joi, 27 decembrie 2012

Cum ziceati ca stam cu banii pe POS DRU?

O stire Mediafax de astazi, fara a avea nevoie de alte comentarii. Va amintiti declaratiile privind deblocarea programului POS DRU, nu-i asa?

Rambursările pentru POSDRU nu intră la buget anul acesta, Teodorovici trimis de Ponta la Bruxelles

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Premierul Victor Ponta a declarat că rambursările pentru unele programe din fonduri europene nu vor fi plătite de Comisia Europeană anul acesta, aşa cum a fost estimat în mod "hiper-optimist", şi i-a cerut ministrului de resort să plece la Bruxelles imediat după 1 ianuarie, pentru a discuta problema.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul a arătat că, dacă pentru Programul Operaţional de Mediu plăţile de la Comisia Europeană au intrat la buget anul acesta, la alte programe "nu au intrat banii europeni, aşa cum se previzionaseră într-un mod hiper-optimist".

În acest context, Victor Ponta i-a solicitat ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ca imediat la începutul anului să plece la Bruxelles pentru a discuta cu comisarii europeni măsurile pe care trebuie să le ia autorităţile române.

"Domnul ministru Teodorovici, după 1 (ianuarie - n.r.) mergeţi imediat la Bruxelles să discutaţi cu comisarul Hahn şi cu comisarul Andor, să discutaţi direct ceea ce avem de făcut de la începutul anului", i-a cerut Ponta lui Teodorivici.

În şedinţa de săptămâna trecută, premierul l-a întrebat pe ministrul Fondurilor Europene dacă România va primi la sfârşitul acestui an o parte din fonduri de la Comisia Europeană pentru programul privind Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), iar acesta a arătat că se discută cu oficialii CE pentru a vedea "dacă este posibil, până la final de an, să intre anumite fonduri".
Ministrul a adăugat că pentru Programul Operaţional Regional (POR) au intrat deja fonduri la buget.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat vineri, în timpul audierii din comisiile de specialitate ale Parlamentului, că Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost parţial deblocat, un nou audit fiind însă aşteptat la sfârşitul lunii ianuarie 2013.

În urma unei misiuni de audit desfăşurate la sfârşitul lunii noiembrie, Comisia Europeană a solicitat Guvernului, într-o scrisoare oficială, să trimită înainte de 15 decembrie 2012, o cerere de plată care să includă o sumă corectată, corespunzătoare cu 25% din cheltuielile declarate către Comisie de la începutul Programului Operaţional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane până în noiembrie 2011.

Comisia a recomandat totodată ca autorităţile române să transmită o cerere de plată separată înainte de sfârşitul lunii decembrie 2012, cuprinzând sumele procesate pe baza procedurilor de verificare îmbunătăţite, dar care să includă şi rata de corecţie financiară medie de 25%.

"Având în vedere numărul foarte mic de cereri de rambursare care au fost procesate pe baza procedurilor îmbunătăţite, este prea devreme pentru a fi siguri în privinţa eficienţei verificărilor de administrare. Prin urmare, va fi necesară o nouă misiune de audit odată ce vor exista suficiente dovezi ce pot fi supuse auditului pentru a evalua eficienţa procedurilor îmbunătăţite de verificări de administrare. Se prevede ca această misiune să se desfăşoare în primul trimestru al anului 2013. (...) Plata acestei de-a doua cereri de plată (precum şi a cererilor ulterioare) ar trebui să se facă odată ce se confirmă impactul pozitiv al îmbunătăţirilor de sistem menţionate mai sus", se arată în scrisoarea transmisă autorităţilor române.

Rugat atunci să precizeze unde anume în textul scrisorii este indicată deblocarea POSDRU, consilierul premierului Eugen Teodorovici a arătat că în nicio comunicare a Comisiei nu sunt folosite formulări atât de explicite, iar trimiterea cererilor, chiar cu corecţii de 25%, constituie de fapt prima etapă a deblocării programului.

Întrebat dacă, până la plata fondurilor de către CE, Guvernul va plăti de la buget beneficiarii POSDRU, Teodorovici a arătat că între timp Guvernul "caută soluţii" pentru a asigura aceste fonduri până la finalul anului curent. Potrivit acestuia, sumele necesare ar fi de circa 100 milioane euro.

Cu puţin înaintea alegerilor parlamentare, preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe premierul Ponta că a minţit privind deblocarea plăţilor pe programul POSDRU de către Comisia Europeană.

miercuri, 12 decembrie 2012

Tacanitul tastaturilor ambasadelor la Bucuresti

Toate ambasadele de la Bucuresti faceau rapoartele despre rezultatul alegerilor din Romania. Tastaturile computerelor tacaneau de zor sub degetele responsabililor politici, care incercau sa explice propriilor capitale ce se intampla in Bucuresti.

Ministrul de externe a anunta ieri ca a trimis oficialilor occidentali o scrisoare in care explica faptul ca am avut alegeri corecte si libere, care legitimeaza rezultatul. Si mai cerea sprijinul partenerilor euro-atlantici, le cerea sa ramana alaturi de Bucuresti. Iata mai jos scrisoarea.

11.12.2012 Scrisoare T Corlatean
Astazi am o intalnire cu analistul pentru Romania al The Economist Intelligence Unit. Vrea sa vorbim despre situatia din Romania, situatia politica. va fi interesant sa vad perspectiva pe care o are pana acum despre tara noastra. Pana la urma, EIU si analizele sale sunt unele dintre cele mai importante si luate in considerare peste tot.

joi, 6 decembrie 2012

Stratfor: Tratatul Schengen, sub semnul intrebarii


Consiliul JAI are astazi pe agenda o discutie despre spatiul Schengen. De fapt, cei 27 de ministri de interne ai arilor UE si omologii lor din statele nemembre UE, dar parte a Tratatului Schengen au o intalnire separata. Vor vorbi despre stadiul implementarii sistemului SIS II, adica a doua generatie a acelei baze de date comune tuturor tarilor Schengen, in care sunt informatii despre persoane, dar si despre bunuri furate sau disparute. SIS II trebuie sa fie functional in primul trimestru al anului 2013.
A doua chestiune este legata de al doilea raport pe acest an al Comisiei Europene. Acesta contine tot felul de informatii despre guvernanta Schengen. Ideea generala va fi ca in perioada mai-octombrie 2012, analizata in raport, nu au existat schimbari semnificative in spatiul de unica circulatie europeana. El contine informatii despre granitele externe, migranti, cotrolul la frontiere, supravegherea video a granitelor, chestiuni tehnice.
In acest raport a fost preluat din anteriorul un paragraf care mentioneaza ca monitorizarea granitelor Romaniei si Bulgariei continua. A fost introdus initial la Consiliul JAI din martie aceasta idee si monitorizda continua pana in septembrie, cand am fi intrat in Schengen. Apoi a avut loc insa criza politica si un raport MCV extrem de problematic. Iar asta a anunlat orice discutie a intrarii Romaniei in Schengen pana la urmatorul raport.
Ei bine, in documentul pe care Comisia il prezinta astazi ministrilor de interne, este acest paragraf. Din cate am vorbit eu ieri cu niste oameni, ramanea de vazut daca, pana la urma, este sau nu scos acest paragraf. Mi s-a explicat ca nu inseamna o noua amanare a aderarii noastre la spatiul de libera circulatie, pentru ca, repet, o astfel de discutie nu se mai poarta pana cand nu avem un raport MCV bun. Mi s-a spus ca Romania a vrut sa se asigure ca o astfel de formulare nu introducea noi conditii aderarii si lucrurile s-au lamurit ca nu. Pe de alta parte, Consiliul European in discutia caruia am vrea sa readucem tema nu ar putea decat sa mentioneze ca Romania indeplineste conditiile si atat. In Romania s-a dat o mare importanta monitorizarii granitelor si aprobarea pe mai departe, in Consiliul JAI, a acestui fapt. Insa lucrurile mi-au fost puse intr-un context mai larg al guvernantei Schengen si cred ca asa trebuie intelese.
Stratfor vine sa ma ajute in argumentatie, cu o analiza excelenta asupra viitorului ideii de libera circulatie in UE si a viitorului tradtatului Schengen. Cum stiu ca, daca pun linkul, in absenta unui cont articolul poate fi inaccesibil, voi pune aici ideile analizei. Ajuta foarte bine la intelegerea situatiei in context general si nu numai in lectura pe care o dam noi, a neascceptarii noastre in Schengen.
Insa inainte trebuie sa subliniez o situatie: mai devreme de martie 2013 nu se va mai lua in discutie aderarea noastra la spatiul Schengen, nu o discutie care realmente sa urmareasca o decizie. Stim foarte bine ca urmeaza raportul asupra MCV, dupa alegeri sau in ianuarie-februarie, iar de evaluarea Comisiei Europene depinde mult tonul discutiei privind Schengen. Este facil pentru cei care au urmarit problematica sa isi dea seama ca mai sunt chestiuni de rezolvat ca sa avem un raport MCV bun, din cele 10 puncte privind statul  de drept, nu am bifat inca numirea unui Avocat al Poporului agreat de toate partidele politice.
Sa revenim insa la analiza spatiului si a tratatului Schengen:
  •  Ideea de libera circulatie este unul dintre pilonii de baza ai UE. Trecerea dintr-o tara in alata se realizeaza fata sa iti dai seama, iar eliminarea controalelor la frontiere au ajutat la fluidizarea tranzitului.
  • Cel mai important insa este din punct de vedere al simbolisticii: pentru prima data Europa este un continent dominat de pace, iar tarile europene sunt inconjurate de parteneri, nu de potentiali dusmani. 
  • Criza economica actuala a pus sub semnul intrebarii situatia si Rgulil spatiului Schngen. Unele state membre au profunde temeri si dubii ca alte state al UE sunt capabile sa isi protejeze granitele la nivelul la care trebuie, si aici nu ne referim la Romania.
  • In aprilie, Franta si Germania au dat o declaratie comuna in care propunerea Comisiei Europene de a permite statelor Membre Schengen sa impuna controale la frontiere este pusa sub semnul intrebarii. In sensul in care statele membre au nevoie de permisiunea Comisiei si de o buna justificare sa impuna controale la frontiere. In acest moment tarile UE nu au nevoie de aprobarea Comisiei in acest sens, da a introducerea controalelor este justificata si temporara.
  • In urma cu un an, Franta si Italia au avut un conflict diplomTic dupa ce guvernul de la Roma a dat imigrantilor africani un permis special de trecere a frontierei cu Franta. 
  • Multe tari europene pun la indoiala capacitatea Greciei de a-si controla granitele. Grecia este principala destinatie a imigrantilor ilegali din Balcani, nordul Africii si Orientul Apropiat. Au existat si exista numeroase discutii si amenintari privind suspendarea temporara a statutului de membru Schengen al Greciei, pentru ca este cea mai slaba veriga a spatiului Schengen. In plus, capacitatea de control a frontierelor a fost redusa si in urma masurilor dure de austeritate impuse de trioka, deci si de UE, care a dus la concedirea multora dintre politistii de frontiera, functionari publici disponibilizati.
  • (In discutiile pe care le-am avut referitor la aderarea la Schengen mi s-a spus ca in Romania a devenit o chestiune de hartuiala intre politicieni, dar, de fap, autoritatile au constientizat sau li s-a spus pericolul aderarii, despre care nu vorbeste nimeni. Statele europene nu au numai MCV motiv sa ne amane.La Bruxelles si in capitale se gandeste faptul ca odata ridicata granita dintre Bulgaria si Grecia valul de imigranti ilegali va ma avea un coar de revarsare in Europa. Mai mult, bulgarii nici nu preseaza pentru aderarea la Schengen tocmai din cest motiv, de teama ca temporar vor fi si ei invadati de imigrantii care vor sa fuga cat mai repede si departe de Grecia.

Stratfor analizeaza un pic si chestiunea aderarii noast si spune lucruri pe care noi le cunoastem bine. Vi le pun insa mai jos:
  • Aderarea la Schengen ramane o chestiune importanta pentrutarile UE care nu sunt membre, adica Romania, Bulgaria si Cipru. Romania si Bulgaria nu sunt membre pentrtu ca, spune compania de analiza, tarile vest-europene nu au incredere in capacitatea Romaniei si Bulagriei de a-si proteja granitele. Sunt de asemenea  preocupate de transparenta institutionala, coruptie si legislatia in materie de justitie si afaceri interne ale celor doua tari.      
  • Romania si Bulgaria vor adera in cele din urma, dar intarzierea negocerilor indica lipsa de increddere a UE fata de noii sai membri.
  • Dupa ce nu au existat progrese anul acesta, discutiile se vor relua in martie anul viitor. ( Aici Stratfor greseste, lasand sa se inteleaga ca e vorba dedspre progrese pe Schengen, cand elemsunt pejustitie. Eoarecum de scuzat ca il citeaza pe Andrei Zaharescu ce spunea ca asteptam un raport al Comisiei, dar nu prea stia el la ce se refera. Nu asteptam raportul pe guvernanta Achengen, sau nu a stiu sa explice ca nu mentionarea in paragraful ala ne amana adrarea la zona de libera circulatie europeana, ci MCV.)
In prezent, din spatiul Schengen fac parte toti membrii UE, cu exceptia Marii Britanii a Irlandei, plus Norvegia, Elvetia, Lichtenstein si Islanda. Tari candidate sunt Romania, Bulgaria si Cipru.

miercuri, 5 decembrie 2012

Despre calitatea locurilor de munca. Cat castiga europenii?

Sunt la Bruxelles, la o conferinta despre Europa sociala. sunt oameni interesanti, dar sunt mai degraba studii interesante. Deocamdata va voi da niste informatii dintr-un studiu care se numeste: Trends in Job Quality in Europe, Eurofound 5th working conditions survey.

Prin urmare, despre calitatea locurilor de munca in Europa. Iata cateva dintre informatiile din studiu:

  • Riscuri sociale care au un impact negativ asupra sanatatii angajatilor: cerinte prea multe si intensitatea muncii, provocari emotionale, lipsa de autonomie, conflicte etice, relatii sociale/interpersonale proaste, nesiguranta locului de munca. (Identificati vreunul dintre ele in actualul vostru job?)
  • In 40% dintre gospodarii ambii parteneri lucreaza full time, in 29% lucreaza doar unul dintre parteneri.
  • 55% dintre angajati spun ca actualul loc de munca este si corespunzator calificarii pe care o au, 13% spun ca mai au nevoie de pregatire, iar 32% sunt supracalificati.
  • 43% dintre cei care lucreaza pe cont propriu si 29% dintre angajati spun ca ar vrea sa-si reduca numarul de ore lucrate; in schimb, 11% din prima categorie si 14% din a doua sustin ca ar vrea sa munceasca mai mult
  • 18%  dintre angajati spun ca au raport profesie-viata personala dezechilibrat. Factorii asociati cu un bun raport al acestor doua coordonate sunt ore mai putine de munca sau part time, fara ore de munca peste program, flexibilitate si acces la concediu in situatii de urgenta care poate fi luat imediat si respectarea programului de munca. 
Si, nejurnalistic, am pastrat pentru final informatia mai interesanta, legata de Romania. 
  • Castigul mediu: 428 de euro, cel mai mic dintre tarile europene luate in calcul. Prin comparatie, iata cateva tari: Bulgaria 541, Macedonia 609, Ungaria 626, Turcia 648, Albania 745. Cele mai mari: Luxembrug 2344, Irlanda 1823, Norvegia 1818, Danemarca 1684, Suedia 1645, Cipru 1609, Marea Britanie 1591, Belgia 1536, Franta 1438, Germania 1431.
  • Romancele castiga mai putin decat barbatii, adica in medie 399 de euro, fata de 451.
  • In ceea ce priveste calitatea locurilor de munca, in joburi foarte bine platite se afla 0,7% dintre romance, fata de 0,6% dintre barbatii romani. Imbucurator, mai multe femei au joburi foarte bine platite in comparatie cu barbatii. Cu foarte putin mai mult, dar tot e important.
  • Locuri de munca in care raportul de plata este echilibrat, chiar bun, au 39,9% dintre femeile din Romania, tot mai multe decat barbatii, 32,9%.
  • Joburi cu un prost raport intre salarizare si activitatea depusa au32,4% dintre romance si 35% dintre barbatii din Romania. In schimb sunt mai multi barbati prost platiti, 35%, fata de 27% femei in tara noastra.
Ne intrebam adesea care sunt mediile salariale la nivel european. Studiul asta ne da niste raspunsuri. insa cred ca e cazul sa precizez ca desi e ultimul, aparut in 2012, datele au fost adunate in urma unui sondaj facut in 2010, in UE27 plus Norvegia, Croatia, Macedonia, Turcia, Albania, Muntenegru si Kosovo. Au participat 44.000 de angajati. Intre timp au avut loc noi taieri de salarii in cateva tari ale zonei euro cel putin. Si totusi, cred ca numerele sunt relevante.
  • Media europeana a castigului lunar este de 1230 de euro. La barbati e de 1376, la femei de 1048.
  • Pentru cel mai jos nivel de educatie 639 de euro, daca ai terminat liceul, 1026 de euro. Daca ao facut si facultate, 1659 de euro, iar cu studii post niversitare, master doctorat, 2335 de euro. 
  • Pe grupe de varste, angajatii mai tineri de 34 de ani castiga in medie 1023 de euro. Cei cu varste intre 34 si 49, castiga in medie 1332 de euro, in timp ce angajatii peste 50 de ani castiga cu 30 de euro mai mult, adica 1362 de euro, in medie.
  • sectorul public vs privat: va surprinde sa aflati ca in medie, la nivel european, caștigul celor din sectorul public e mai mare, si anume, 1342 de euro fata de 1197 in privat. Cei din ONGuri castiga, sustin datele, 1191, deci si ei ii bat pe cei din privat, iar in PPP se castiga cel mai bine, 1521 de euro.

vineri, 23 noiembrie 2012

LIVE BLOG Consiliul European, negocierea bugetului 2014-2020

UPDATES

14.32 Think tank-ul Open Europe analizeaza propunerea lui van Rompuy. O buna analiza!

13.52 Daily Telegraph face o comparatie intre cheltuielile functionarilor europeni si cei britanici. David Cameron a criticat beneficiile functionarilor europeni, iar acum comparatia e un contraargument. (foto, sursa: The Daily Telegraph)

13.33 Liderii europeni sunt deja in discutii. Presedintele Basescu a fost printre ultimii care a ajuns la Consiliu.

Euractiv. com a publicat draftul propunerii lui van Rompuy.

11.09 Presedintele Hollande a ajuns deja la consiliu, dar nu a facut declaratii. La fel si premierul David Cameron, care a venit acum 5 minute. 

Nu s-au facut progrese suficiente, a spus david Cameron la intrare. Nu s-au facut progrese in taierea propunerilor de suplimentare a cheltuielilor. (...) Nu este vremea sa mutam banii dintr-o parte in alta, trebuie facute reduceri. (...) Ata facem acasa, asta trebuie sa facem si aici.

Intre timp, Euractiv prezinta un plan B de ajungere la un acord in ciuda opozitiei Marii Britanii.

____________________________________________________________

O noua zi de discutii. Aseara reuniunea a inceput mai tarziu cu trei ore din cauza intalnirilor bilaterale si s-a terminat tarziu in noapte. Herman van Rompuy a venit cu o noua propunere si le-a dat-o spre studiu liderilor europeni.

Astazi vor incepe efectiv negocierile pornind de la aceasta noua propunere.

Despre ce este vorba: Van Rompuy a mentinut suma, dar a reimpartit banii altfel.
  •  Politica de coeziune mai primeste 10,6 mld de euro.
  • PAC mai primeste 8 mld de euro. Cum platile directe au primit mai multi bani decat cei rpevazuti, ca sa multumeasca Franta, s-au luat bani de la dezvoltare rurala, in detrimentul Austriei, de exemplu.
  • Connecting Europe (bani pentru interconectare, de la retele de comunicatii la gazoducte) pierde 5 miliarde. balticii sunt foarte afectati.
  • Cercetarea (Horizon 2020) pierde pana la 8 miliarde.
  • Romania este, evident avantajata de suplimentari. Altfel, nu prea reuseste sa obtina ceea ce vrea. Cofinantarea de 75% este propunerea, fata de 85% cat ne dorim. Prefinantarea scade la 2%, de la 7 pana la 9%, iar TVA ar deveni neeligibil.


 Presedintele Basescu a fost oprit la o scurta declaratie de presa internationala. dupa ce a spus ca e important rezultatul la care se va ajunge inaintea negocierilor, el a fost itnrebat si ceva despre situatia sa. Jurnalistii, cu ceva probleme de limba engleza, nu s-au făcut foarte bine intelesi. Asa ca raspunsul presedintelui a fost:

Referendumul? A trecut.

Revenind la Consilul de astăzi, liderii au inceput sa soseasca pentru alte discutii. Dar reuniunea va debuta la ora 13.00, ora Romaniei.

Va voi tine la curent cu referinte care merita consultate, articole si analize.


joi, 22 noiembrie 2012

LIVE BLOG Negocierile privind bugetul UE 2014-2020


Financial Times a facut ieri un grafic foarte bun si explicativ privind taberele si principalele probleme. In masura in care este posibil, cum astazi urmaresc negocierile, voi posta, din surse diferite, proprii si din presa internationala, informatii despre cum decurg negocierile.

UPDATE

18.42 Reuters: Presedintele PE Martin Schulz spune ca are indoieli ca este posibil un compromis astazi. "Din cauza, potrivit informatiilor pe care le am, pozitiei intransigente a premierului Cameron, a guvernului britanic, care merg pe ideea totul sau nimic. Nu este un bun inceput de negocieri, este mai degraba un ultimatum".

18.29 Inceperea lucrarilor Consiliului amanata cu o ora, deci pentru 22.30, din cauza prelungirii bilateralelor, spune corespondentul Telegraph la BXL. In plus, are un articol interesant referitor la o scrisoare semnata de opt state membre, Marea Britanie, Germania, Austria, Danemarca, Olanda, Suedia, Franta, Finlanda, in care se arata ingrijorati de schemele de pensii ale functionarilor europeni. Evident, ca sunt prea mari. Scrisoarea, aici.

18.00 Britanicii sunt foarte buni la a ilustra complicatele chestiuni UE. Si au si foarte mult umor. iata cum vede Open Europe lucrurile. Asta e Veto Squad.


Pe de alta parte, The Guardian arata clar cat da si cat primeste fiecare tara. Toate discutiile ca am deveni contributori sunt stupide. 
 
17.38 Reuniunea Prietenilor Coeziunii va incepe la ora 19.00, ora Bruxelles-ului. 

14.36 The Telegraph: David Cameron i-a spus presedintelui Consiliului ca propunerile de reducere merg intr-o directie buna, dar mai e loc de taieri. Si ca rebate-ul britanic nu este negociabil. 

Tot mai multi lideri declara ca nu cred ca se va ajunge la un rezultat in urma negocierilor din aceste zile. 


Premierul belgian Di Rupo spune ca este pregatit pentru un maraton.

La randul lui, premierul luxembrughez, Jean Claude Junker, a spus ca se asteapta la negocieri foarte dure, lucrurile nu sunt aproape de un acord. "Nu avem nevoie de multi bani, dar nici de mult mai putini", a spus premierul.



 
13.18 Pentru o intelegere mai comprehensiva a pozitiilor unor state, va recomand lecturarea urmatoarei analize a ECFR, European Council on Foreign Relations, un think tank pe care il apreciez.

13.16 Sursele mele imi spun ca pana diseara la summit, va fi o reuniune a Prietenilor Coeziunii. Si ca diseara va pune van Rompuy pe masa o noua propunere, cu reduceri mai mari.



13.07 Presedintele van Rompuy a postat pe twitter ca are intalniri bilaterale pana la inceputul lucrarilor summit-ului. Programul zilei de astazi poate fi consultat aici.
  • Bilateralele continua pana la ora 21.00, cand incep lucrarile.
  • 21.00 Intalnire cu presedintele Parlamentului European.
  • 21.30 Fotografia de familie.
  • 21.45 Prima sesiune de lucru.

12.53 Intalnirea presedintelui Basescu cu Van Rompuy si Barroso s-a terminat. A durat aproximativ o jumatate de ora.


12.27 Noua propunere Van Rompuy este ca bugetul pentru 2014-2020 (multianual financial framework - MFF) sa fie de 940 de miliarde de euro, spun FT si The Telegraph.

12.21 Premierul belgian Elio di Rupo a spus la sosirea lui la Consiliu, care a avut loc inainte de ora 11: Este posibil ca Belgia sa isi exprime dreptul de veto. nu resping nicio optiune. insa sunt pregatit sa negociez. Italia si Letonia ameninta si ele cu veto-ul. Austria, Marea Britanie, Romania, Danemarca si Suedia sunt tarile care ameninta cu veto.


12.10 AFP: Intalnire Merkel-Hollande inainte de Consiliu, spune o sursa guvernamentala. La ora 18.15. O sursa guvernamentala germana spune ca

11.35: Presedintele Traian Basescu a ajuns la Consiliu, la intalnirea bilaterala.



Potrivit unor informatii pe surse pe care le-am, in privinta Romaniei, lucrurile stau in felul urmator:
  • In ciuda declaratiilor interne ale presedintiei si guvernului, la nivel european pozitia de negociere transmisa e una coerenta, e aceeasi, nu exista diferente pe fond. Doar in exprimare sunt nuante si acea diferenta de opini privind invocarea dreptului de veto.
  • In aceste intalniri bilaterale pe care le are presedintele Van Rompuy cu cei 27 de lideri europeni inaintea inceperii lucrarilor Consiliului, va propune un nou compromis. O noua varianta. Daca in varianta initiala taierile din propunerea de 1033 de miliarde a Comisiei era de 75 de miliarde, pana la 80, oficialii romani se asteapta ca acum sa propune o reducere de pana la 100 de miliarde, pentru a se apropia de dorinta marilor contributori. Germania a propus 130 de miliarde reducere, in timp ce Marea Britanie de 200 de miliarde. 
  • Pentru Romania, este mai mult decat probabil sa fie scos paragraful care se referea la "past performance", adica noua alocare sa depinda de eficienta cu care ne-am cheltuit banii. 
  • In timpul Consiliului Afaceri Generale, foarte vocale impotriva primei propuneri Van Rompuy au fost  Italia, Portugalia, Spania si, evident, prietenii coeziunii.
  • Ramane de vazut daca grupul prietenilor coeziunii, din care face parte si Romania si sunt beneficiarii de fonduri europene, va ramane unit. Nu este exclus sa se sparga, mi-au spus sursele mele, daca negocierile se incing, asa cum este foarte probabil. 
  • Multi se asteapta sa nu se ajunga la un acord in aceste zile. Mai mult, cancelarul german Angela Merkel a si spus ieri ca nu este exclus un summit la inceputul anului 2013.
  • La limita, bugetul pentru 2014-2020 poate fi adoptat pana in iunie 2013, insa va fi si mai dificil, in contextul in care in 2013 au loc si alegeri in Germania.
Premierul britanic David Cameron a fost primul care a avut intalniri bilaterale la Bruxelles.

Presa britanica spune ca se afla intr-o pozitie dificila. Taberele in acest moment sunt 10 (marii contributori sau neutri) la 17 (prietenii coeziunii). este oricum destul de ficil pentru Cameron, chiar daca are aliati Suedia, Olanda si chiar germania, sustinatoare a reducerii propunerii Comisiei. de fapt, nici nu mai vorbim despre propunerea Comisiei, ci despre prima propunere van Rompuy, pe care o vor redusa.

Contributia neta a Marii Britani la bugetul UE ar putea creste, in ciuda unei reduceri a sumei generale a bugetului, pentru ca exista discutii pentru reducerea rabatului britanic cu 805 milioane de lire, potrivit Sun.

Cam asa arata bilaeteralele, o fotografie pentru atmosfera. aici din intalnirea cu reprezentantul Ciprului, care detine si presedintia prin rotatie a UE.