MCV despre achizitiile publice: cel mai deficitar capitol de lupta anticoruptie, cu rezultatele cele mai slabe

Este al treilea an consecutiv in care achizitiile publice apar ca si capitolas in raportul tehnic, dar si in cel politic, asupra MCV, chiar daca CE are un alt instrument in sanctionarea problemelor privind achizitiile publice: procedurile de incalcare a tratatelor (infringement). Avem un exemplu clar, o procedura de infringement din cauza unor achizitii facute de Primaria sectorului e in timpul ultimului mandat al lui Liviu Negoita.

In cadrul MCV, Comisia evalueaza progresele in implementarea regulilor privind achizitiile publice, intrucat deficienele in acest domeniu sunt o importanta sursa de coruptie, justifica CE introducerea chestiunii achizitiilor publice in raportul privind MCV.

Achizitiile publice sunt, asa cum o spune Comisia, principalul motiv pentru suspendarea platilor. Iar in aceasta perioada suntem pe cale sa avem suspendate vreo 3 programe operationale, in conditiile in care, oricum, in acest moment nu intra niciun eurocent in Romania.

Comisia analizeaza o serie de aspecte:

• capacitatea administrativa si practica
• abilitatea de control a autoritatilor si a sistemului judiciar, pentru a proteja impotriva neregulilor
• folosirea gresita a fondurilor
• frauda

Mai multe misiuni de audit, incepand cu 2010, au indicat deficiente majore in sistemul romanesc de achizitii publice care nu au fost prevenite, detectate sau corectate de sisteml national de manegement si control, indicand astfel deficiente sistemice. Pentru a proteja interesele financiare ale UE, din cauza unor deficiente, Comisia a intrerupt temporar platile la fondurile structurale, arata Comisia.

In 2011, Comisia a facut o analiza a sistemului romanesc de achizitii publice. Evaluarea legislatiei a indicat o lipsa a stabilitatii, cauzata de frecventele schimbari si inconsecvente, si a cerut un poces de consolidare. Am cerut adesea de la Comisie detalii privind problemele din zona achizitiilor publice si, surprinzator, acele emailuri au ramas fara raspuns. Comisia raspunde, de obicei, tuturor solicitarilor. Acum aflam insa, detaliat, care sunt problemele in acest domeniu.

Raportul tehnic le prezinta astfel:

• slabiciuni in legislatia parteneriatului public-privat, in absenta unui mecanism de coordonare eficient intre ANRMAP si nou creata unitate de parteneriat public-privat. Mai mult, exista riscul unei duplicari intre prevederile legii privind PPP si legislatia existenta privind achizitiile publice.
• practici contradicorii si deficiente in cooperarea intre institutiile cheie implicate in procesul de achizitii publice
• povara administrativa excesiva pentru autoritatile contractante, ca sursa de intarzieri si iregularitati, ca urmare a procedurilor disparate
• Chestiunea conflictului de interese este cel mai ingrojorator aspect din punctul de vedere al Comisiei Europene si a fost principalul motiv pentru suspendarea platilor. Analiza Comisiei arata faptul ca baza elgislativa si procedurile administrative nu ofera suficiente garantii pentru protectia efectiva impotriva conflictelor de itnerese in achizitiile publice.
• Mecanismele actuale de preventie si control sunt greu de pus in practica, nu sunt suficient de descurajante sau nu sunt potrivite pentru o preventie eficienta a conflictului de interese.
• Absenta unei actiuni proactive a autoritatilor din domeniu si insuficienta colaborare cu ANI si justitia.
• Amendamentele legislative adoptate in 2010, care au introdus o definitie mai larga a conflictului de interese, nu a avut rezultatele asteptate.
• Numarul situatiilor de conflicte de interese detectate de ANRMAP si UCEVAP este mic si nu reflecta deloc realitatea.

Si revenind acum la justitie,Comisia constata ca zonele in care persista slabiciuni in practica judiciara in curti si unde nu s-au inregistrat mari progrese in ultimii cinci ani este chiar cel al coruptiei in achizitiile publice.

• In 2010 si 2011, DNA investigat 54 de cazuri privind achizitiile publice. Dintre ele, 24 au fost trimise in judecata.
• Pana la mijlocul lui 2011, dintre cele 43 de cazuri trimise in judecata intre 2006-2010, doar in doua cazuri s-a dat o sentinta finala. 
• Din iulie 2011, au fost date 5 condamnari in prim instanta impotriva a 13 inculpati in cazuri privind achizitii publice.

Iata ce spune raportul MCV pe aceasta tema:

• Jurisprudența inconsecventă este frecvent semnalată în România și confirmată de părți interesate cum ar fi investitori străini, firme de avocatură și asociații profesionale ale magistraților. Experții au identificat pronunțarea de hotărâri inconsecvente în special în cazuri sensibile implicând persoane la nivel înalt și în cazuri de achiziții publice.
• Sistemul judiciar a avut dificultăți în a soluționa definitiv în instanță cazuri financiare complexe. Acest lucru se referă în special la cazurile care implică achiziții publice, acest tip de cazuri constituind o excepție de la tendința general pozitivă privind cazurile de corupție la nivel înalt aduse în instanță. Astfel de cazuri necesită din partea procurorilor și judecătorilor competențe speciale, dezvoltate prin formare, specializare și expertiză externă.
• În plus, deși este prevăzut de lege, bugetul pentru cheltuielile cu experții judiciari este rareori disponibil în practică, astfel încât apărarea plătește adesea pentru expertiza ordonată de instanță, pe lângă plata pentru propria expertiză. Acest fapt ridică semne de întrebare privind independența și imparțialitatea experților numiți de instanță, care se presupune că sunt independenți.
• Sunt necesare proceduri juridice separate pentru a se soluționa căile de atac împotriva constatării, de către ANI, a unui conflict de interese și pentru a anula, ulterior, acte juridice, precum contractele de achiziții publice încheiate într-o situație de conflict de interese.
• Sunt urmărite prea puține cazuri de conflicte de interese, în special în domeniul achizițiilor publice, și, chiar când cazurile sunt  aduse în instanță, sancțiunile în acest domeniu, așa cum sunt prevăzute de lege în prezent, nu sunt disuasive.
• Important de menționat este caracterul deosebit de lent al progreselor înregistrate de instanțe în cazurile care implică fapte de corupție și de fraudă în domeniul achizițiilor publice. Vor fi necesare eforturi pentru evaluarea motivelor care stau la baza acestor întârzieri semnificative și pentru îmbunătățirea accesului judecătorilor la cunoștințele și expertiza de specialitate în această materie.
• În domeniul achizițiilor publice, autoritatea de control competentă, ANRMAP, a transmis numai cinci semnale către DNA, începând din 2007. În 2011, ANRMAP a transmis numai trei semnale în materie de conflict de interese.

Raportul se ocupa si de fraudarea fondurilor europene, tema care subscrie si achizitiile publice. Ma intreb daca sa ma bucur ca nu suntem mari fraudatori in conditiile in care ar trebui sa ma intristez ca suntem incompetenti in a atrage banii. Iata ce zice Comisia, dupa ce inventariaza problemele institutionale ale DLAF, institutie a carei baza legislativa a fost, la un moment dat, supusa unor cazne prin 2010.

Iata insa cifrele:

2007-2011: DLAF a facut 497 de controale, 91 dintre ele din oficiu, insa nu a existat acest gen de controale in 2009 si 2010, iar in 2011 au fost doar doua cazuri ex officio

• majoritatea controalelor sunt facute la notificarea procurorilor (40%) sau a autoritatilor de management (24%)

2007-2011: DLAF a trimis procurorilor 256 de rapoarte in urma controalelor, dintre care 73 au fost trimise in judecata, iar 42 s-au solutionat cu condamnari ale instantelor 
2007-2011 procurorii au deschis anchete in 223 de cazuri de fraudare de fonduri europene
in 2011, Comisia a atras atentia asupra a 60 de cazuri de posibila frauda, prin manipularea suspecta a participantilor la licitatii si false oferte, aduse in atentia autoritatilor romane de catre OLAF