Suspendarea votului Romaniei in Consiliu, spalarea rufelor in public si realpolitik-ul european

In ultimele doua zile mi-am folosit reteaua de cunostinte - functionari institutiile europene, diplomati, colegi jurnalisti si experti din think tank-uri - pentru a-mi face o idee despre ce imagine au asupra a ceea ce se intampla in Romania si cum vad ei toate reactiile publice atat din Europa, politicieni socialisti si conservatori, oficiali inalti ai Comisiei Europene, cat si din SUA, ambasadorul american sau purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat.

In primul rand, cand am vorbit despre situatia din Romania si propunerea unor politicieni germani de a suspenda dreptul de vot al Romaniei in Consiliul European sau chiar "expulzarea" Romaniei din UE, replica pe care am primit-o de cele mai multe ori a fost urmatoarea:

• Pentru ca acest lucru sa se intample, Comisia Europeana trebuie - potrivit articolului 7 din tratatul de la Lisabona - sa constate un risc de derapaj intr-un stat membru. Si acest lucru nu s-a intamplat nici in cazul Ungariei lui Viktor Orban, nici cand Nicolas Sarkozy a comis acele abuzuri privind romii - in ciuda faptului ca si atunci comisarul Viviane Reding a avut o reactie foarte dura si nici macar atunci cand Berlusconi si-a facut o lege a imunitatii pe masura lui. Deci evenimentele din Romania sunt puse in aceeasi linie ca gravitate - privita din perspectiva europeana, nu a politicienilor, ci a unor oameni detasati, diplomati, functionari, ziaristi si experti, repet - cu cele enumerate.

• In al doilea rand, procedura de suspendare a dreptului de vot in Consiliu este complicata, de durata si improbabil a se reusi. O explic aici succint: in baza articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, asa cum am mentionat, Comisia Europeana constata riscul major de derapaj al tarii in cauza. Aceasta opinie are nevoie de votul Parlamentului European. Si de o majoritate cu patru cincimi in Consiliu - iar asta nu pentru a impune o asemenea sanctiune, ci pentru a face niste recomandari. Iar daca statul in cauza nu aplica acele recomandari si nu imbunatateste situatia, Consiliul poate decide, cu majoritate calificata, suspendarea dreptului de vot sau o alta sanctiune. Si toata aceasta procedura ar dura foarte mult si ar putea avea o serie de piedici.

• Sa particularizam la situatia Romaniei. Chiar daca ar vrea acum Comisia Europeana sa inceapa sa adopte o atitudinie mai dura cu Romania, va avea nevoie de votul parlamentului. Sa nu uitam insa ca in PE, grupul PPE a cerut o dezbatere despre situatia politica din Romania care nu a fost votata si de socialisti si liberali, deci n-a avut sorti de izbanda. Chiar daca s-ar schimba raportul politic din PE si ar fi votata, mai e nevoie de votul Consiliului, asa cum l-am descris mai sus.

Unii dintre interlocutori mi-au atras atentia ca nu trebuie sa uit sa citesc reactiile Bruxelles-ului sau ale cancelariilor occidentale si in termeni de realpolitik. Au fost reactii foarte dure, am argumentat eu, s-au pronuntat la modul la care nu au facut-o nici cu Ungaria. Ei bine, tocmai de aceea verbal sunt foarte duri si arata ca nu mai permit derapaje de la democratie si statul de drept, au folosit chiar termenii "lovitura de stat".

Reactia transanta a guvernului german, a cancelarului Merkel poate fi citita si intr-o alta cheie: o lovitura adresata socialistului Martin Schulz, presedintele PE, care si-a aratat sprijinul deschis pentru Victor Ponta. Am observat insa ca socialistii nemti au revenit asupra pozitiei lor si si-au nuantat mult pozitia, incercand, acum, prin cereri adresate Comisiei de a analiza lucrurile de a iesi onorabil din situatia in care s-au bagat.

Mai mult, cancelarul Merkel si-ar pierde un aliat in Consiliu, mi s-a astras atentia. Traian Basescu este un aliat-cheie pentru Angela Merkel, mi-a spus un analist german. Daca Ponta il va inlocui in Consiliu se va intari flancul sudic si opiniile sale asupra austeritatii.

O ultima remarca a acestor oameni detasati de Romania, straini de origine: nu intelegem, dupa cate eforturi de a adera la UE ati facut, cum pot ONG-urile voastre sa ceara sanctiuni impotriva Romaniei, sanctiuni foarte grave. Cum pot sustine, aliati ai politicienilor vostri, necesitatea suspendarii dreptului de vot in Consiliu ca pedeapsa la ce face guvernul vostru. Nu va dati seama ca se pot decide lucruri majore fara voi? In lunile urmatoare, anul viitor se va decide bugetul pe urmatorii 7 ani. De ce, pentru o lupta politica interna, anulati tot ce ati realizat? De ce alegeti sa va spalati rufele in public? Asa cum a facut si actualul guvern in iarna, cand liderii USl au mers la Bruxelles si au tinut o conferinta in PE pentru a acuza atentatul la democratie al lui Basescu la acea vreme. Invatati mai bine regulile jocului inainte de a vrea masuri extreme numai pentru ca intern simtiti ca puteti tine in frau tabara opusa doar cu ajutorul celor din strainatate.

Am spus si eu mereu asta, insa argumentele meu in aceste discutii a fost ca lucrurile sunt grave, ca este nevoie de reactie externa care sa fie luata in seama la Bucuresti, intrucat vocile nationale sunt ignorate, ca sunt atatea elemente care au atras atentia in mod negativ asupra Romaniei, de la disputa politica si suspendarea - prin modificarea regulilor in timpul jocului - a presedintelui, la plagiatul premierului. Le-a fost greu sa imi accepte argumentele. Replica pe care am primit-o, in diferite forme, a fost ca mai bine ne-ar preocupa economia.

Si un cuvant despre raportul asupra justitiei care se va publica in 18 iulie (asta daca nu se mai schimba ceva in urma vizitelor de astazi la Bruxelles a ministrului justitiei si a premierului). Asa cum am scris intr-o postare ieri, pana sa inceapa criza politica din Romania, Comisia Europeana lua in calcul mentinerea MCV pana la aderarea Croatiei, inca un an, iar raportul era unul bun. Ba mai mult, se vorbea - asa cum arata azi presa bulgara - despre desprinderea monitorizarii Romaniei de cea a Bulgariei, de ruperea pachetului. Evident ca imediat dupa ce a inceput criza lucrurile s-au schimbat si anticipam un raport prost, care afecteaza clar aderarea la Schengen. Am avut o declaratie a comisarului Reding in acest sens, oricum, care ne face sa spunem, deocamdata, bye bye integrarii in spatiul Schengen.

Numai ca aparitia informatiei in presa bulgara referitor la separarea monitorizarii si aprecierile pozitive la adresa progreselor inregistrate de Sofia este in mod evident parte a lobby-ului bulgar de a determina desprinderea de Romania in monitorizare. E o idee care a aparut inca din perioada preaderare, cand fiecare tara care statea mai bine vroia sa nu mai fie la pachet cu cealalta tara, care statea mai prost. Prin 2005 bulgarii vroiau decuplarea, prin 2006 Romania recuperase terenul si vroia ea decuplarea, dar Comisia ne-a luat mereu la pachet. Sa vedem acum daca le iese bulgarilor, care clar considera ca suntem o tinichea agatata de coada lor. Prieteni din institutiile de la Bruxelles imi spuneau cu tristete: ne rand bulgarii in nas, pana si bulgarii. E grav! Si e trist!