LIVE TEXT Audierea Corinei Cretu in PE

Presedinta comisiei prezinta regulile si desfasurarea audierilor. Streamingul live se tot intrerupe, evident jumatate din presa din Romania urmareste. Corina Creţu va primi intrebari de la trei eurodeputati romani: Iuliu Winkler, Victor Boştinaru şi Dan Nica.

Discursul Corinei Creţu:
Începe prin a aprecia eforturile eurodeputaţilor în reformarea politicii regionale şi prin a aduce mulţumiri comisarului Hahn.

Corina Creţu vorbeşte în engleza... o explicare previzibila a importanţei politicii regionale, în bruxelles-eză.

"Nu este vorba despre un act caritabil al bogaţilor pentru săraci, ci cred că prin investiţiile în regiuni se creează cşretere economică şi locuri de muncă".

 Priorităţi:
1. să asigur că se creează creştere economică şi locuri de muncă prin această politică
- trebuie să avem programe operaţionale bune pentru următorii 7 ani
- "Mă voi asigura că elementele noi create pentru a fi o politică mai eficientă se vor regăsi".
2014-2020 nu poate fi business as usual, este mesajul pe care îl transmite statelor membre, este un efort solidar comunitar, dar trebuie ca angajamentele luate să fie îndeplinte

2. Instituţii şi administraţie de calitate pentru accelerarea aplicării politicii regionale

3. Sunt îngrijorată că nu facem totul pentru a le simplifica viaţa beneficiarilor, trebuie să simplificăm birocraţia.

4. Politica de coeziune reprezintă o treime din buget, mă voi asigura că banii sunt corect cheltuiţi.
Voi avea 0 toleranţă faţă de fraudă.

PRIMA IMPRESIE:
Putea sa repete mai mult discursul, e cam împiedicat, dar ca şi conţinut e ceea ce trebuie:
- cooperare cu PE, subliniată o dată la trei fraze
- hotărâre - 0 toleranţă pentru fraudă
- toate elementele previzibile

Încep întrebările eurodeputaţilor.

Lambert van Nistelrooj (PPE) - intreabă despre resturile de plata
Corina Creţu: o soluţie trebuie găsită împreună, depinde şi de eurodeputaţi, când votează bugetul pe 2014 şi pentru anul viitor. "Nu putem cere statelor membre să onoreze plăţile în 60-90 de zile dacă nici Comisia nu face la fel către SM". (răspuns răsplătit cu aplauze)

Andrea Cozzolino (SD) - Acorduri de parteneriat care să aibă în vedere oraşele
Corina Creţu: Implicarea tuturor partenerilor în dezbaterea privind acordurile de parteneriat este esenţială.
Simplificarea procedurilor: SM trebuie să simplifice şi ele. Unele state au nevoie de 40 de semnături pentru un acord de investiţii, iar asta nu e o cerinţă a Comisiei.
Nu trebuie făcut rabat de la legalitatea cheltuielilor, dar trebuie simplificate procedurile.
A. Cozzolino: Trebuie să verificăm Acordurile de parteneriat să vedem dacă sunt coerente.
Corina Creţu. Voi veni întotdeauna cu plăcere în faţa comisiei din PE. AP(acord de parteneriat) au fost încheiate pentru 16 ţări, dar din cât am înţeles de la comisarul Hahn, vrea să le aprobe până la sfârşitul lunii octombrie. În sarcina noastră va fi să dezbatem PO (, care pun în practică AP.

Tomasz Poreba (ECR): Credeţi că zona Carpaţilor are nevoie de un program special în UE, fiind una dintre cele mai sărace?
CC: Macroregiunile sunt un instrument comunitar care şi-au dovedit eficienţa, suntem două care funcţionează bine, Baltica şi a dunării. În privinţa regiunii Carpatice, e aproape de sufletul meu şi rezonează cu regiunea din care facem parte.
Stiţi bine principiul, trebuie să fie iniţiativa SM (...), în limita fondurilor existente. SM trebuie să facă acest demers şi să propună această regiune. Comisia Europeană are rolul de facilitator. nu cred că de la Bruxelles putem gesiona macroregiunile, dacă autorităţile locale nu se implică.
Sunt pentru ele, iar Comisia va oferi suport.
Tomasz Poreba: Ce soluţii pentru minimalizarea diferenţelor între regiuni, cum poate fi potenţialul mai bine capitalizat, pentru a genera creştere econmică şi locuri de muncă?
Corina Creţu: Acesta este obiectivul principal al politicii de coeziune. de aceea cele mai puţin dezvoltate state şi regiuni primesc 80% din fondurile noastre, ale CE. Aceste ţări care primesc aşa o importantă parte trebuie să facă cel mai mare efort pentru a maximiza politica de coeziune, de a crea locuri de muncă, de a îmbunătpţi calitatea vieţii. Dacă fiecare regiune face maximum posibil, contribuie la bunăstarea Europei.
Cred că noul regulament ne obligă să ne concentrăm pe priorităţi, pe rezultate, să folosim instrumentele avute la dispoziţie, iar SM trebuie să facă eforturi.

Jan Jacovcic (ALDE): Ce măsuri aţi putea introduce pentru a încuraja SM să ia cu responsabilitate cheltuirea banilor, managementul banilor.
C.C: Vom avea evaluarea performanţei care va pune bazele negocierilor post-2020 şi îmi va face plăcere să implicăm PE pentru a vedea cum să îmbunătăţim regulamentele. Totul se va face având în prealabil o analiză a impactului noilor măsuri.
Lărgirea UE. Ştiţi bine că, din păcate, există opţiunea politică de a nu mai avea extindere în următorii 5 ani. Politica regională devine importantă de a ajuta aceste ţări să se dezvolte, va ajuta la stabilitatea regiunii noastre şi a graniţelor noastre. Speranţa noastră e că prin acest ajutor pe care îl vom da acestor state să le ajutăm să adere la UE.
Jan Jacovcic: Veţi cere misiuni de audit pentru a vedea eficienţa cheltuirii banilor?
CC: Activitatea de audit este foarte importantă, pentru că fiecare euro trebuie cheltuit cu eficienţă şi trebuie maximizat efectul în economie.
Sunt foarte multe contraoel, fiecare SM trebuie să introducă garanţii şi asigurări la începutul fiecărui an, dar când apar suspiciuni, serviciile CE intră în acţiune şi verifică cheltuirea banilor. Iar OLAF se sesizează imediat.

Yournos Omanjee (GUE/NGL): cum veţi evita să nu fie reduse fondurile politicii?
CC: Nu se poate pune în discuţie rediscutarea fondurilor pe care le avem. Este important să menţinem strict reglementările stabilite. Va fi o bătălie comună pe care o vom avea de dus, în legătură cu reducerea bugetului. Vă puteţi baza pe mine, deşi nu sunt un expert, pe măsură ce m-am pregătit şi pe măsură ce voi lucra, ne dăm seama de importanţa politicii regionale, dar ştim că sunt multe voci care critică politica şi vor micşorarea fondurilor.
Vă adresez apelul de a fi partenerul meu: dacă ştiu că PE mă sprijină pot cere respectarea legidlaţiei adoptate de PE şi Consiliu. Nu trebuie să facem rabat, trebuie să arătăm că e singura politicp de investiţii a UE şi face diferenţa în viaţa europenilor.
Zournos Omanjee (GUE/NGL): despre regiunile ultraperiferice
CC: regiunile ultraperiferice se diferenţiază prin statutul special şi se confruntă cu provocări datorate poziiei geografice îndepărtate de UE. (...) Voi fi comisarul tuturor regiunilor europene, dar cele care au  cea mai mare nevoie de fonduri au si cea mai mare nevoie de atenţie. Eu cred că sunt o valoare unică pentru UE, trebuie să le ajutăm să crească.
O propunere concretă ar fi de a vorbi cu dl Juncker şi cu dl. Katainen, cu cele 3 SM, Portugalia, Franţa şi Spania - care au aceste regiuni, dar şi cu preşedinţii acestor regiuni pentru a găsi cel mai bun mod de a progresa pe această temă.

Rosa D'Amato: Cum garantaţi că regiunile nu vor plăti carenţele guvernelor lor?
CC: Unele state membre nu au reuşit să atragă nici 50% din banii alocaţi în perioada 2007 - 2013, dar cred că în ultimii ani situaţia s-a îmbunătăţit.
CE trebuie să ajute aceste state, mai ales în privnţa capacităţii administrative. E chiar mai important decât banii daţi. Cele mai multe erori in din această slabă calitate administrative. Cred că vor aduce schimbări în aceste regiuni prin accentul pus pe priorităţi.
Condiţiile de macrocondiţionalitate au fost adoptate de PE împreună cu Consiliul, pentru că am învăţat din criza economică faptul că sunt criterii ce stau la baza unor investiţii solide. 
Suspendarea fondurilor - este o măsură excepţionalăp, care nu poate veni ca o surpriză, care vine la capătul unui proces foarte lung, în care statul membru trebuie să facă reforme structurale.

Tamasz Deutsch (PPE): Intenţionaţi să acceleraţi aprobarea PO? Intenţionaţi o prelungire a perioadei de cheltuire a banilor?
CC: Ne concentrăm să ajutăm SM care nu au cheltuit banii din perioada 2007 - 2013, SM care au cheltuit sub 50%. Calitatea programelor nu trebuie sacrificate de dragul absorbţiei. (...) Mă îngrijorează acest criteriu de viteză, lăsând deoparte criteriul calităţii, pentru a arătat că banii sunt cheltuiţi. Ştiu că există o solicitare a preşedinţiei italiene de prelungire a acestei perioade, dar trebuie să folosim eficient resursele de până în 2015.

Victor Boştinaru (intreaba in engleză). Mecanismul de conectare a Europei.
CC: Este un instrument important pentru că are legătură cu transporturile, cu energia şi completează verigile lipsă din PO. Voi coopera cu celelalte DG pentru a ajuta SM să depună proiecte de calitate pentru a nu pierde banii pnă în 2016. (...) Aceste proiecte de transport şi energetice sunt strategice. Vrem să ne asigurăm că având resurse financiare limitate, ei merg către proiecte mature, care completează verigile lipsă.

Iuliu Winkler (intrebare in engleză): Abordarea integrată, dezvoltarea teritorială integrată. Care va fi abordarea dvs. pentru a încuraja abordarea integrată?
CC: Este vital să cooperăm cu toate componentele celorlalte politici europene pentru a maximiza efectele politicii de coeziune. Este fundamental să existe corelarea între politici.

Matthij van Mittenburg: Strategia urbană. Integrarea oraşelor în politica regională, ce abordare vedeţi, ce instrumente?
CC: Acordăm o mare atenţie reţelelor urbane, avem proiecte pilot - in Leipzig, în Malaga, în Brno. Voi încuraja SM să facă schimb de bune practici.
S-a lansat consultarea publică în legătură cu agenda urbană, următorul pas este extragerea concluziilor şi trebuie să apelăm la Comitetul regiunilor pentru a vedea experienţa lor şi a paşilor de a merge mai departe. dacă e nevoie de o nouă legislaţie sau trebuie să apelăm la subsidiaritate.

Mercedes Bresso: Cum pot fi atraşi banii alocaţi creşterii economice prin politica regională?
CC: Preşedintele Juncker vorbea despre mobilizrea resurselor private, trebuie să folosim un limbaj în care mediul de afaceri să aibă încredere, trebuie să folosim mai bine instrumentele financiare pentru a dezvolta efectul de pârghie a acestor instrumente financiare.
Pentru inovare putem aduce un aport de 110 miliarde, cred că încurajearea IMM-urilor este criteriul de bază ce poate sta la baza acestui obiectiv.

Sunt resurse în plus, cele 300 de miliarde despre care a vorbit Juncker, sau sunt deja printre ele şi cele programate şi utilizate de politica regională?
CC: Vom fi foarte atenţi la investiţiile private şi vom încuraja toate SM să aleagă posibilitatea de a include fonduri private în cofinanţarea fondurilor noastre. Şi să negociem PO de mare calitate, pentru ca investiţiile să se concentreze pe competitivitatea în afaceri.
dacă PO sunt bine negociate şi vor fi axate pe competitivitate şi pe crearea de noi locuri de muncă şi de investiţii, cred că este aportul cel mai important ce poate fi adus acestei promisiuni a preşedintelui Juncker.

OPINIE: Corina Creţu este pe alocuri ezitantă în răspunsurile ei, deşi sunt în limba română. Răspunsuri standard, repetitive, în şabloane bruxelles-eze. Ceea ce este corect, în această audiere. DG Regio a pregătit-o foarte bine, iar Corina Creţu şi-a însuşit perfect informaţiile transmise şi modul de abordare a audierii. 
Eurodeputaţii o văd mai degrabă un aliat, iar Corina Creţu apelează mereu la cooperarea cu comisia  din PE. Multiplele bătălii pentru apărarea acestei politici regionale, a bugetului pentru ea a sensibilizat mult şi eurodeputaţii simt că e misiunea lor să o apere, că au o misiune comună cu comisarul european.

Condiţionalităţile macroeconomice: Cum veţi împiedica SM reprogramarea banilor?
CC: Condiţionalitatea macroeconomică a fost revăzută în ultimă instanţă. Ştiu că mulţi s-au opus ei, dar, pe de altă parte, s-a impus ca o necesitate ca urmare a unor situaţii trăite, au fost investiţi bani fără să fie îndeplinit cadrul general. CE nu trebuie văzută ca un jandarm în faţa SM,. ci ca un instrument care ajută SM să înţeleagă că dezvoltarea economică fără aceste criterii nu poate fi benefică cetăţenilor lor.
Voi veni aici de fiecare dată când se va pune problema suspendării fondurilor şi că vom decide împreună şi vom analiza împreună caracteristicile fiecărui SM. Populaţia nu trebuie pedepsită pentru ce nu îndeplinesc guvernele, dar vor fi nenumărate avertizări. vor fi luni de zile, dacă nu ani, în care SM va fi avertizat că trebuie să îndeplinească aceste condiţii. Noi dăm bani pentru aceste reforme structurale, lucrăm pentru acestea.

Olaf Stuger (independent): Intrebare despre fraudări şi erori + cum le poate evita, întreabă eurodeputatul, acuzând-o că a fost prea vagă în răspunsuri.
CC: Doar 7% au reprezentat erori şi 1% au fost fraude din fondurile 2007 - 2013. De aceea insist pe capacitatea administrativă a SM. Trebuie să fim foarte stricţi. Dar nu e doar Comisia, ci şi OLAF şi Curtea de Audit care vor veghea cum sunt cheltuiţi banii cetăţenilor europeni.
Corina Creţu a argumentat că nu poate crea nouă legislaţie, dar se va asigura că actualele reguli sunt aplicate.

Opiniile jurnalistilor străini de la Bruxelles (exprimate pe twitter) sunt împărţite referitor la audiere şi la prestaţia comisarului nominalizat de România. Mulţi, cei mai mulţi, spun că este plictisitoare şi că dă răspunsuri prea generale, şablon, vagi, total neinteresante. Unii o consideră corectă în abordarea audierii. Sunt şi jurnalişti care amintesc despre detalii ale biografiei sale şi ar vrea puţină sare şi piper în audiere, să fie întrebată despre ele.

Mai mult întrebări despre garantarea implicării tuturor actorilor în alcătuirea PO.
Corina Creţu asigură că un criteriu care va fi subliniat în negocierile PO va fi implicarea tuturor partenerilor regionali şi locali, a administraţiei locale în stabilirea priorităţilor şi obiectivelor acestor programe operaţionale.

Cum pot comunităţile marginalizate, precum cea romă, să fie incluse în politica de coeziune în cel mai bun mod?
Corina Creţu a răspuns că problema romilor nu este doar a unor state membre, ci a întregii UE. Şi că banii alocaţi comunităţilor nu poate face diferenţă între grupurile defavorizate.

O altă afirmaţie a CC: Achiziţiile publice au fost principala sursă de erori. Trebuie economişti care să înveţe SM să lucreze cu instrumentele financiare pe care BEI le pune la dispoziţie.

Dificultăţile în atragerea de fonduri. Absorbţia este o problemă. CE trebuie să pună presiune pe SM să facă plăţile către beneficiari.
Corina Creţu: Trebuie să avem programe de calitate, nu sunt pentru viteză. Sunt facilităţi care vor accelera absorbţia fondurilor europene. din nou, capacitatea adminsitrativp este un element-cheie, mai important decât banii. Pentru că bani sunt, nu s-au cheltuit. Sunt optimistă că vom reuşi să impulsionăm SM să cheltuiască cât mai mult din banii din actuala alocare financiară.

OPINIA MEA: Se vede/simte ca suntem pe final de audiere. Raspunsurile se repeta, pentru ca si intrebarile, in fond, se cam repeta, puse altfel, dar oricum...
Nu pot sa nu compar cu audierea de acum 5 ani a lui Dacian Ciolos, la care am participat. Se simte altfel, bineinteles. Ceea ce mi-a ramas de atunci bine in minte este cum jongla el cu limbile cand raspundea: engleza, franceza, mai putin romana. Discursul introductiv in engleza si in franceza. 
Acum am auzit doar engleza, introductiv, destul de putin pregatit discursul, trebuia repetat pana la plictiseala, trebuia exersat si jucat, a fost cam ezitant. 
Si limba romana in raspunsuri. E adevarat, romana este o limba oficiala a UE. Nu conteaza, si Ottinger a vorbit doar in germana si engleza lui e cam proasta. 
Dar la impresia artistica asta conteaza.

Corina Cretu arata foarte bine, foarte business professional, aranjata asa cum trebuie. Am urmarit si celelalte femei comisar de pana acum si sunt chiar mandra ca reprezentanta Romaniei arata foarte bine. e important. Pana la urma sunt niste "ministre europene", o coafura ingrijita, un deux piece care arata bine sunt la fel de importante ca ceea ce au "sub freza", cum ar spune unii. La acel nivel ma astept si la asta. Si nu numai la acel nivel, sa fiu sincera. 

Audierea continuă şi acum, la ora 13.22, vorbeşte preşedintele Comitetului Regiunilor. În schimb, eu primesc un comunicat de la cabinetul eurodeputatului Victor Bostinaru, trimis acum 6 minute. Are titlul:

Comunicat europarl. V. Bostinaru - Comisarul pentru Politica Regionala, Corina Cretu, obtine avizul favorabil din partea eurodeputatilor din REGI

Discursul de încheiere al Corinei Creţu, în engleză: Vorbeşte despre emotia pe care a simţit-o, o emiţie similară cele pe care a avut-o în urmă cu 8 ani când a venit în PE ca euroobservator. Vorbeşte despre dorinţa şi nevoia de a lucra împreună cu PE şi îi asigură pe deputaţi că va lupta pentru aceleaşi valori pentru care a luptat şi ca deputat european, împreună cu de-acum foştii ei colegi. 

You deliberate my destiny - spune doamna Creţu. Asta spune ceva, nu?

Audierea s-a terminat la 13.26. 

Voi reveni ulterior cu mai multe comentarii personale, aici pe blog, despre audiere şi despre opiniile care incep deja a fi exprimate pe retelele de socializare.

Ministerul Fondurilor Europene - comunicare defectuoasă sau neştiinţă. Sau pur si simplu, indiferenţă. Deadline-uri autoimpuse, nerespectate

Urmăresc cu atenţie strategia de cheltuire a banilor europeni pentru perioada 2014-2020 şi documentele programatice. Aşa că, în mod firesc, atunci când nu am răspunsuri, pun întrebări Ministerului Fondurilor Europene, care va gestiona cea mai mare parte a banilor si a programelor operaţionale pentru următorii 7 ani.
În 6 martie am trimis un email MFE cu două întrebări:

1. A trimis România, conform angajamentului propriu si deadline-ului autoimpus, al doilea draft al Acordului de Parteneriat?
2. În ce fază suntem cu elaborarea programelor operaţionale, mai ales cu acelora pe care le va gestiona MFE - Programul Operaţional Infrastructura Mare, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate şi Programul Operaţional Asistență Tehnică.

Deocamdată nu am primit niciun răspuns. Este 12 martie, au trecut 6 zile, am primit doar raspunsul, la insistenţele mele, că solicitarea este dată în lucru. E adevărat, MFE are la dispoziţie 30 de zile să îmi răspundă şi probabil o va face în ziua în care va trimite la Bruxelles Acordul de Parteneriat.

MFE nu îşi respectă propriul deadline

Între timp, am aflat de la Bruxelles, de la purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Dezvoltare Regională, că autorităţile din România NU au trimis oficial al doilea draft al Acordului.

"Au însă timp să o facă până în 22 aprilie, iar noi am spus mereu că preferăm să avem o formă bună a documnentului, decât una făcută în grabă şi trimisă înainte de termenul limită", a precizat Shirin Wheeler.

Până acum , doar 10 ţări din Uniunea Europeană au trimis Acordurile de Parteneriat la DG Regio.

Prin urmare, România nu este, oficial, în întârziere. Altfel, propriul deadline a fost sfârşitul lunii februarie, iar acesta nu a fost respectat.

La cea de-a doua întrebare, MFE ar fi putut avea un răspuns. Pe site-ul ministerului este publicat un prim draft al Programului Operaţional Infrastrutura Mare. 

Eu încă aştept un răspuns oficial. Asta dacă nu mai descopăr nişte informaţii chiar pe site-ul ministerului.

În plus, un alt program operaţional, POR, este publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale. El poate fi citit aici.

Comisia Europeana NU a deblocat fondurile pentru programele de transporturi

Comisarul european pentru dezvoltare regionala, Johannes Hahn, este la Bucuresti. Asteptarile erau ca el sa anunte deblocarea platilor pentru cel putin unul dintre programele aflate in presuspendare, PO Transporturi.

Numai ca acest anunt nu va veni astazi. Nici in declaratiile de la Palatul Victoria, nici altundeva. Potrivit unor surse europene consultate in aceasta dimineata, Comisia Europeana evalueaza inca situatia, o analizeaza si chiar mai asteapta niste documente lamuritoare din partea autoritatilor romane. Aceleasi surse mi-au spus ca nu s-a stabilit inca momentul deblocarii, pentru ca, in mod firesc, nu se stie cand va fi gata analiza in baza careia se va lua aceasta decizie.

Despre asta si despre mai multe subiecte pe tema fondurilor europene, voi vorbi cu comisarul Johannes Hahn in interviul pe care i-l voi lua. Interviu va fi difuzat pe Digi 24, fireste. :)

UPDATE: Comisia Europeana despre intalnirea cu ministrul Teodorovici: Suntem intr-o dispozie de a asculta, nu de a da lectii

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, se întâlneşte astăzi, 16.01.2013, cu Johannes Hahn, Comisarul European pentru politici regionale, şi cu Koos Richelle, director general pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune în cadrul Comisiei Europene. Întâlnirea va avea loc la ora 16:00, ora locală, la sediul Comisiei Europene şi va fi urmată de o declaraţie comună de presă.

Cei trei înalţi oficiali vor discuta despre nivelul de absorbţie a fondurilor europene în România, puncte importante pe agenda întrevederii fiind situaţia Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane, a Programului Operaţional Regional, a Programului Operaţional Sectorial Transport şi a Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. 

 

Este anuntul facut de Guvernul Romaniei.  Evident, m-am pus in miscare si am cateva informatii in plus despre aceasta intalnire:

• "Nu este o intalnire de lucru, este o intalnire care va dura 30 de minute", mi s-a spus de la cabinetul comisarului.
• Prin urmare, partea finala a comunicatului, ca se va vorbi despre programele operationale, rata de absorbtie, este pusa in contextul urmator: "We are in a listening mood, not lecturing". Comisarul Hahn vrea sa vada care sunt intentiile si planurile de viitor ale ministrului Teodorovici, mai degraba decat sa spuna la ce se asteapta Comisia de la Romania si de la el implicit.
• Este o intalnire in care fac cunostinta, mai degraba.
• Initial nu a existat intentia de a face declaratii, dar mai apoi au parut folositoare.
  

UPDATE: Declaratiile ministrului Eugen Teodorovici in urma intalnirii cu Hahn.

• A prezentat comisarului  viziunea guvernului privind fondurile europene, competentele nou creatului Minister al Fondurilor Europene si ce urmeaza sa faca guvernul pentru rezolvarea problemelor care a dus la blocarea programelor si reluarea platilor.
• A sustinut respectarea tuturor angajamentelor luate in fata Comisiei.

Comisarul Hahn:

• Avem mare incredere in capacitatea domnului ministru, fost consilier al primului ministru si coordonator pe ISPA, de a gestiona chestiunea fondurilor structurale. 
• 2013 este un an crucial pentru Romania. Anul trecut, Romania a pierdut timp din cauza discutiilor politice si a alegerilor. Cred ca acum trebuie sa se concentreze pe ceea ce este pus la dispozitia Romaniei, adica fondurile europene, menite sa contribuie la cresterea economica a tarii.
• Provocarea acestui an este ca Romania sa atraga 5 miliarde de euro, ca sa nu piarda fonduri europene.
• Europa este de partea voastra, avem interesul ca Romania sa cheltuiasca banii, intr-un mod sustentabil si inteligent, nu sa facem noi economii. Romania este una dintre cele mai atractive piete pentru investitori, masa ca sustinem romania in atragerea de fonduri europene.
• Sper ca putem rezolva probleme existente, in interesul nostru comun.

Cum ziceati ca stam cu banii pe POS DRU?

O stire Mediafax de astazi, fara a avea nevoie de alte comentarii. Va amintiti declaratiile privind deblocarea programului POS DRU, nu-i asa?

Rambursările pentru POSDRU nu intră la buget anul acesta, Teodorovici trimis de Ponta la Bruxelles

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Premierul Victor Ponta a declarat că rambursările pentru unele programe din fonduri europene nu vor fi plătite de Comisia Europeană anul acesta, aşa cum a fost estimat în mod "hiper-optimist", şi i-a cerut ministrului de resort să plece la Bruxelles imediat după 1 ianuarie, pentru a discuta problema.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul a arătat că, dacă pentru Programul Operaţional de Mediu plăţile de la Comisia Europeană au intrat la buget anul acesta, la alte programe "nu au intrat banii europeni, aşa cum se previzionaseră într-un mod hiper-optimist".

În acest context, Victor Ponta i-a solicitat ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ca imediat la începutul anului să plece la Bruxelles pentru a discuta cu comisarii europeni măsurile pe care trebuie să le ia autorităţile române.

"Domnul ministru Teodorovici, după 1 (ianuarie - n.r.) mergeţi imediat la Bruxelles să discutaţi cu comisarul Hahn şi cu comisarul Andor, să discutaţi direct ceea ce avem de făcut de la începutul anului", i-a cerut Ponta lui Teodorivici.

În şedinţa de săptămâna trecută, premierul l-a întrebat pe ministrul Fondurilor Europene dacă România va primi la sfârşitul acestui an o parte din fonduri de la Comisia Europeană pentru programul privind Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), iar acesta a arătat că se discută cu oficialii CE pentru a vedea "dacă este posibil, până la final de an, să intre anumite fonduri".
Ministrul a adăugat că pentru Programul Operaţional Regional (POR) au intrat deja fonduri la buget.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat vineri, în timpul audierii din comisiile de specialitate ale Parlamentului, că Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost parţial deblocat, un nou audit fiind însă aşteptat la sfârşitul lunii ianuarie 2013.

În urma unei misiuni de audit desfăşurate la sfârşitul lunii noiembrie, Comisia Europeană a solicitat Guvernului, într-o scrisoare oficială, să trimită înainte de 15 decembrie 2012, o cerere de plată care să includă o sumă corectată, corespunzătoare cu 25% din cheltuielile declarate către Comisie de la începutul Programului Operaţional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane până în noiembrie 2011.

Comisia a recomandat totodată ca autorităţile române să transmită o cerere de plată separată înainte de sfârşitul lunii decembrie 2012, cuprinzând sumele procesate pe baza procedurilor de verificare îmbunătăţite, dar care să includă şi rata de corecţie financiară medie de 25%.

"Având în vedere numărul foarte mic de cereri de rambursare care au fost procesate pe baza procedurilor îmbunătăţite, este prea devreme pentru a fi siguri în privinţa eficienţei verificărilor de administrare. Prin urmare, va fi necesară o nouă misiune de audit odată ce vor exista suficiente dovezi ce pot fi supuse auditului pentru a evalua eficienţa procedurilor îmbunătăţite de verificări de administrare. Se prevede ca această misiune să se desfăşoare în primul trimestru al anului 2013. (...) Plata acestei de-a doua cereri de plată (precum şi a cererilor ulterioare) ar trebui să se facă odată ce se confirmă impactul pozitiv al îmbunătăţirilor de sistem menţionate mai sus", se arată în scrisoarea transmisă autorităţilor române.

Rugat atunci să precizeze unde anume în textul scrisorii este indicată deblocarea POSDRU, consilierul premierului Eugen Teodorovici a arătat că în nicio comunicare a Comisiei nu sunt folosite formulări atât de explicite, iar trimiterea cererilor, chiar cu corecţii de 25%, constituie de fapt prima etapă a deblocării programului.

Întrebat dacă, până la plata fondurilor de către CE, Guvernul va plăti de la buget beneficiarii POSDRU, Teodorovici a arătat că între timp Guvernul "caută soluţii" pentru a asigura aceste fonduri până la finalul anului curent. Potrivit acestuia, sumele necesare ar fi de circa 100 milioane euro.

Cu puţin înaintea alegerilor parlamentare, preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe premierul Ponta că a minţit privind deblocarea plăţilor pe programul POSDRU de către Comisia Europeană.

Cum trebuie sa fie ministrul fondurilor europene?

Premierul Victor Ponta a indicat astazi in mod clar ca e de acord cu propunerea si sugestia pe care o facea leonard Orban de a aduce sub o singura umbrela fondurile europene. Nu e o idee originala, este un mod de lucru ce pare sa fi avut succes la polonezi. Iata ce a spus Ponta (via HotNews.ro):

Impartasesc in totalitate ideea de a avea un singur minister care sa coordoneze autoritatile de management. Ceea ce va pot confirma este faptul ca in noul Guvern, dupa 9 decembrie, voi propune un ministru al Fondurilor Europene, care sa aiba atributii directe de coordonare a tuturor autoritatilor de management. Practic, inseamna sa construim toata infrastructura pentru ca de la 1 ianuarie 2014 sa avem un singur ministru care coordoneaza. E unul din motivele pentru care Romania a avut atat de multe probleme cu absorbtia fondurilor comunitare.

Este evident ca va fi o batalie dura pe conducerea acestui minister. Dar si o responsabilitate pe masura, mai ales dupa greselile facute in administrarea fondurilor europene si esecul absorbtiei, pana la urma.

Acest ministru trebuie sa aiba forta politica, spun unii specialisti, sa fie apropiat premierului pentru a avea forta sa opreasca toate tentatiile din sistem. Si ar trebui sa inteleaga fondurile sau, cel putin, sa se inconjoare de oameni care inteleg mecanismul foarte bine.

Cine ar putea fi, din toate taberele politice, un astfel de om? Mi-e greu sa il identific, daca ma gandesc la fiecare partid in parte.

MCV despre achizitiile publice: cel mai deficitar capitol de lupta anticoruptie, cu rezultatele cele mai slabe

Este al treilea an consecutiv in care achizitiile publice apar ca si capitolas in raportul tehnic, dar si in cel politic, asupra MCV, chiar daca CE are un alt instrument in sanctionarea problemelor privind achizitiile publice: procedurile de incalcare a tratatelor (infringement). Avem un exemplu clar, o procedura de infringement din cauza unor achizitii facute de Primaria sectorului e in timpul ultimului mandat al lui Liviu Negoita.

In cadrul MCV, Comisia evalueaza progresele in implementarea regulilor privind achizitiile publice, intrucat deficienele in acest domeniu sunt o importanta sursa de coruptie, justifica CE introducerea chestiunii achizitiilor publice in raportul privind MCV.

Achizitiile publice sunt, asa cum o spune Comisia, principalul motiv pentru suspendarea platilor. Iar in aceasta perioada suntem pe cale sa avem suspendate vreo 3 programe operationale, in conditiile in care, oricum, in acest moment nu intra niciun eurocent in Romania.

Comisia analizeaza o serie de aspecte:

• capacitatea administrativa si practica
• abilitatea de control a autoritatilor si a sistemului judiciar, pentru a proteja impotriva neregulilor
• folosirea gresita a fondurilor
• frauda

Mai multe misiuni de audit, incepand cu 2010, au indicat deficiente majore in sistemul romanesc de achizitii publice care nu au fost prevenite, detectate sau corectate de sisteml national de manegement si control, indicand astfel deficiente sistemice. Pentru a proteja interesele financiare ale UE, din cauza unor deficiente, Comisia a intrerupt temporar platile la fondurile structurale, arata Comisia.

In 2011, Comisia a facut o analiza a sistemului romanesc de achizitii publice. Evaluarea legislatiei a indicat o lipsa a stabilitatii, cauzata de frecventele schimbari si inconsecvente, si a cerut un poces de consolidare. Am cerut adesea de la Comisie detalii privind problemele din zona achizitiilor publice si, surprinzator, acele emailuri au ramas fara raspuns. Comisia raspunde, de obicei, tuturor solicitarilor. Acum aflam insa, detaliat, care sunt problemele in acest domeniu.

Raportul tehnic le prezinta astfel:

• slabiciuni in legislatia parteneriatului public-privat, in absenta unui mecanism de coordonare eficient intre ANRMAP si nou creata unitate de parteneriat public-privat. Mai mult, exista riscul unei duplicari intre prevederile legii privind PPP si legislatia existenta privind achizitiile publice.
• practici contradicorii si deficiente in cooperarea intre institutiile cheie implicate in procesul de achizitii publice
• povara administrativa excesiva pentru autoritatile contractante, ca sursa de intarzieri si iregularitati, ca urmare a procedurilor disparate
• Chestiunea conflictului de interese este cel mai ingrojorator aspect din punctul de vedere al Comisiei Europene si a fost principalul motiv pentru suspendarea platilor. Analiza Comisiei arata faptul ca baza elgislativa si procedurile administrative nu ofera suficiente garantii pentru protectia efectiva impotriva conflictelor de itnerese in achizitiile publice.
• Mecanismele actuale de preventie si control sunt greu de pus in practica, nu sunt suficient de descurajante sau nu sunt potrivite pentru o preventie eficienta a conflictului de interese.
• Absenta unei actiuni proactive a autoritatilor din domeniu si insuficienta colaborare cu ANI si justitia.
• Amendamentele legislative adoptate in 2010, care au introdus o definitie mai larga a conflictului de interese, nu a avut rezultatele asteptate.
• Numarul situatiilor de conflicte de interese detectate de ANRMAP si UCEVAP este mic si nu reflecta deloc realitatea.

Si revenind acum la justitie,Comisia constata ca zonele in care persista slabiciuni in practica judiciara in curti si unde nu s-au inregistrat mari progrese in ultimii cinci ani este chiar cel al coruptiei in achizitiile publice.

• In 2010 si 2011, DNA investigat 54 de cazuri privind achizitiile publice. Dintre ele, 24 au fost trimise in judecata.
• Pana la mijlocul lui 2011, dintre cele 43 de cazuri trimise in judecata intre 2006-2010, doar in doua cazuri s-a dat o sentinta finala. 
• Din iulie 2011, au fost date 5 condamnari in prim instanta impotriva a 13 inculpati in cazuri privind achizitii publice.

Iata ce spune raportul MCV pe aceasta tema:

• Jurisprudența inconsecventă este frecvent semnalată în România și confirmată de părți interesate cum ar fi investitori străini, firme de avocatură și asociații profesionale ale magistraților. Experții au identificat pronunțarea de hotărâri inconsecvente în special în cazuri sensibile implicând persoane la nivel înalt și în cazuri de achiziții publice.
• Sistemul judiciar a avut dificultăți în a soluționa definitiv în instanță cazuri financiare complexe. Acest lucru se referă în special la cazurile care implică achiziții publice, acest tip de cazuri constituind o excepție de la tendința general pozitivă privind cazurile de corupție la nivel înalt aduse în instanță. Astfel de cazuri necesită din partea procurorilor și judecătorilor competențe speciale, dezvoltate prin formare, specializare și expertiză externă.
• În plus, deși este prevăzut de lege, bugetul pentru cheltuielile cu experții judiciari este rareori disponibil în practică, astfel încât apărarea plătește adesea pentru expertiza ordonată de instanță, pe lângă plata pentru propria expertiză. Acest fapt ridică semne de întrebare privind independența și imparțialitatea experților numiți de instanță, care se presupune că sunt independenți.
• Sunt necesare proceduri juridice separate pentru a se soluționa căile de atac împotriva constatării, de către ANI, a unui conflict de interese și pentru a anula, ulterior, acte juridice, precum contractele de achiziții publice încheiate într-o situație de conflict de interese.
• Sunt urmărite prea puține cazuri de conflicte de interese, în special în domeniul achizițiilor publice, și, chiar când cazurile sunt  aduse în instanță, sancțiunile în acest domeniu, așa cum sunt prevăzute de lege în prezent, nu sunt disuasive.
• Important de menționat este caracterul deosebit de lent al progreselor înregistrate de instanțe în cazurile care implică fapte de corupție și de fraudă în domeniul achizițiilor publice. Vor fi necesare eforturi pentru evaluarea motivelor care stau la baza acestor întârzieri semnificative și pentru îmbunătățirea accesului judecătorilor la cunoștințele și expertiza de specialitate în această materie.
• În domeniul achizițiilor publice, autoritatea de control competentă, ANRMAP, a transmis numai cinci semnale către DNA, începând din 2007. În 2011, ANRMAP a transmis numai trei semnale în materie de conflict de interese.

Raportul se ocupa si de fraudarea fondurilor europene, tema care subscrie si achizitiile publice. Ma intreb daca sa ma bucur ca nu suntem mari fraudatori in conditiile in care ar trebui sa ma intristez ca suntem incompetenti in a atrage banii. Iata ce zice Comisia, dupa ce inventariaza problemele institutionale ale DLAF, institutie a carei baza legislativa a fost, la un moment dat, supusa unor cazne prin 2010.

Iata insa cifrele:

2007-2011: DLAF a facut 497 de controale, 91 dintre ele din oficiu, insa nu a existat acest gen de controale in 2009 si 2010, iar in 2011 au fost doar doua cazuri ex officio

• majoritatea controalelor sunt facute la notificarea procurorilor (40%) sau a autoritatilor de management (24%)

2007-2011: DLAF a trimis procurorilor 256 de rapoarte in urma controalelor, dintre care 73 au fost trimise in judecata, iar 42 s-au solutionat cu condamnari ale instantelor 
2007-2011 procurorii au deschis anchete in 223 de cazuri de fraudare de fonduri europene
in 2011, Comisia a atras atentia asupra a 60 de cazuri de posibila frauda, prin manipularea suspecta a participantilor la licitatii si false oferte, aduse in atentia autoritatilor romane de catre OLAF

Doua lovituri intr-o zi - Comisia Europeana nu are niciun miligram de incredere in Ponta

Astazi au aparut doua seturi de informatii, ambele aratand ca in acest moment Ponta si guvernul sau nu se bucura de niciun miligram de incredere la Bruxelles.

Primul set se refera la rezultatele auditului privind fondurile europene, al doilea, fireste, la cele 11 cerinte formulate de Comisie si inaintate ieri lui Victor Ponta (luate de pe RFI).

Iată lista completă:

1.      Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar (aflat deasupra intereselor partidelor politice)

• Reinstaurarea atribuţiilor Curţii Constituţionale de a verifica inclusiv constituţionalitatea deciziilor adoptate de Parlament: abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38 
• Reinstaurarea regulii majorităţii necesare pentru validarea rezultatelor referendumului (jumătate plus unu din numărul celor înregistraţi pe listele electorale): abrogarea OUG nr. 41
• Renunţarea la folosirea de ordonanţe de urgenţă în cazul unor decizii care afectează statutul instituţiilor fundamentale ale statului ori Constituţia şi în situaţii care nu prezintă urgenţă
• Evitarea utilizării publicării selective în Monitorul Oficial pentru a urmări scopuri politice şi mai ales pentru a evita decizii judiciare.
• Conformarea imediată în faţa tuturor deciziilor Curţii Constituţionale. 
• Angajamentul autorităţilor publice de a respecta independenţa sistemului judiciar şi evitarea criticării acestor decizii judiciare.

2.      Redarea încrederii

• Numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul majorităţii partidelor politice, printr-un proces de numire transparent şi obiectiv 
• Nicio numire în posturile de procuror general şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub actuala preşedinţie: proceduri publice şi transparente şi liste deschise pentru oricine, selecţii bazate pe criterii de profesionalism şi integritate şi de palmares în domeniul luptei anti-corupţie.
• Nicio graţiere prezidenţială în cursul actualei preşedinţii
• Numirea unor miniştri împotriva cărora să nu fi fost formulate decizii că nu respectă criteriile de integritate. Obligaţia celor care nu respectă aceste criterii să părăsească posturile. 
• Demisia membrilor Parlamentului care au primit decizii finale privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau corupţie la nivel înalt.

Faptul ca ele au fost date - intr-o forma sau alta - spre a fi publicate astazi indica ceva: o uriasa neincredere in Ponta si in cuvantul sau, in Ponta si in guvernul sau, in Ponta si in masurile pe care le ia.

Cerintele CE sunt extrem de clare, de precise, de detaliate, fara precedent. Nici macar in rapoartele asupra MCV nu erau atat de precisi, lu numere de ordonante sau legi. 

Europenii si-au dat seama ca Ponta foloseste un limbaj dublu si nu vor sa riste: ei vor ca toti sa stie exact ce au cerut guvernului roman. Si au vazut ca una spune Ponta in intalnirile cu ei si alta declara la televiziunile din Romania.

Va reamintesc ce spunea Victor Ponta in interviul publicat ieri de Financial times, inainte de intalnirea cu Van Rompuy si Barroso: “Daca exista macar una dintre deciziile noastre care nu este conforma cu standardele europene, nu cer sase luni sau un an sau ceva, ma intorc acasa si, daca tine de guvern, o vom schimba imediat", a spus Ponta in interviul pentru FT.

Ramane sa vedem daca e asa sau nu. Comisia Europeana imi indica faptul ca Ponta nu s-ar tine de cuvant.
 

E groasa rau cu fondurile structurale!!!! Banii europeni au incetat sa mai vina in Romania

In toata aceasta nebunie politica, toti par sa fi ratat (ca atentie care i se acorda) stirea zilei: banii europeni au incetat sa mai vina in Romania! Va previn, va fi un text mai lung, dar comprehensiv, care incearca sa explice de ce situatia este foarte dramatica.

Oameni buni, ceea ce a anuntat astazi ministrul Leonard Orban este foarte serios. Iar faptul ca premierul Victor Ponta nu a ramas in Parlament, ci a mers la intalnirea grupului interministerial privind gestionarea fondurilor europene, in dorinta de a evita, macar in al 12-lea cea, pierderea de fonduri europene, este un semn ca situatia e serioasa. E groasa rau, ca sa ma exprim mai putin academic. Am citit printre randuri ce a zis ministrul Orban si coroborez cu informatii pe care le am eu, ca sa conturez tabloul sumbru al fondurilor europene in Romania.

Iata ce a spus ministrul (sper ca citatele sa fie cat mai exacte, luate din transcriptul discursului ascultat la tv de stiri si de pe agentiile de presa):

In perioada 5-17 iulie, vor avea loc misiuni de audit pentru patru programe operationale: PO regional, PO de Mediu, PO de Transport si PO de Competitivitate. Va reamintesc ca in luna decembrie 2011 platile pe aceste programe au fost reluate, in anumite conditii.

Asa cum spune ministrul, in decembrie anul trecut, cand suspendarea celor patru programe operationale (PO) a fost ridicata si s-au reluat platile, ni s-au pus niste conditii pentru a evita corectii financiare si suspendare de plati. Dupa ce masurile urmau sa fie indeplinite, Autoritatea romana de Audit urma sa le evalueze, sa trimita raportul sau Comisiei Europene, adica sa o informeze asupra indeplinirii masurilor asumate. Iar acum CE vine sa faca propriul audit. Este ceea ce spune Ministrul Orban mai jos:

In momentul de fata facem evaluarea masurilor luate si modul in care partea romana si-a indeplinit aceste angajamente, vom avea discutii extinse cu Comisia Europeana si ulterior misiunilor de audit din 5-17 iulie se va lua o decizie la nivelul Comisiei Europene ce se va intampla in continuare cu aceste programe operationale.

Va reamintesc ca existau niste asa-numite corectii financiare preventive, iar una dintre deciziile care urmeaza sa fie luate va fi legata de ce se va intampla cu aceste corectii preventive, daca ele vor fi inlaturate complet sau doar partial si ce se va intampla in continuare. Asteptam ca un rezultat clar din partea Comisiei Europene sa apara in urmatoarele saptamani.

Sa nu uitam, pentru trei programe operationale corectiile financiare preventive sunt de 20%, in cazul PO de transporturi, de crestere a competitivitatii economice, iar in cadrul POR (dezvoltare regionala) este de 10%. Adica din banii pe care trebuie sa ni-i dea Comisia, cuantumul platilor, ea retine ca o garantie sumele aferente acestor procente. Sunt niste bani pe care ii putem primi, dar in aceeasi masura ii putem pierde daca Comisia considera ca nu ne-am indeplinit obligatiile asumate pana in luna iunie a acestui an, asa cum a fost intelegerea.

Care au fost problemele semnalate de Comisia Europeana la aceste programe? Ele au fost probleme legate de sistem, de sistemul de gestionare a fondurilor europene in Romania, incepand cu autoritatile de management, in cadrul carora trebuia sa aiba loc o segregare de functii si a caror nota trebuia imbunatatita. Nota trebuie sa fie 1 sau 2, in timp ce AM-urile noastre au primit nota 3. In plus, erau probleme care tineau de cadrul legislativ, de modul in care este monitorizat procesul de achizitii publice in Romania (si aici nu vorbim doar despre banii europeni, Comisia a cerut o serie de masuri privind intregul proces de achizitii publice, fie ei bani de la bugetul roman sau de la cel a UE) si, nu in ultimul rand, modul in care se aplica si opereaza corectii financiare.

O mare probloema a fost aceea a achizitiilor publice - iar misiunile de audit vor viza acum si ANRMAP - si pincipalele observatii ale Comisiei se referau la faptul ca fie nu erau respectate procedurile, nu era respectata legislatia europeana (in momentul de fata legislatia romaneasca este deplin compatibila cu cea a Uniunii Europene, cu implementarea erau probleme), ca de multe ori procedurile erau scurtate - de exemplu publicarea anuntului se facea intr-un termen mai redus decat permitea procedura normala, pentru a orienta atribuirea. De multe ori caietele de sarcini erau organizate de asa maniera incat erau orientate catre o firma sau alta si elementele privind conflictul de interese si incompatibilitatile nu erau evaluate in sistem. Adica erau mari suspiciuni privind existenta unor conflicte de interese sau incompatibilitati in sistem. In conditiile in care se intamplau aceste lucruri, iar AM nu erau capabile sa constate aceste lucruri, s-a considerat ca era o problema sistemica.

Repet, este vorba despre toate achizitiile publice si sa nu uitam ca impotriva Primariei sectorului 3 este deschisa de catre CE o procedura de incalre a tratatelor tocmai din cauza unor astfel de achizitii publice defectuoase. Accentuez, ele nu vizeaza doar banii europeni.

Subliniez acest lucru: niciun program nu este suspendat. Daca vor fi suspendari, asta e o decizie care se va lua in urmatoarele saptamani, nu in prezent.
Din informatiile mele, un program cu probleme este PO CCE, de competitivitate, dintre cele patru el ar cam fi vizat.

Cu POSDRU situatia este diferita, in momentul de fata avem un prim proiect de raport, in limba engleza, urmeaza sa se primeasca pana la sfarsitul acestei luni proiectul in limba romana, va incepe o procedura de conciliere, care cel mai probabil va dura doua luni de zile. Deci o decizie finala a Comisiei Europene pe suspendarea sau nu a POSDRU o asteptam in luna septembrie.

Deocamdata, intelegerea cu Comisia Europeana (CE) este ca, incepand din 1 iulie, sa nu mai transmitem cereri de rambursare catre CE pana cand nu vom avea o intelegere cu CE. Dar asta n-are niciun fel de-a face cu o chestiune de suspendare a programelor operationale, sunt pur si simplu conditiile pe care le avem in tratarea acestei situatii.

Ei bine, aici situatia se arata in toata splendoarea sa. Din 1 iulie, nu mai trimitem cereri de rambursare spre comisie, adica nu mai dam chitante de cheltuieli care sa ne fie decontate. Sa explic putin mecanismul fondurilor europene, pentru cei mai putin initiati. Celor initiati le cer scuze pentru paranteza pe care o fac, insa e important sa intelegem mecanismul:

Nu iti da Uniunea bani de la inceput sa cheltui. Trebuie tu sa pui banii, sa faci cheltuielile, te indrepti catre autoritatile statului, care fac platile daca sumele sunt eligibile, dupa care autoritatile transmit Comisiei Europene cererile de plata care sunt aprobate de Comisie, dupa care aceasta trimite banii in tara. Exista un anumit termen in care Comisia deconteaza. Intre momentul in care autoritatile romane efectueaza platile catre beneficiari si momentul in care isi recupereaza banii de la CE trec minim 2-3 luni, dar poate dura 6 luni.

Acum, ce solutii sunt ca statul roman sa aiba acei bani pe care sa ii dea beneficiarilor, pana sa isi recupereze el sumele de la UE? Polonia are un fond special, o pusculita in care s-au pus bani tocmai pentru a exista fonduri pentru deconturi spre benficiari. In Romania nu este cazul, statul roman s-a imprumutat ca sa aiba sa dea acesti bani celor care fac proiecte din fonduri structurale.
In trimestrul I, Min. Finantelor s-a imprumutat pentru acest scop 320 mil. de euro, in trimestrul II, 550 mil. euro.

In ce masura insa isi va recupera statul roman banii de la UE? Mai ales ca acum nu mai trimite cereri de rambursare pana cand? Probabil pana in septembrie? Sau pana la sfarsitul lunii? Cu cat trece mai mult timp si se aduna cereri si cu cat se apropie sfarsitul anului, riscam sa pierdem bani, sau statul roman sa fi dat bani beneficiarilor si sa nu ii mai poata recupera. de ce? Pentru ca si Comisia Europeana ramane fara bani.

La sfarsitul fiecarui an, ramane un stoc de facturi adunate la CE care nu mai sunt decontat, pentru simplul motiv ca nu mai sunt bani. Reste a liquider - asa se numesc. insa sumele aferente lor trebuie bugetate in bugetul din anul urmator. Adica in 2013 sa ai suficienti bani sa platesti restantele de lichidat din 2011 (daca au ramas) si din 2012.

Este insa o problema: statele mari contributori la buget vor ca sumele astea in bugetele anuale ale UE sa fie din ce in ce mai mici si stocul acceptat de facturi sa fie si el redus. iata ce spunea despre asta ministrul Leonard Orban intr-un interviu exclusiv pe care l-am facut cu domsnia sa pe tema fondurilor europene, in luna aprilie, cand aparusera primele semne ca vom avea probleme:

Este de asteptat ca la sfarsitul lui 2012 (n.r. stocul de facturi neonorate de CE) sa fie semnificativ mai mare decat cel de la sfarsitul anului 2011. Iar solutia este ca in bugetul anului 2013 sa ai mult mai multi bani alocati acestor resturi de plata, sa poti plati restantele din anii anteriori. E greu de crezut ca vor exista acesti bani, pentru ca tarile contributoare vor sa reduca acesti bani si sa vina cu ideea sa limiteze acest stoc de facturi, ceea ce ar crea dificultati suplimentare. (...) Intern, singurul lucru pe care il poti face este sa vii cat mai repede cu cereri de rambursare pe care sa le transmiti Comisiei Europene. (...) Daca am un oarecare grad de optimism in ceea ce priveste rata de absorbtie, nu acelasi lucru se poate spune despre intrarile de bani de la UE in Romania, pentru ca probabil incepand cu octombrie, poate noiembrie, Comisia nu va mai putea onora aceste cereri de rambursare.

Prin urmare, scopul nostru era sa trimitem cat mai multe cereri de rambursare Comisiei Europene, pentru ca banii sa poata fi recuperati in timp util. Avem nevoie de ei ca de aer si, pana una-alta, noi acum trebuie sa ne imprumutam sa dam bani beneficiarilor. Probabil ca vor urma intarzieri de plata la beneficiari, la oamenii care au facut proiecte, pentru ca statul nu va avea de unde sa ii dea. Sau statul se va imprumuta - si ne intrebam la ce dobanzi, pe ce termen, pana cand va reusi sa recupereze banii de la Comisie. In conditii normale, banii in poti recupera in 6 luni, ei bine, daca tu sistezi trimiterea de cereri de rambursare si intarzii cu o luna, mai treaca-mearga. Daca insa pana in septembrie nu vom mai trimite cereri la Bruxelles, atunci in mod clar ele vor intra in acele reste a liquider. Teoretic, Comisia va deconta banii aia, anul viitor, daca aproba platile, dar daca se va reduce bugetul pe 2013 alocat acestor reste a liquider? Si cum se merge pe principiul primul venit, primul servit, Romania cam pe unde se afla la rand? Pana la urma si rata de absorbie are de suferit si bugetul national, in ultima instanta.

Iata de ce este importanta stirea de astazi. In conditiile in care Romania isi propusese sa absoarba anul acesta 6 miliarde de euro, pentru a nu avea fonduri dezangajate - adica bani necheltuiti pe care ii pierdem tocmai pe acest motiv -, insa nu mai trimitem o perioada, nu se stie de cate luni, cel mai probabil, repet, pana prin septembrie, cereri de rambursare, va dati seama cum isi va putea atinge obiectivul.

Si cum se va rostogoli aceasta deficienta si asupra absorbtiei si dezangajarilor din 2013? Ce garantie avem ca vom fi mai eficienti in 2013? Faptul ca nu vom mai avea 3 guverne in 6 luni? Ne da cineva garantia asta?

Iata cum vede FMI absorbtia fondurilor europene in ultimul raport de evaluare a acordului stand by cu Romania:

Progresele în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor structurale UE sunt insuficiente. Autorităţile îşi menţin angajamentul de a absorbi încă 6 miliarde Euro în cursul anului 2012: 3,5 miliarde Euro din Fondul Structural şi de Coeziune şi alte 2,5 miliarde Euro din Fondurile de Dezvoltare Regională, Agricultură şi Pescuit. Absorbţia planificată pentru primul trimestru nu a fost însă realizată, parţial din cauza condiţiilor de iarnă severă, dar reflectând în acelaşi timp şi persistenţa unei gestionări şi executări precare a proiectelor. În total, absorbţia certificată a fondurilor este de numai 7,4% din fondurile disponibile.

O mai bună prioritizare a cheltuielilor de capital ar facilita utilizarea mai bună a resurselor publice reduse şi o absorbţie mai rapidă a fondurilor UE. Absorbţia de fonduri UE a crescut, dar guvernul este încă foarte departe de ţinta pe care şi-a stabilit-o, iar autorităţile admit posibilitatea unei alte suspendări temporare a plăţilor de la UE din motive de iregularităţi.

Dacă ritmul absorbţiei nu sporeşte mai mult de atât, există un risc serios ca aceste fonduri să fie dezangajate anul viitor. Chiar dacă fondurile UE rămân necheltuite, cheltuielile de capital
finanţate de la buget s-au accelerat, periclitând ţintele bugetare foarte strânse şi irosind resursele
interne limitate. Este esenţial ca toate proiectele să fie evaluate cu atenţie pentru a permite
finanţarea cu prioritate a proiectelor cu impactul cel mai mare.

Prin urmare, stam prost, stam foarte prost. N-am nicio indoiala ca vom pierde bani, sume considerabile, fie prin dezangajari, fie prin suspendarea unor plati sau programe cu totul. Nicio problema, acel pact de crestere de 120 de miliarde de euro al domnului Hollande, pe care il elogiaza premierul Ponta de fiecare data cand are ocazia, are prevazuta ca sursa de finantare fondurile europene, structurale dezangajate, cam vreo 55 de miliarde. Este o estimare, insa ma intreb cat din cele 55 de miliarde vor fi furnizate de Romania? Cu totul, avem alocate, in perioada 2007-2013, 32 de miliarde, ceva-ceva am absorbit, dar tot ramane. Probabil va deveni si Romania campion la un anumit capitol in UE: de bun contributor la pactul prietenului domnului Ponta.

FT despre beneficiarii fondurilor UE si neregulile si de la "case mai mari" - Mc Donald's, IMB, H&M beneficiari de fonduri europene

Batalia privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020 se pare ca a inceput deja. FT publica un dosar cu utilizarea fondurilor europene. Stim ca exista o intreaga dezbatere la nivel european privind reducerea fondurilor de coeziune, menite a ajuta statele mai putin dezvoltate si bogate ale Europei sa ajunga la un nivel de dezvoltare apropiat de cel al statelor mai bogate. exista o medie europeana la care trebuie sa ajunga regiunile europene.

Romania este profund interesata ca banii alocati politicii de coeziune sa nu fie redusi - asa cum se incearca de catre unele state mai bogate, care au impresia ca banii sunt sifonati si ca, de fapt, scopul acestei politici nu e atins. La noi, toate regiunile de dezvoltare sunt sub media europeana, de aceea intreaga Romanie beneficiaza de fonduri europene.

Ei bine, FT arata in dosarul sau ca, intr-adevar, sunt bani europeni care nu merg spre destinatiile pentru care au fost alocati, la fel cum s-a demonstrat in timp ca plati directe in agricultura erau destinate unor terenuri de golf din Marea Britanie sau ca mari beneficiari erau corporatii din industria alimentara si mai putin fermierii.

Iata ce a descoperit FT in cercetarea/investigarea domeniului fondurilor europene:

• Programul privind fondurile structurale europepen a devenit o birocratie opaca ce face foarte dificila urmarirea banilor de catre contibuabilii europeni.
  

• Un sistem descentralizat si cu un control slab asupra lui pedepseste foarte rar fraudele si cazurile de folosire gresita a banilor, care se plimba intre statele membre si bruxelles ani de zile. rezultatul, in parte, este ca milioane de euro continua sa fie sifonati de catre grupuri de crima organizata, in ciuda avertismentelor care se dau de ani de zile.

• Politica de coeziune, al carei scop a fost odinioara aducerea Spaniei si Irlandei la gradul de modernism al celorlalte state membre, cheltuieste acum miliarde de euro anual pe proiecte care nu mai par sa aiba nimic de-a face cu misiunea initiala: transformarea celor mai sarace parti ale UE prin investitii in infrastructura, educatie si dezvoltare.

• Unii dintre cei mai mari beneficiari au fost corporatiile, in ciuda faptului ca banii au fost ganditi pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. In schimb IBM, Fiat sau H&M au beneficiat de bani europeni. Mai mult, British American Tobacco a primit in UE 1,6 milioane de euro si fonduri nationale pentru finantarea unei fabrici de tigarete, ini timp ce UE cheltuieste milioane de euro pentru descurajarea fumatului.

Ratele mici de absorbtie, ratele mari de eroare in utilizarea fondurilor si cazurile de frauda au inflamat dezbaterea la nivel european, sustine FT. Publicatia arata ca aparitia cazurilor de fonduri suspendate pentru Romania si Bulgaria, insa linkul trimite doar spre Bulgaria, unde cazurile sunt de-a dreptul flagrante si sumele mult mai mari, precum si cu sifonarea fondurilor de catre mafia italiana au stirbit increderea publicului in aceasta politica. Putine cazuri ajung in instanta, OLAF nu are suficient personal si, prin urmare, controalele sunt prin selectie aleatorie, sustine FT. Ei, nu e chiar asa, in ce priveste Romania se gasesc persoane care sa sesizeze OLAF-ul cand li se pare ceva in neregula, probabil ca asa e si in alte state.

FT arata ca probleme au si state bogate, care sunt printre contributorii neti la aceasta politica. Comisia a suspendat in mod repetat fonduri pentru Germania si sunt semne mari de intrebare privind controlul administrarii lor in marea britanie si alte state membre. In decembrie 2009, aproape 16 milioane de euro, fonduri structurale, au fost oprite landului Brandenburg, din cauza unor mari erori descoperite in administrarea fondurilor de catre autoritatile de management.

Noi insine strigam frauda electorala. De ce nu ne-ar crede UE hoti si corupti?

Romania este o tara corupta - asta cred austriecii, nemtii, olandezii si pe cine mai vreti sa intrebati. O confirma Comisia Europeana, care inca monitorizeaza justitia din Romania si lupta anticoruptie, va fi argumentul adus.

Ce opinie si-ar putea face cand televiziunile de stiri urla jumatate de zi ca se fac fraude electorale, iar mai apoi ziarele occidentale vorbesc despre modalitati mai putin ortodoxe de a aduce romanii la urne, despre mita electorala, despre fraude.

Financial Times spune ca scrutinul a fost umbrit de o serie de relatari despre fraude, ziarele austriece - Kurier si Der Standard - acorda un spatiu destul de mare in relatarea despre incidentele de la vot din Romania, in timp ce Associated Press vorbeste despre martori care declara ca au fost adusi alegatori cu autobuzele la vot, dupa ce votasera si in alta parte.

Il Messagero sustine ca bilantul zilei de ieri poate fi sintetizat intr-o prezenta redusa la vot - as spune eronat din punctul meu de vedere - si o serie de sesizari privind nereguli.

Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca intr-o tara europeana, ca intr-o tara membra a UE, cu pretentii democratice si civilizate sa se vorbeasca atat de mult despre frauda electorala, cum s-a intamplat la noi ieri.

Unde e frauda, in conditiile in care diferenta maxima intre Basescu si Geoana este de 3 procente? Televiziunile au strigat frauda pana au vazut primele exit poll-uri (si nu ma refer la cele pe care le-au putut comunica si public, de la ora 21.00), cand si-au dat seama ca diferenta intre cei doi este extrem de mica. Apoi s-au mai calmat, insa la cat rau au facut... Daca a existat frauda electorala, s-a vazut ca ambele partide, PDL si PSD s-au anulat reciproc.

In tara s-au inteles jocurile, oamenii au inteles ce e cu frauda. insa in strainatate, oamenii nu se uita la nuante. Citesc presa si vad ca acolo scrie ca in Romania se fura alegeri. O alta ilustrare a coruptiei despre care ei stiu ca se afla aici. A coruptiei pentru care ne monitorizeaza Uniunea Europeana, pentru care ne supravegheaza fondurile europene si pentru care s-ar putea sa ni le si reduca.

Ce vor zice occidentalii cand Dacian Ciolos va obtine portofoliul agriculturii? Cum a ajuns o pusculita cu atati bani pe mana unuia care provine dintr-o tara atat de corupta, unde se fura alegerile, nu? Asta este intrebarea fireasca.

Se gandeste cineva - televiziuni, partide politice, analisti, ONG-uri - ca atunci cand striga frauda nu fac decat sa mai dea o lovitura unei Romanii si-asa cu o imagine sifonata in UE? Cred ca nu, pentru ca suntem atat de preocupati de lumea noastra mica, de jocurile noastre interne, incat nu mai conteaza ce imagine proiectam in afara. Lasa, de-asta ne vom ocupa alta data, probabil inainte de urmatorul raport al Comisiei, cand vom incerca sa obtinem o formulare mai putin critica si sa ne luptam cu lobby-ul impotriva Romaniei facut - poate pe merit, uneori - de "prietenii" nostri europeni.

Daca noi ne spunem hoti, ei de ce nu ne-ar crede?

UPDATE: Dezghet in Bulgaria. Sau posibile manevre electorale facute la Bruxelles

A rasarit soarele pe strada bulgarilor si s-a topit si gheata pusa pe 115 milioane de euro, fonduri europene pre-aderare blocate in vara trecuta de Comisie. E un anunt, citat si de European Voice si de EUobserver, facut marti la o conferinta de comisarul european pentru dezvoltare regionala, Danuta Hubner.

Iata ca in timp ce in Romania se vehiculeaza tot mai intes ideea sistarii de fonduri europene din cauza lipsei progreselor in reforma justitiei si lupta anticoruptie, cand parlamentul german voteaza o rezolutie prin care cere UE sa taie din fondurile structurale destinate celor doua tari - Romania si Bulgaria - tocmai din motivul enuntat mai sus, iar Parlamentul European cere Comisiei un raport privind utilizarea fondurilor europene de catre cei doi copii-problema ai Uniunii, Comisia ia o alta decizie.

Comisarul european explicat ca ea este "rezultatul unei munci sustinute a autoritatilor bulgare" si "marcheaza pasi pozitivi in normalizareaimplementarii fondurilor UE in Bulgaria". Sau/si, as adauga eu, a bunei campanii de PR a firmei angajate de guvernul de la Sofia sa faca lobby pe langa eurobirocrati? Isi merita toti banii, in acest caz. Sau... contextului electoral?

Acesti bani fac parte din fondurile preaderare alocate pentru doua proiecte: centura Sofiei si autostrazii Ljulin si asistentei tehnice privind investitii in infrastructura, iar in vara anului trecut au fost sistati pentru ca exista ingrijorarea privind un conflict de interese in cadrul agentiei nationale de drumuri, a slabelor controale si a unor nereguli privind licitatiile publice.

Bulgarii l-au schimbat pe seful agentiei si au incercat eliminarea conflictului de interese care ar putea aparea in urma licitatiilor.

Cat cantaresc progresele, cat este decizie electorala?

Hubner, care va candida la alegerile europene, a fost mereu asociata cu simpatii socialiste, chiar daca ea candideaza din partea popularilor. Si astfel voci de la Bruxelles spun ca ea a luat aceasta decizie pentru a-l sprijini pe premierul bulgar, socialistul Serghei Stanisev, intrucat Bulgaria va avea, pe langa alegeri europene in 7 iunie, si alegeri nationale, in iulie.

Eurodeputata care a cerut raportul privind utilizarea fondurilor in cele doua tari a fost poate cea mai vocala, spunand ca decizia e contraproductiva si incurajeaza infractiunile. Ea a acuzat-o pe Hubner ca il ajuta pe Stanisev in campania electorala.

Povestea asta ma face sa ma gandesc, din nou, la jocuri facute la Bruxelles in favoarea sau in defavoarea unora sau a altora din statele membre. Oricum, decizia vine intr-un context interesant si pare oarecum paradoxala - nemtii atrag atentia asupra administrarii fondurilor in cele doua tari considerate foarte corupte, Parlamentul European la fel, iar Comisia le da peste nas. Mai mult, un purtator de cuvant al CE imi spunea acum doua zile ca nu s-a luat inca deciziala nivelul Comisiei daca se va da curs solicitatii PE de a face un raport pe fundurile europene.

UPDATE: Cineva de la Bruxelles imi spune ca, dimpotriva, Hubner il sustine pe contracandidatul lui Stanisev, pe Borisov, primarul Sofiei, care este foarte bine vazut in PPE si a fost singurul primar invitat de PPE la congresul de la Varsovia, care a avut loc saptamana trecuta, daca nu ma insel. Iar Borisov a promis deblocaea fondurilor inainte sa plece.