Sandy - sansa sau calau pentru candidatii la presedintia SUA?

 Uraganul Sandy se intampla la momentul oportun, ar spune cinicii. Cu doar o saptamana inainte de alegerile prezidentiale din SUA, o sansa pentru nehotarati de a face o ultima evaluare a celor doi candidati.

Sandy a bulversat deja o campanie electorala in care au fost bagate miliarde de dolari. iar Barack obama, spun specialistii, ica presedinte in functie, are cel mai mult de pierdut daca nu gestioneaza criza dupa asteptarile americanilor. Dar are si cel mai mult de castigat.

Obama si-a intrerupt campania electorala pentru a se intoarce la Washington sa supravegheze operatiunile. A promis ca guvernul va raspunde  rapid si la inaltime catastrofei. Asa ca a declarat stare de catastrofa majora in New York si New Jersy. Intr-un astfel de caz, fondurile federale sunt deblocate pentru cei afectati, pentru adaposturile temporare si pentru reparatii.



Organizarea misiunilor de salvare si restabilirea serviciilor si livrarii de energie electrica vor avea un impact major, cred analistii, asupra electoratului.

Mai dificila este misiunea lui Mitt Romney. Si el si-a intrerupt campania, pentru doua zile. El are insa mai putine optiuni sa para prezidentiabil in aceasta situatie. Ceea ce poate demosntra este empatie. Autobuzul sau de campanie a fost rechizitionat duminica, pentru a duce alimente celor afectati din Virginia.


Pe de alta parte, Romney este puternic atacat in editorialele din presa americana pentru niste declaratii facute cu vreme in urma, referitor la FEMA, agentia federala pentru management in cazuri de urgenta.


Republicanii au un dinte impotriva FEMA

Coordonarea in cazuri de urgenta este una dintre functiile vitale ale unei mari administratii (big governement), pe care vrea Romney sa o elimine. El crede ca actiunea in cazuri de urgenta trebuie sa redevina apanajul statelor, nu sa fie la nivel federal, si chiar a avansat ideea ca, in interiorul statelor, sa revina sectorului privat. Argumentul sau: este imoral ca guvernul federal sa suporte costurile situatiilor de urgenta si a asistentei, daca asta inseamna o crestere a datoriei publice.

Uraganul Sandy a fost ocazia perfecta sa demonstreze electoratului ca ideea lui Romney este gresita. FEMA a avut o istorie nefericita in timpul administratiilor republicane, care nu-i prea vad relevanta. Asta a dus la reduceri de buget, la transformarea ei din agentie in departament.

Schimbare de tactica in campanie

Sandy a perturbat votul anticipat, aflat in centrul strategiei echipei presedintelui, spun analistii. Reyultatele ii sunt deja favorabile in Nevada si Iowa si sunt stranse in Ohio si Florida. Pe de alta parte, patru state-cheie sunt afectate de uragan: Virginia, Carolina de Nord, New Hampshire si Ohio.

Romney Mitt Romney nu poate face prea multe în afară de a urmări modul în care americanii interpretează reacţiile lui Obama, întrucât orice declaraţie din partea lui ar putea fi percepută cu uşurinţă ca fiind de natură politică.

Echipa de campanie a lui Romney va fi nevoită să regândească rapid anumite reclame într-o serie de state, astfel încât acestea să fie potrivite momentului. Cum americanii vor urmări modul în care concetăţenii lor se vor lupta să facă faţă crizei, aceştia nu vor dori să fie bombardaţi cu clipuri publicitare de campanie de atac.

Interesant de citit acest articol despre impactul uraganului asupra alegerilor.

Controversele demisiei comisarului pentru sanatate, John Dalli

Comisarul european pentru sanatate, John Dalli, a demisionat saptamana trecuta după ce a fost informat că executivul UE a primit raportul final în urma unei investigaţii a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) asupra unei plângeri depuse în mai 2012 de producătorul de tutun Swedish Match.

Aceasta companie sugera că un antreprenor maltez s-a folosit de contactele sale cu John Dalli pentru a obţine avantaje financiare din partea sa, în schimbul încercării de a influenţa o posibilă viitoare propunere legislativă privind produsele din tutun, în principal asupra interdicţiei UE pentru exportul de snus, o formă de tutun pudră, folosit pe scară largă în Suedia. Imediat ce CE a primit plângerea, aceasta a sesizat OLAF pentru a declanşa o investigaţie. OLAF nu a gasit nicio dovada ca dalli ar fi luat mita, insa comisarul si-a prezentat demisia.

Comisarul urma sa prezinte o noua propunere legislativa privind produsele din tutun.

Dalli insa nu pleaca fara sa faca valuri. Ieri a avut o conferinta de presa, in care a anuntat ca vrea sa i se faca dreptate in justitie si a aratat circumstantele demisiei lui. Iata ce a spus.

• Industria tabacului a facut un intens lobby pe langa Comisie in ultimele luni, sugerand ca demisia lui ar fi si ca urmare a acestor actiuni. "Au facut lobby peste tot, la cine, in timpul conferintelor si nu cred ca cineva este constient de asta", a acuzat Dalli. Insa astfel de actiuni nu sunt nimic neobisnuit la Bruxelles, unde este cel mai mare numar de firme de lobby din Europa, comparabil cu cel de la Washington.
• Va contesta in justitie decizia luata de Barroso de a-l face sa demisioneze. el va depune plangerea atat in Malta, tara natala, unde justitia se ocupa deja de acest dosar, cat si la Bruxelles, la CJUE de la Luxembrug si la CEDO.
• Dalli spune ca i-a cerut presedintelui Barroso 24 de ore inainte sa demisioneze, pentru a lamuri situatia, in schimb a primit o jumatate de ora. "Nu mi-am dat demisia, am fost obligat sa mi-o depun", a repretat John Dalli, citat de presa europeana.
• Se pare ca a primit un ultimatum de 45 de minute sa demisioneze.
• In schimb, se pare ca presedintele Comisiei Europene a raspuns acestor alegatii argumentand ca dalli a avut multiple ocazii pentru a raspunde intrebarilor OLAF.
• Dalli a mai spus ca parasirea functiei ajuta la intarzierea aoptarii unei noi directive anti-tabac. Totusi, comisia a aratat zilele trecute ca programul legislativ merge inainte.  Totusi, consultarea intre serviciile Comisiei, care trebuia inceputa in luna august, nu a inceput nici acum si toata munca pe aceasta legislatie a fost stopata pana la nominalizarea unui nou comisar. Asta s-a intamplat deja, Malta l-a propus pe ministrul den externe, Tonio Borg, in locul lui John Dalli. Aceasta intarziere este insa vazuta de ONG-urile anti-tabac ca pe o victorie a industriei.
• Exista suspiciuni privind toata aceasta poveste. uiar in dezbaterile din Malta firul a fost despicat in patru. Maltezii spun ca, daca ar fi fost implicat comsiarul german sau francez, nu s-ar fi procedat asa si nu ar fi fost obligat sa demisioneze inainte sa aiba timpul necesar oferirii unor explicatii.
• Mai apoi emailul companiei multinationale este suspect: este greu de inteles cum o copanie multinationala si-ar pune in joc numele prin trimiterea unui email care sa mentioneze numele comisarului cu care ar face o afacere necurata. pentru simplul motiv ca emailurile pot fi urmarite si interceptate. daca o companie ar incerca sa faca ceva in neregula, in care ea insasi ar putea fi acuzata de coruptie, nu si-ar permite sa trimita un document a carui sursa poate fi detectata. Mai ales cand ar putea beneficia de consilierea celor mai buni avocati pe care ii poate avea. Orice avocat i-ar fi spus ca e un email care o incrimineaza. Iar documentul trimis de comapnia respectiva contine numele comisarului, a antreprenorului maltez si cateva itnrebari privind costul intregului "serviciu prestat". Adica toate informatiile pe care, in mod normal, comenteaza analistii, nu le-ai pune intr-un email.

Este interesant de urmarit deznodamantul acestui caz. Probabil ca pana in momentul respectiv el va trece in uitare. Numai ca demisia unui comisar european, in conditii nu tocmai clare, pentru o suspiciune de coruptie, merita urmarita. Pana la urma, este si o batalie intre o industrie si cei care emit legislatie pentru acea industrie. Insa faptul ca industria tabacului a facut lobby nu e nimic nhefiresc si ilegal. Atata vreme cat nu se demonstreaza ca toata aceasta poveste i-ar fi fost inscenata maltezului John Dalli.

O decizie a Curtii de Justitie Europene care ne-ar putea da idei

Am urmarit cu mare atentie cazul privind reinhumarea lui Nyiro Joszef, la vremea respectiva. si actiunile oarecum sfidatoare la adresastatului si autoritatilor romane ale rpesedintelui Parlamentului de la Budapesta. Romania a urmat o cale diplomatica de ameliorare a situatiei, in ciuda unor declaratii destul de belicoase, dar vedem, din ultimele declaratii ale ministrului de externe ca maghiarii vor in continuare reinhumarea scriitorului ungur in Romania.

Lasand insa la o parte cazul de la noi (nu exista similitudini), iata cum au rezolvat  slovacii un caz tensionat cu autoritatile ungare. Au itnerzis presedintelui ungur sa intre pe teritoriul slovac, Ungaria a dat in judecata la Curtea Europeana de Justiei Slovacia, iar astazi CJUE a dat castig de cauza Bratislavei. iata principalele informatii din stirea aparuta pe Mediafax.

• Slovacia nu a încălcat dreptul Uniunii atunci când a refuzat intrarea preşedintelui Ungariei, László Sólyom, pe teritoriul său, într-o zi cu semnificaţii istorice, a hotărât, marţi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg.
• Împrejurarea că un cetăţean al Uniunii exercită funcţia de şef de stat este de natură să justifice o limitare, întemeiată pe dreptul internaţional, a exerciţiului dreptului de liberă circulaţie, a conchis CJUE.

Care este, de fapt, povestea?

La invitaţia unei asociaţii cu sediul în Slovacia, preşedintele Ungariei, László Sólyom, programase să se deplaseze, la 21 august 2009, în oraşul slovac Komárno pentru a participa la ceremonia de inaugurare a unei statui a Sfântului Ştefan. În 20 august este o zi de sărbătoare naţională în Ungaria, la această dată fiind comemorat Sfântul Ştefan, întemeietorul şi primul rege al statului maghiar.

Pe de altă parte, în 21 august este o dată considerată sensibilă în Slovacia, în măsura în care, la 21 august 1968, forţele armate ale unui număr de cinci ţări din Pactul de la Varşovia, printre care trupele maghiare, au invadat Republica Socialistă Cehoslovacă.

După mai multe schimburi diplomatice între ambasadele celor două state membre cu privire la vizita programată a preşedintelui Ungariei, Ministerul Afacerilor Externe slovac a comunicat în cele din urmă, la 21 august 2009, o notă verbală ambasadorului Ungariei în Republica Slovacă, prin care îi interzicea preşedintelui Ungariei să intre pe teritoriul slovac. 

Această notă invoca, pentru a justifica interdicţia menţionată, Directiva 2004/381 privind libera circulaţie în Uniunea Europeană.

Preşedintele ungar Sólyom, care a fost informat cu privire la conţinutul notei în timp ce se deplasa către Slovacia, a confirmat primirea acesteia la frontieră şi a renunţat să intre pe teritoriul acestui stat membru.

Întrucât a considerat că intrarea preşedintelui său pe teritoriul slovac nu putea fi refuzată în temeiul directivei, Ungaria a solicitat Comisiei să introducă la Curtea de Justiţie o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Slovaciei. Comisia a apreciat însă că dreptul Uniunii nu este aplicabil vizitelor efectuate de şeful unui stat membru pe teritoriul altui stat membru şi că, în aceste condiţii, pretinsa neîndeplinire a obligaţiilor nu este întemeiată.

Ungaria a decis în continuare să introducă la Curte, din proprie iniţiativă, o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Slovaciei, astfel cum îi permite tratatul. Comisia a decis să intervină în procedură în susţinerea Slovaciei.

Decizia CJUE

În hotărârea pronunţată marţi, Curtea constată că, întrucât Sólyom are cetăţenia ungară, acesta beneficiază de statutul de cetăţean al Uniunii, ceea ce îi conferă dreptul de circulaţie şi de ședere pe teritoriul statelor membre.

Cu toate acestea, Curtea aminteşte că dreptul Uniunii trebuie interpretat în lumina normelor relevante ale dreptului internaţional, întrucât acest drept face parte din ordinea juridică a Uniunii şi este obligatoriu pentru instituţiile acesteia. În acest context, Curtea arată că, în temeiul normelor cutumiare ale dreptului internaţional general, precum şi al normelor convenţiilor multilaterale, şeful de stat se bucură în relaţiile internaţionale de un statut special.


Imprejurarea că un cetăţean al Uniunii exercită funcţia de şef de stat este de natură să justifice o limitare, întemeiată pe dreptul internaţional, a exercitării dreptului de circulaţie pe care dreptul Uniunii îl conferă acestei persoane. Curtea constată că dreptul Uniunii nu îi impunea Slovaciei să garanteze accesul preşedintelui Ungariei pe teritoriul său.

De asemenea, deşi Slovacia a invocat în mod greşit Directiva 2004/38 ca temei juridic pentru refuzarea accesului preşedintelui Ungariei pe teritoriul său, această împrejurare nu constituie totuşi un abuz de drept în sensul jurisprudenţei Curţii.

În aceste condiţii, Curtea de la Luxemburg a respins acţiunea formulată de Ungaria în ansamblul său.

Dezbaterile Obama-Romney: Spontaneitatea eliminata. Cat de tematori pot fi cei doi candidati?

Inainte de cea de-a doua dezbatere, de maine noapte, cea cu intrebari de la electori indecisi, care ar fi putut deveni cat de cat interesanta, a aparut documentul in care cei doi candidati la presedintia SUA au convenit regulile pentru cele trei dezbateri. Cand miza e atat de mare, nimic nu e lasat la voia intamplarii. Dar parca sunt prea tematori si prea lasi, daca citesti regulile stabilite.

Va reamintesc ca sunt trei dezbateri electorale. prima a fost acum doua saptamani, pe teme de politica itnerna, cei doi candidati si un moderator. La fel va fi si formatul celei de-a treia, cand temele vor fi de politica externa. Cea de maine noapte are un format diferit. Votanti indecisi, alesi de Gallup, le pun intrebari celo doi candidati. S-ar fi anuntat cat de cat interesanta, daca nu apareau regulile.

Pe de alta parte, am participat ieri la o discutie cu doi strategi americani, unul democrat si celalalt republican, care spuneau, asa cum am afirmat si eu cand am comentat pentru Digi prima dezbatere, ca ele nu sunt hotaratoare in convingerea indecisilor. Ba mai mult, doar doua au fost in istoria alegerilor din SUA, nu atatea cate dau diferite site-uri. Deci aceste dezbateri sunt un spectacol in care fiecare dintre candidati incearca sa arate cat mai bine si sa evite greseli flagrante. Altfel, efectul lor asupra indecisilor este minim.

Bun, sa revenim la reguli, ca astea le fac chiar si mai irelevante. In conditiile in care candidatii se asigura ca nu vor avea surprize neplacute. Nu ca la noi, dom'le, cand esti confruntat cu vreun pixel albastru sau esti intrebat pe unde ai umblat in noaptea precedenta. :)

Iata despre ce e vorba la americani.

The 2012 Debates - Memorandum of Understanding Between the Obama and Romney Campaigns

• Candidatii nu isi pot adresa intrebari in timpul niciuneia dintre dezbateri. (Deci asa se explica faptul ca Obama nu l-a intrebat pe Romney despre cei 47% dintre americani care asteapta ajutorul de la stat.)
• Candidatii nu isi pot cere sa faca promisiuni.
• in timpul primei dezbateri, din 3 octombrie, niciunuia dintre candidati nu i-a fost permis sa se miste din locul in care se afla, in spatele pupitrului.
• Pentru dezbaterea cu public din 16 octombrie, moderatorul nu va avea voie sa adreseze intrebari de urmarire sau sa faca vreun comentariu referitor la o intrebare adresata de public sau referitor la raspunsul vreunuia dintre candidati.
• Publicul care pune intrebari nu va putea sa puna intrebari de urmarire sau sa participe la discutie, iar microfonul celui care va pune intrebarea va fi inchis imediat ce o termina de formulat.
• Daca cel care pune itrnebari din public va intreba altceva decat ce a fost ocnvenit din timp cu moderatorul, i se va inchide microfonul.
• Niciunul dintre candidati nu va avea voie sa citeze sau sa faca referire la cineva din public, cu exceptia familiei, in timpul dezbaterilor.
• Pentru cea de-a doua dezbatere, fiecare candidat se va putea misca doar intr-un perimetru bine delimitat si nu va avea voie sa il depaseasca pana la sfarsitul dezbaterii. 
• Niciunul dintre candidati nu paote cere o dezbatere in plus fata de cele convenite. 

Ce spune tăcerea Comisiei după vizita Monei Pivniceru la Bruxelles

Ministrul justitiei, Mona Pivniceru, este astazi in vizita la Bruxelles. O vizita fara accesul presei, fara press arrangements cum mi-au spus toti cei de la cabinetelor oficialilor pe care i-a intalnit sau urmeaza sa ii intalneasca ministrul roman. E vorba despre Viviane Reding, comisarul pentru justitie, drepturi si libertati civile, si Catherine Day, secretarul general al CE, al carei cabinet face rapoartele privind MCV.

Cateva comentarii succinte:

• In general, fiecare nou ministru al Justitiei facea cat mai grabnic o vizita la Bruxelles. In cadrul ei, pe langa faptul ca oficialii il cunosteau personal, isi prezenta intentiile si, de obicei, prmitea ca respecta indicatiile din MCV si face tot posibilul pentru atingerea obiectivelor. Chiar daca in Romania unii erau mai zmei si criticau Comisia Europeana. Sa nu uitam anterioara vizita a unui ministru la Viviane Reding. 
• Doamna Pivniceru este ministru de mai bine de o luna si jumatate si abia acum a avut aceasta intalnire. Trebuia sa aiba o intalnire la Viena, in 20 septembrie, la o reuniune a ministrilor de justitie, insa agenda prea aglomerata nu i-a permis doamnei Pivniceru sa il intalneasca pe comisarul european. Intalnirea fusese anuntata chiar de catre Viviane Reding in dezbaterea din 12 septembrie, din Parlamentul European, care a avut ca tema situatia politica din Romania.
• Intre Bruxelles si autoritatile romane a avut loc o intensa corespondenta privind numirea procurorului general si al sefului DNA. Din scrisoarea publicata de Romania Libera ieri, reiese clar ca dialogul a fost unul al surzilor. Doamna Pivniceru a trimis Comisiei criteriile privind numirea in cele doua functii din justitie, in 7 septembrie. In 11 septembrie a veit raspunsul CE, care atragea atentia ca putine dintre sugestiile Comisiei se regaseau in ele. O a doua scrisoare a ajuns la Bucuresti in 21 septembrie. Aceasta este publicata de RL.
• Intre cele doua scrisori, doamna Pivniceru trebuie sa o intalneasca pe Viviane Reding.  Si, in mod cert, intalnirea nu ar fi fost doar una de facut cunostinta, ci si una in care i se comunicau clar nemultumirile oficialilor europeni. Cum insa intalnirea a fost amanata, a venit scrisoarea din 21 septembrie.
• O scrisoarea cu un ton dur, foarte explicita, care a reluat sugestiile Comisiei, pentru a inaltura orice echivoc.
• Intalnirea de astazi cu comisarul Reding a durat in jur de o ora. Dar nu exista niciun fel de imagine pana in acest moment. In mod cert mi s-a spus ca EBS nu va da nimic, si se confirma,  Nici macar strangerea de mana.
• Aceasta tacere este plina de subintelesuri. Avand in vedere ca cel putin fotografii se fac si se publica pe site de la intalniri ale comisarilor cu diferiti reprezentanti ai societatii civile cu care au consultari, darmite cu un ministru al unui stat membru.

Cea mai importanta intalnire este aceea cu Catherine Day. Daca pe Viviane Reding o poti acuza, asa cum fac politicieni romani, ca isi face campanie si ca tinteste functia de presedinte al Comisiei, iar Romania ii serveste sa isi arate fermitatea si preocuparea, Catherine Day este un functionar european neutru.

Colegiul Comisarilor si-a schimbat componenta, insa Catherine Day a ramas secretar general. Cabinetul ei redacteaza raportul asupra MCV. Intalnirea va avea loc astazi, la ora 16.30, ora Romaniei. deocamdata, nicio informatie oficiala nu va fi data in urma acestei intalniri. Asa s-a hotarat. Daca insa vor considera ca a avut loc un dialog al surzilor, in continuare, atunci este posibil sa apara, pe surse sau on the record, niste informatii. Tacerea Comisiei e, uneori, mai grava decat observatiile dure pe care le face. Pentru ca, tacand, vrea sa iti transmita mesajul cat de neimportant esti pentru ea.

UPDATE 15.03
Mark Gray a reiterat, in briefingul de presa, pozitia Comisiei Europene. Este clar mesajul pe care il transmit oficialii de la Bruxelles ministrului roman.

Comisia a fost foarte clară. Pentru noi, cheia problemei este ca acest proces de nominalizare să fie corect şi transparent. De-a lungul întregului proces. A existat o corespondenţă cu autorităţile române, Comisia şi-a prezentat poziţia detaliat. Acum asteptăm ca ministrul justiţiei sa ne prezinte schimbările pe care le face. Să aşteptăm întâlnirea şi vom face o evaluare după aceea.

VIDEO Culisele audierii lui Orban

Candidatura lui Leonard Orban este prima a unui fost comisar european pentru Curtea de Audit europeana. Iar votul negativ din comisie a fost o surpriza pentru multi, inclusiv pentru parlamentari. Am scris in ziua votului ca voi reveni cu amanunte despre audiere. Mi-a luat o zi intreaga de discutii cu oameni de la Bruxelles, ca sa-mi conturez o imagine cat mai exacta a audierii. Unii au acceptat sa vorbeasca on the record, cei mai multi nu au vrut sa fie citati, vrand sa stea departe de jocul politic romanesc, transferat, pentru a cata oara, la Bruxelles.

Aici este audirea.



Cum a decurs audierea?

• Audierea l-a purtat pe Orban prin toate problematicile, ba mai mult, a fost intrebat si chestiuni foarte tehnice. 
• Trebuia sa lamureasca o chestiune importanta: cum va evita conflictul de interese. In calitate de fost comisar european, ar fi putut fi banuit de conflict de interese daca ar controla Comisia Europeana. Iar cea mai controlata institutie europeana este chiar Comisia Europeana. 
• In plus, trebuie sa controleze folosirea banilor europeni de catre statele membre. De unde un nou risc de conflict de itenrese. Chestiunea a fost clarificata, de altfel inca din raspunsurile la chestionarul transmis comisiei, prin faptul ca va cere presedintelui sa nu ii dea in sarcina dosare care privesc Comisia si tara sa.
• Se stie ca membrii PPE ai comisiei au votat impotriva. Insa schimbarea a intervenit pe parcurs. Din informatii convergente am aflat ca Orban a vorbit cu toate grupurile politice, inclusiv cu PPE. Raportorul, socialista Ines Ayala, mi-a declarat ca ei insasi ii spusese Orban ca a avut o discutie cu coordonatorul PPE din comisiei, Ingeborg Graessle, care ii spusese ca situatia este ok.
• In general, deciziile de vot se iau cu mai multe zile inainte, iar PPE nu hotarase sa ii puna bete-n roate lui Leonard Orban. Situatia s-a schimbat in ziua audierii.
• Din declaratiile inregistrate, facute on the record, decizia ar fi fost schimbata de o interventie a PDL. Catalin Ivan si Ines Ayala au declarat ca doamna Elena Basescu ar fi venit la comisie cu indicatia, transmisa de mai de sus, ca PPE nu ar putea vota un candidat care nu are, in tara, sustinerea politica a tuturor partilor.Eu am incercat sa vorbesc cu Elena Basescu si cu Traian Ungureanu, care au fost prezenti la vot, dar de la biroul lor, asistentii mi-au spus ca TRU este  in drum spre tara, in timp ce Elena Basescu nu a dar niciun raspuns. Tacerea a fost in sine un raspuns.
• Cristian Preda a declarat pentru Mediafax: Ştiam că PPE este nemulţumit, pentru că nu agreează de principiu candidaturile guvernamentale. PPE nu are deloc o impresie bună despre acest guvern de la Bucureşti şi atunci s-a suprapus reticenţa faţă de candidaturi guvernamentale peste impresia defavorabilă, negativă, faţă de Guvernul Ponta.
• Din discutiile mele cu reprezentanti ai PPE, faptul ca Preda a implicat in declaratii intregul grup a deranjat. Si modul in care a justificat votul negativ.
• Pentru ca Ingeborg Graessle, in comunicatul de presa pe care l-a dat, a incercat sa dea impresia ca un motiv al respingerii este lipsa de experienta in audit a lui Orban si suspiciunile care planeaza asupra administrarii fondurilor europene, pe care Orban le coordoneaza, intr-un fel acum. Faptul ca Preda a spus coar ca fiind o propunerea a guvernului Ponta nu e agreat de PPE a suscitat suparare in grupul politic.
• Multi dintre membrii PPE nu au asistat la audiere, dar au fost mobilizati sa vina in momentul votului. 
• Mai mult, exista o procedura in Parlamentul European. Cand membrii unui grup politic nu pot participa la votul din comisie, ei pot delega alti colegi de grup sa ii reprezinte si sa voteze in locul lor, chiar daca nu sunt membrii ai comisiei si nici macar supleanti. 
• Ei bine, in aceasta comisie sunt doi romani: Catalin Ivan (PSD) si Monica Macovei (PDL). Pe langa ei, insa, ieri au participat la votul privind nominalizarea  lui Leonard Orban si Elena Basescu, Sebastian Bodu si Traian Ungureanu. Ei si-au inlocuit colegi din PPE absenti. Eurodeputatii PDL au votat toti impotriva lui Orban.
• Prin urmare, la momentul votului, in sala se aflau mai multi romani decat membrii de drept ai comisiei. Si tabara cealalta a adus intariri: Cristian Busoi, de la PNL si Corina Cretu, de la PSD au votat si ei, inlocuindu-si colegi de grup politic, straini. Votul lor a fost pentru Orban.

Care au fost comentariile de dupa audiere?

• Europarlamentarii romani au fost primii care au reactionat. Reactiile lor le-am spus mai sns. Catalin Ivan, de la PSD, membru al comisiei, a acuzat din start PDL pentru sabotarea candidaturii lui Orban. Argumentul lui: Vasile Mircea Popescu, a carui candidatura a fost retrasa de guvernul Ponta, este un apropiat al familiei presedintelui si asta a dus la coalizarea impotriva fostului comisar european.
• Sebastian Bodu a invocat incompatibilitatea cu tratatul de functionare al Uniunii. Un argument fals si am si explicat aici de ce.
• Cristian Preda a recunoscut, de fapt, ca oricine ar fi fost candidatul propus de premierul Ponta nu ar fi fost agreat de PPE.
• Ingeborg Graessle, coordonatorul PPE din aceasta comisie, a incercat sa faca o legatura cu fondurile europene, a adus in discutie proasta administrare a lor si faptul ca ne sunt inghetate si cam cate vom pierde prin dezangajare. In plus, ea spunea ca Leonard Orban a avut "un contact redus cu auditul". Adica i-ar fi reprosat lipsa de experienta in audit. Ceea ce este fals. Exista trei tipuri de audit: financiar, de conformitate si de performanta. Ca si comisar european, este adevarat ca Orban n-a fost subiect de descarcare bugetara, insa a urmarit indeaproae directorii generali de sub el, care sunt. Iar in ceea ce priveste celelalte doua tipuri de audit, cel putin de cand e ministrul afacerilor europene numai asta face.
• Raportoarea Ines Ayala, de la socialisti, a spus ca nu se astepta la nicio surpriza, mai ales ca recomandase un vot pozitiv. Totul a decurs bine, iar Orban a lamurit toate punctele sensibile ale pozitiei pe care ar fi ocupat-o la Curtea de Conturi, adica posibilitatea aparitiei conflictului de itenrese. Ayala mi-a spus ca ea se ocupa, in  general, de candidaturile pentru Curtea de Audit, adica ea este raportor.
• Faptul ca Orban si-a luat angajamentul public ca va cere presedintelui Curtii de Audit sa nu ii repartizeze dosare care ar putea ridica suspiciunea de conflict de interese a fost "mai mult decat am auzit vreodata de la toti candidatii". 
• In privinta compatibilitatii sau incompatibilitatii lui Orban cu functia, Ayala a explicat foarte clar punctul de vedere al Parlamentului European: calitatea de membru e reglementata prin tratat, iar tratatul spune ca acesti candidati trebuie sa fi lucrat in autoritatile de audit din tarile lor sau sa fie oameni cu experienta. Orban, prin calitatea de comisar european si de ministru al afacerilor europene, are foarte multa experienta in acest sens. 
• "În Curtea Europeană de Audit, iar parlamentul a apărat întotdeauna acest punct de vedere, nu există doar tehnicieni sau experţi în audit. Am avut experienţe mai bune şi mai puţin bune cu astfel de experţi. Faptul că sunt experţi in audit nu ii face membrii buni ai Curţii. Asta nu este suficient, nu este o condiţie care să ne asigure că va fi un membru bun", a spus Ines Ayala. Mai mult, ea a subliniat faptul ca Parlamentul European tine ca nu toti membrii Curtii sa fie tehnicieni.
• Raportoarea a mai precizat ca ea va recomanda plenului un vot pozitiv, ca spra ca Orban sa nu isi retraga candidatura, ca face lobby la celelalte grupuri politicepentru un vot pozitiv.
• Nu in ultimul rand, ea a reamintit ca Orban a fost votat in 2007 comisar european cu o larga majoritate in Parlamentul European. Ar fi cel putin ciudat ca acelasi parlament (in mare parte cu aceeasi componenta, chiar daca intre timp au avut loc alegerile in 2009) sa gaseasca acum ca Orban nu este calificat pentru un post de membru in Curtea de Audit.
• De fapt, aceeasi idee mi-a fost spusa si off the record. Ca nici macar in intregul grup PPE nu se crede ca un om pentru care s-a mobilizat in 2007 sa fie votat ca si comisar acum nu il mai valideaza pe acelasi om.
• Mai mult, cei cu care am vorbit si-au aratat uimirea cat de departe a mers lupta politica din Romania, de au venit europarlamentari romani sa voteze in comisie impotriva unui roman. Faptul ca, de drept, sunt doar doi romani in comisie si au mai venit 5, ajungandu-se astfel ca patru romani sa voteze impotriva unui conational a dat foarte prost. Numai ca nu isi prea bate nimeni capul, la modul real si profund, cu harjoneala noastra politica, atata vreme cat nu afecteaza grupul mare sau parlamentul.
• Multi spun ca Orban ar avea sanse la votul din plen. Nu ar face decat sa repete precedentul deja creat. Candidatul Irlandei pentru Curtea de Conturi a fost respins de comisie si a trecut de plen. 
• Se pare ca este foarte posibil ca europalramentarilor romani din PDL sa li se fi dat satisfactie acum, in comisie, dar la plen jocurile se schimba. Sustinerea lui Orban nu vine doar din partea guvernului roman, ci si de la nivel european. Ca fost comisar european, oricat de nesemnificative sustin unii ca ar fi fost si activitatea lui, si portofoliul, pentru cadidatura sa a existat si gir european informal. Prin urmare, este foarte probabil ca PPE sa il voteze in plen. Daca va decide sa continue. Iar aceasta decizie, mi-a spus chiar Leonard Orban, o va lua dupa niste consultari saptamana viitoare.

Incompatibilitatea lui Orban - un fals argument

Cu totul neasteptat, Leonard Orban nu a primit avizul comisiei de control bugetar a Parlamentului European, pentru a deveni reprezentantul Romaniei la Curtea Europeana de Audit.

Urmeaza sa pun un text despre culisele acestui esec, insa pana atunci vreu sa clarific o informatie falsa care circula in spatiul public. A fost un subiect pe care l-am documentat acum aproape o luna de zile si, pentru ca nu s-a sustinut, nu l-am mai facut.

Totul a pornit de la o informatie venita pe surse care spunea ca Leonard Orban este incompatibil cu numirea la Curtea Europeana de Audit. Ca prin trimiterea lui Orban, se incalca Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Sursa era atat de binevoitoare incat dadea, mura-n gura, si articolul, exact cel care vorbeste despre calitatile si calificarile membrilor propusi de statele membre. Este vorba despre Art.286 (ex art 247 din TCE) care prevede:

Articolul 286
(ex-articolul 247 TCE)
(1) Membrii Curții de Conturi sunt aleși dintre personalitățile care fac parte ori au făcut parte, în
statul lor, din instituțiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru această funcție. Aceștia trebuie să prezinte toate garanțiile de independență.

In aceste conditii, am purces la documentarea subiectului. {rimul pas, si cel mai simplu pentru toti: studierea CV-urilor tuturor membrilor actuali ai Curtii Europene de Audit. Ele se gasesc aici. Rezultatul: exista mai multi membrii care nu au lucrat in audit si totusi isi reprezinta tara in aceasta institutie.
Exemplele sunt la indemana:

1. David BOSTOCK, United Kingdom, CV-ul sau e aici. A lucrat multi ani in Reprezentanta Permanenta pe langa UE a Marii Britanii, a fost director in BEI, dar pana in 2002, cand a devenit membru al Curtii de Audit nu a avut activitati de aceasta natura.
2. Kersti KALJULAID, Estonia, CV. Specializata in mergers and aquisitions, a lucrat ca si consilier economic al premeirului eston, omul de legatura cu institutiile financiare internationale, a fost director de uzina electrica si chiar gazda a unui talk show de televiziune.
3. Karel PINXTEN, Belgium, CV. Primar, deputat in Parlamentul belgian, europarlamentar, dar fara sa fi lucrat in audit.
4. H.G. WESSBERG, Sweden, CV. Cu experienta in aparare si afaceri externe, secretar de stat in aceste ministere, dar fara experienta in audit.
5. Ville ITÄLÄ, Finland, CV. Comisar de politie, apoi procuror, dupa care a devenit co-actionat la o firma de avocatura si, in final, ministru de interne.

Pe restul va las sa ii descoperiti singuri, insa cred ca argumentul ca nu toti membrii au experienta in audit sau au facut parte din autoritatile de audit din tarile lor se sustine cu aceste exemple.

Prin urmare, afirmatia facuta cu atata convingere ca Romania incalca Tratatul UE facuta de domnul Bodu este total falsa. Si nu o spun eu.

O spune purtatorul de cuvant al institutiei europene. Intr-o declaratie pe care mi-a dat-o, Aidas Palubinskas a spus clar ca nu este incalcat niciun tratat: "Articolul 286 prevede ca membrii Curtii de Audit sa fi facut parte in statele care ii propun din autoritatile de control financiar sau sa experienta lor sa ii califice pentru o astfel de functie".

Asa se explica prezenta printre membrii Curtii a unor oameni care nu au lucrat in viata lor in audit. Sunt oameni cu experienta care pot, oricand, sa faca fata acestei functii. Iar un fost comisar european este in mod cert calificat.

Ca sa fiu sigura, am intrebat daca asa interpreteaza Curtea de Audit acest articol din Tratatul de functionare a UE. Iar purtatorul de cuvant a tinut sa sublinieze ca "nu este o interpretare, este ceea ce stipuleaza clar tratatul".

Asadar, afirmatia ca orban a fost incompatibil cu prevederile legislatiei europene este TOTAL FALSA. Iar o documentare sumara, rpecum si o intrebare simpla la sursa, au putut lamuri foarte exact problema.

Repet, eu am lamurit-o in urma cu o luna. Era la fel de simplu ca pasii sa fie repetati si situatia era clara, din acest punct de vedere.