FT despre beneficiarii fondurilor UE si neregulile si de la "case mai mari" - Mc Donald's, IMB, H&M beneficiari de fonduri europene

Batalia privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020 se pare ca a inceput deja. FT publica un dosar cu utilizarea fondurilor europene. Stim ca exista o intreaga dezbatere la nivel european privind reducerea fondurilor de coeziune, menite a ajuta statele mai putin dezvoltate si bogate ale Europei sa ajunga la un nivel de dezvoltare apropiat de cel al statelor mai bogate. exista o medie europeana la care trebuie sa ajunga regiunile europene.

Romania este profund interesata ca banii alocati politicii de coeziune sa nu fie redusi - asa cum se incearca de catre unele state mai bogate, care au impresia ca banii sunt sifonati si ca, de fapt, scopul acestei politici nu e atins. La noi, toate regiunile de dezvoltare sunt sub media europeana, de aceea intreaga Romanie beneficiaza de fonduri europene.

Ei bine, FT arata in dosarul sau ca, intr-adevar, sunt bani europeni care nu merg spre destinatiile pentru care au fost alocati, la fel cum s-a demonstrat in timp ca plati directe in agricultura erau destinate unor terenuri de golf din Marea Britanie sau ca mari beneficiari erau corporatii din industria alimentara si mai putin fermierii.

Iata ce a descoperit FT in cercetarea/investigarea domeniului fondurilor europene:

• Programul privind fondurile structurale europepen a devenit o birocratie opaca ce face foarte dificila urmarirea banilor de catre contibuabilii europeni.
  

• Un sistem descentralizat si cu un control slab asupra lui pedepseste foarte rar fraudele si cazurile de folosire gresita a banilor, care se plimba intre statele membre si bruxelles ani de zile. rezultatul, in parte, este ca milioane de euro continua sa fie sifonati de catre grupuri de crima organizata, in ciuda avertismentelor care se dau de ani de zile.

• Politica de coeziune, al carei scop a fost odinioara aducerea Spaniei si Irlandei la gradul de modernism al celorlalte state membre, cheltuieste acum miliarde de euro anual pe proiecte care nu mai par sa aiba nimic de-a face cu misiunea initiala: transformarea celor mai sarace parti ale UE prin investitii in infrastructura, educatie si dezvoltare.

• Unii dintre cei mai mari beneficiari au fost corporatiile, in ciuda faptului ca banii au fost ganditi pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. In schimb IBM, Fiat sau H&M au beneficiat de bani europeni. Mai mult, British American Tobacco a primit in UE 1,6 milioane de euro si fonduri nationale pentru finantarea unei fabrici de tigarete, ini timp ce UE cheltuieste milioane de euro pentru descurajarea fumatului.

Ratele mici de absorbtie, ratele mari de eroare in utilizarea fondurilor si cazurile de frauda au inflamat dezbaterea la nivel european, sustine FT. Publicatia arata ca aparitia cazurilor de fonduri suspendate pentru Romania si Bulgaria, insa linkul trimite doar spre Bulgaria, unde cazurile sunt de-a dreptul flagrante si sumele mult mai mari, precum si cu sifonarea fondurilor de catre mafia italiana au stirbit increderea publicului in aceasta politica. Putine cazuri ajung in instanta, OLAF nu are suficient personal si, prin urmare, controalele sunt prin selectie aleatorie, sustine FT. Ei, nu e chiar asa, in ce priveste Romania se gasesc persoane care sa sesizeze OLAF-ul cand li se pare ceva in neregula, probabil ca asa e si in alte state.

FT arata ca probleme au si state bogate, care sunt printre contributorii neti la aceasta politica. Comisia a suspendat in mod repetat fonduri pentru Germania si sunt semne mari de intrebare privind controlul administrarii lor in marea britanie si alte state membre. In decembrie 2009, aproape 16 milioane de euro, fonduri structurale, au fost oprite landului Brandenburg, din cauza unor mari erori descoperite in administrarea fondurilor de catre autoritatile de management.