana de Audit urma sa le evalueze, sa trimita raportul sau Comisiei Europene, adica sa o informeze asupra indeplinirii masurilor asumate. Iar acum CE vine sa faca propriul audit. Este ceea ce spune Ministrul Orban mai jos:

In momentul de fata facem evaluarea masurilor luate si modul in care partea romana si-a indeplinit aceste angajamente, vom avea discutii extinse cu Comisia Europeana si ulterior misiunilor de audit din 5-17 iulie se va lua o decizie la nivelul Comisiei Europene ce se va intampla in continuare cu aceste programe operationale.

Va reamintesc ca existau niste asa-numite corectii financiare preventive, iar una dintre deciziile care urmeaza sa fie luate va fi legata de ce se va intampla cu aceste corectii preventive, daca ele vor fi inlaturate complet sau doar partial si ce se va intampla in continuare. Asteptam ca un rezultat clar din partea Comisiei Europene sa apara in urmatoarele saptamani.

Sa nu uitam, pentru trei programe operationale corectiile financiare preventive sunt de 20%, in cazul PO de transporturi, de crestere a competitivitatii economice, iar in cadrul POR (dezvoltare regionala) este de 10%. Adica din banii pe care trebuie sa ni-i dea Comisia, cuantumul platilor, ea retine ca o garantie sumele aferente acestor procente. Sunt niste bani pe care ii putem primi, dar in aceeasi masura ii putem pierde daca Comisia considera ca nu ne-am indeplinit obligatiile asumate pana in luna iunie a acestui an, asa cum a fost intelegerea.

Care au fost problemele semnalate de Comisia Europeana la aceste programe? Ele au fost probleme legate de sistem, de sistemul de gestionare a fondurilor europene in Romania, incepand cu autoritatile de management, in cadrul carora trebuia sa aiba loc o segregare de functii si a caror nota trebuia imbunatatita. Nota trebuie sa fie 1 sau 2, in timp ce AM-urile noastre au primit nota 3. In plus, erau probleme care tineau de cadrul legislativ, de modul in care este monitorizat procesul de achizitii publice in Romania (si aici nu vorbim doar despre banii europeni, Comisia a cerut o serie de masuri privind intregul proces de achizitii publice, fie ei bani de la bugetul roman sau de la cel a UE) si, nu in ultimul rand, modul in care se aplica si opereaza corectii financiare.

O mare probloema a fost aceea a achizitiilor publice - iar misiunile de audit vor viza acum si ANRMAP - si pincipalele observatii ale Comisiei se referau la faptul ca fie nu erau respectate procedurile, nu era respectata legislatia europeana (in momentul de fata legislatia romaneasca este deplin compatibila cu cea a Uniunii Europene, cu implementarea erau probleme), ca de multe ori procedurile erau scurtate - de exemplu publicarea anuntului se facea intr-un termen mai redus decat permitea procedura normala, pentru a orienta atribuirea. De multe ori caietele de sarcini erau organizate de asa maniera incat erau orientate catre o firma sau alta si elementele privind conflictul de interese si incompatibilitatile nu erau evaluate in sistem. Adica erau mari suspiciuni privind existenta unor conflicte de interese sau incompatibilitati in sistem. In conditiile in care se intamplau aceste lucruri, iar AM nu erau capabile sa constate aceste lucruri, s-a considerat ca era o problema sistemica.

Repet, este vorba despre toate achizitiile publice si sa nu uitam ca impotriva Primariei sectorului 3 este deschisa de catre CE o procedura de incalre a tratatelor tocmai din cauza unor astfel de achizitii publice defectuoase. Accentuez, ele nu vizeaza doar banii europeni.

Subliniez acest lucru: niciun program nu este suspendat. Daca vor fi suspendari, asta e o decizie care se va lua in urmatoarele saptamani, nu in prezent.
Din informatiile mele, un program cu probleme este PO CCE, de competitivitate, dintre cele patru el ar cam fi vizat.

Cu POSDRU situatia este diferita, in momentul de fata avem un prim proiect de raport, in limba engleza, urmeaza sa se primeasca pana la sfarsitul acestei luni proiectul in limba romana, va incepe o procedura de conciliere, care cel mai probabil va dura doua luni de zile. Deci o decizie finala a Comisiei Europene pe suspendarea sau nu a POSDRU o asteptam in luna septembrie.

Deocamdata, intelegerea cu Comisia Europeana (CE) este ca, incepand din 1 iulie, sa nu mai transmitem cereri de rambursare catre CE pana cand nu vom avea o intelegere cu CE. Dar asta n-are niciun fel de-a face cu o chestiune de suspendare a programelor operationale, sunt pur si simplu conditiile pe care le avem in tratarea acestei situatii.

Ei bine, aici situatia se arata in toata splendoarea sa. Din 1 iulie, nu mai trimitem cereri de rambursare spre comisie, adica nu mai dam chitante de cheltuieli care sa ne fie decontate. Sa explic putin mecanismul fondurilor europene, pentru cei mai putin initiati. Celor initiati le cer scuze pentru paranteza pe care o fac, insa e important sa intelegem mecanismul:

Nu iti da Uniunea bani de la inceput sa cheltui. Trebuie tu sa pui banii, sa faci cheltuielile, te indrepti catre autoritatile statului, care fac platile daca sumele sunt eligibile, dupa care autoritatile transmit Comisiei Europene cererile de plata care sunt aprobate de Comisie, dupa care aceasta trimite banii in tara. Exista un anumit termen in care Comisia deconteaza. Intre momentul in care autoritatile romane efectueaza platile catre beneficiari si momentul in care isi recupereaza banii de la CE trec minim 2-3 luni, dar poate dura 6 luni.

Acum, ce solutii sunt ca statul roman sa aiba acei bani pe care sa ii dea beneficiarilor, pana sa isi recupereze el sumele de la UE? Polonia are un fond special, o pusculita in care s-au pus bani tocmai pentru a exista fonduri pentru deconturi spre benficiari. In Romania nu este cazul, statul roman s-a imprumutat ca sa aiba sa dea acesti bani celor care fac proiecte din fonduri structurale.
In trimestrul I, Min. Finantelor s-a imprumutat pentru acest scop 320 mil. de euro, in trimestrul II, 550 mil. euro.

In ce masura insa isi va recupera statul roman banii de la UE? Mai ales ca acum nu mai trimite cereri de rambursare pana cand? Probabil pana in septembrie? Sau pana la sfarsitul lunii? Cu cat trece mai mult timp si se aduna cereri si cu cat se apropie sfarsitul anului, riscam sa pierdem bani, sau statul roman sa fi dat bani beneficiarilor si sa nu ii mai poata recupera. de ce? Pentru ca si Comisia Europeana ramane fara bani.

La sfarsitul fiecarui an, ramane un stoc de facturi adunate la CE care nu mai sunt decontat, pentru simplul motiv ca nu mai sunt bani. Reste a liquider - asa se numesc. insa sumele aferente lor trebuie bugetate in bugetul din anul urmator. Adica in 2013 sa ai suficienti bani sa platesti restantele de lichidat din 2011 (daca au ramas) si din 2012.

Este insa o problema: statele mari contributori la buget vor ca sumele astea in bugetele anuale ale UE sa fie din ce in ce mai mici si stocul acceptat de facturi sa fie si el redus. iata ce spunea despre asta ministrul Leonard Orban intr-un interviu exclusiv pe care l-am facut cu domsnia sa pe tema fondurilor europene, in luna aprilie, cand aparusera primele semne ca vom avea probleme:

Este de asteptat ca la sfarsitul lui 2012 (n.r. stocul de facturi neonorate de CE) sa fie semnificativ mai mare decat cel de la sfarsitul anului 2011. Iar solutia este ca in bugetul anului 2013 sa ai mult mai multi bani alocati acestor resturi de plata, sa poti plati restantele din anii anteriori. E greu de crezut ca vor exista acesti bani, pentru ca tarile contributoare vor sa reduca acesti bani si sa vina cu ideea sa limiteze acest stoc de facturi, ceea ce ar crea dificultati suplimentare. (...) Intern, singurul lucru pe care il poti face este sa vii cat mai repede cu cereri de rambursare pe care sa le transmiti Comisiei Europene. (...) Daca am un oarecare grad de optimism in ceea ce priveste rata de absorbtie, nu acelasi lucru se poate spune despre intrarile de bani de la UE in Romania, pentru ca probabil incepand cu octombrie, poate noiembrie, Comisia nu va mai putea onora aceste cereri de rambursare.

Prin urmare, scopul nostru era sa trimitem cat mai multe cereri de rambursare Comisiei Europene, pentru ca banii sa poata fi recuperati in timp util. Avem nevoie de ei ca de aer si, pana una-alta, noi acum trebuie sa ne imprumutam sa dam bani beneficiarilor. Probabil ca vor urma intarzieri de plata la beneficiari, la oamenii care au facut proiecte, pentru ca statul nu va avea de unde sa ii dea. Sau statul se va imprumuta - si ne intrebam la ce dobanzi, pe ce termen, pana cand va reusi sa recupereze banii de la Comisie. In conditii normale, banii in poti recupera in 6 luni, ei bine, daca tu sistezi trimiterea de cereri de rambursare si intarzii cu o luna, mai treaca-mearga. Daca insa pana in septembrie nu vom mai trimite cereri la Bruxelles, atunci in mod clar ele vor intra in acele reste a liquider. Teoretic, Comisia va deconta banii aia, anul viitor, daca aproba platile, dar daca se va reduce bugetul pe 2013 alocat acestor reste a liquider? Si cum se merge pe principiul primul venit, primul servit, Romania cam pe unde se afla la rand? Pana la urma si rata de absorbie are de suferit si bugetul national, in ultima instanta.

Iata de ce este importanta stirea de astazi. In conditiile in care Romania isi propusese sa absoarba anul acesta 6 miliarde de euro, pentru a nu avea fonduri dezangajate - adica bani necheltuiti pe care ii pierdem tocmai pe acest motiv -, insa nu mai trimitem o perioada, nu se stie de cate luni, cel mai probabil, repet, pana prin septembrie, cereri de rambursare, va dati seama cum isi va putea atinge obiectivul.

Si cum se va rostogoli aceasta deficienta si asupra absorbtiei si dezangajarilor din 2013? Ce garantie avem ca vom fi mai eficienti in 2013? Faptul ca nu vom mai avea 3 guverne in 6 luni? Ne da cineva garantia asta?

Iata cum vede FMI absorbtia fondurilor europene in ultimul raport de evaluare a acordului stand by cu Romania:

Progresele în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor structurale UE sunt insuficiente. Autorităţile îşi menţin angajamentul de a absorbi încă 6 miliarde Euro în cursul anului 2012: 3,5 miliarde Euro din Fondul Structural şi de Coeziune şi alte 2,5 miliarde Euro din Fondurile de Dezvoltare Regională, Agricultură şi Pescuit. Absorbţia planificată pentru primul trimestru nu a fost însă realizată, parţial din cauza condiţiilor de iarnă severă, dar reflectând în acelaşi timp şi persistenţa unei gestionări şi executări precare a proiectelor. În total, absorbţia certificată a fondurilor este de numai 7,4% din fondurile disponibile.

O mai bună prioritizare a cheltuielilor de capital ar facilita utilizarea mai bună a resurselor publice reduse şi o absorbţie mai rapidă a fondurilor UE. Absorbţia de fonduri UE a crescut, dar guvernul este încă foarte departe de ţinta pe care şi-a stabilit-o, iar autorităţile admit posibilitatea unei alte suspendări temporare a plăţilor de la UE din motive de iregularităţi.

Dacă ritmul absorbţiei nu sporeşte mai mult de atât, există un risc serios ca aceste fonduri să fie dezangajate anul viitor. Chiar dacă fondurile UE rămân necheltuite, cheltuielile de capital
finanţate de la buget s-au accelerat, periclitând ţintele bugetare foarte strânse şi irosind resursele
interne limitate. Este esenţial ca toate proiectele să fie evaluate cu atenţie pentru a permite
finanţarea cu prioritate a proiectelor cu impactul cel mai mare.

Prin urmare, stam prost, stam foarte prost. N-am nicio indoiala ca vom pierde bani, sume considerabile, fie prin dezangajari, fie prin suspendarea unor plati sau programe cu totul. Nicio problema, acel pact de crestere de 120 de miliarde de euro al domnului Hollande, pe care il elogiaza premierul Ponta de fiecare data cand are ocazia, are prevazuta ca sursa de finantare fondurile europene, structurale dezangajate, cam vreo 55 de miliarde. Este o estimare, insa ma intreb cat din cele 55 de miliarde vor fi furnizate de Romania? Cu totul, avem alocate, in perioada 2007-2013, 32 de miliarde, ceva-ceva am absorbit, dar tot ramane. Probabil va deveni si Romania campion la un anumit capitol in UE: de bun contributor la pactul prietenului domnului Ponta.

Marii absenti de la ceremonia de investitura a lui Hollande: Segolene Royal si cei 7 copii ai cuplului prezidential

Ceremonia de investitura a unui presedinte - fie el cel rus, roman sau francez - m-a fascinat intotdeauna. Si, mai mult decat implicatiile politice, am urmarit partea care tine de omul care preia puterea, de latura personala a vietii sale.

Am urmarit cu atentie ceremonia de acum cinci ani, cand personajul principal era Nicolas Sarkozy si numeroasa sa familie. Acum am privit, marturisesc ca mai putin constant si mai putin atenta, ceremonia care il are in prim plan pe Francois Hollande. Si ascultam comentariile de pe France 24.

Comentatorii remarcau niste absente de la aceasta ceremonie: pe cea a fostei partenere de viata a lui Hollande, Segolene Royal, si a celor 7 copii ai cuplului prezidential, patru ai lui Hollande si Royal, si alti 3 ai actualei partenere de viata a presedintelui francez, Valerie Trierweiler.

Deocamdata nu am auzit explicatia pentru absenta lui Segolene Royal, probabil este vorba despre fosta sa calitate de partenerea de viata a presedinelui si relatia sa cu noua partenera, Valerie Trierweiler.

Cat despre copii, explicatia comentatorilor francezi este aceea ca Hollande nu a vrut sa procedeze precum Nicolas Sarkozy care, in urma cu cinci, si-a expus familia la ceremonia de preluare a puterii la Elysee, insa imaginea proiectata a fost una falsa. Era cunoscut deja faptul  ca Cecilia Sarkozy se reintorsese la presedinte cu cateva luni in urma, dupa o aventura cu un bancher american, si ca situatia cuplului Sarkozy era, tousi, una incerta. Celebrul sarut al lui Nicolas cu Cecilia, imortalizat de toti fotografii prezenti si care a facut inconjurul lumii gratie agentiilor de presa, nu a putut sa ii linisteasca pe sceptici.

Familia lui Sarkozy de acum 5 ani. Sursa: google/The Telegraph

 Si nu au trecut decat cateva luni pana cand Cecilia sa spuna ca nu este facuta pentru viata in prim-plan si cuplul prezidential sa anunte divortul. un divort urmat la foarte putin timp de casatoria lui Nicolas Sarkozy cu topmodelul Carla Bruni.

Pe de alta parte, aceeasi ipocrizie caracteriza la vremea respectiva si familia invinsei in acea cursa electorala: Segolene Royal. imediat ce a pierdut alegerile s-a despartit de Francois Hollande, actualul presedinte francez, intrucat acesta avea, de doi ani, o aventura cu Valerie Trierweiler, in prezent prima doamna a Frantei.

Comentatorii sustin - observand ca Trierweiler si-a intrat deja in rolul de prima doamna - ca este nepotrivita atitudinea ei. Pe de alta parte, suntem europeni, iar cei doi sunt francezi. Nu imi imaginez ca in America un politician sa castige presedintia - nici macar primarele in partid - avand situatia familiala a lui Francois hollande. Necasatorit, avand-o partenera de viata pe femeia cu care isi insela, de doi ani, partenera de viata, ea insasi candidata la presedintie. 20 de ani de viata cu prima partenera, vreo sapte cu a doua. probabil ca Valerie Trierweiler va deveni o prima-doamna cu acte. Toata situatia asta e "so French". Si, pana la urma, deloc deranjanta. Probabil e deranjanta atunci cand protocolul e mai strict si ramane de vazut daca tocmai aceste cerinte protocolare nu il vor determina pe Hollande sa o transforme pe doamna Trierweiler in doamna Hollande.

Cateva lecturi interesante despre prima doamna a Frantei gasiti aici, aici (sursa de baza e AP), aici si aici.

Eroarea exit poll-urilor in alegeri: acum e randul Frantei, dar ne reamintim Romania si R. Moldova

Le Monde publica astazi un articol in care se intreaba cum de au gresit atat de flagrant cei care au facut sondajele si exit poll-urilor si reultatele primului tur al alegerilor.

Martine Le Pen, surpriza primului tur, care ar fi obtinut - potrivit datelor de la ora 20.00 - 20% dintre voturile electoratului, cel mai mare scor al unui candidat al Frontului National, a reusit sa adune in final doar 17,9% din voturi. Adica, in realitate, a obtinut un rezultat inferior scorurilor cumulate ale tatalui ei si al lui Bruno Megret in 2002.

O eroare majora a fost facuta si in cazul lui Nicolas Sarkozy, al carui scor initial a fost de 25,5%, cand in realitate, diferenta intre el si Francois Hollande nu e atat de mare, pentru ca rezultatele indica un procent de 27,1%.

Cifrele s-au corectat pe parcursul serii, insa multe dezbateri de duminica s-au construit in jurul rezultatelor exit poll-urilor. Greseala a fost a institutului Ipsos, care a furnizat datele pentru Le Monde, Radio France si France Television.

TNS Sofres, cei care au realizat exit poll pentru TF1, LCI si RTL, au fost mult mai aproape de rezultatul final, estimand aproape scorul final pentru primii trei clasati: Hollande 28,6%, Sarkozy 27,3% si Le Pen 18%.

Prin urmare, pe unde sunt cei doi competitori din turul doi si cat de mare este diferenta dintre ei? Sarkozy - caruia exit poll-urile il dadeau voturi intre 25% si 27,5% - a obtinut 27,18%, in timp ce Hollande - cu estimari intre 27% si 30% - a obtinut 28,63%. Diferenta intre cei doi fiind 1,45 de punte procentuale.

Geoana, presedinte pentru o noapte

Aceasta situatie mi-a reamintit doua situatii similare. Prima din Romania, evident. Nimeni nu va uita ca Mircea Geoana a fost presedinte pentru o noapte. iar exit poll-urile aratau astfel:

Sondajul CURS realizat la comanda postului public: Mircea Geoană - 50,80%, Traian Băsescu - 49,20%

Sondajul INSOMAR realizat la comanda postului Realitatea TV: Mircea Geoană - 51,6 %, Traian Băsescu - 48,4 %

Sondajul CCSB realizat la comanda Antena 3: Mircea Geoană - 51,2%, Traian Băsescu - 48,8%

In realitate, Traian Basescu a castigat alegerile cu 50,33%, Mircea Geoana a obtinut 49,66% dintre voturi.

In R. Moldova, institutul de sondaj al lui Dancu l-a dat castigator pe Filat, dar invingatori au fost comunistii
Ceva mai la est, in Republica Moldova, alegerile din noiembrie 2010. Dancu infiintase in acel an IRES, care a realizat exit poll pentru Publika TV, noua televiziune de stiri apatinand pe atunci lui Sorin Ovidiu Vantu.

Potrivit exit poll-ului realizat de IRES, partidul premierului Filat ar fi obtinut o victorie zdrobitoare in fata comunistilor, cu 34,4% fata de 25,7%, iar PL al lui MIhai Ghimpu s-ar fi situat in fata partidului lui Marian Lupu, PDM, cu 15,7% fata de 15,2%.

Dupa numararea a 95,40% din voturile valabil exprimate, comunistii (PCRM) au fost cotati cu 41,1%. Urma PLDM (partidul lui Filat) - 28,20%, PDM (Lupu) -13,2% si PL (Ghimpu) - 8,9%.

Asa ca, citind despre erorile din Franta si rememorandu-le pe cele din Romania si Moldova, nu pot decat sa fiu curioasa ce vor zice cifrele in alegerile de la noi de peste mai putin de doua luni.