Semnalul necesar dat de Klaus Iohannis prin vizita la Chisinău. Este pregătită România pentru o eventuală revenire a comuniştilor în coaliţia aflată la putere?

Preşedintele ales Klaus Iohannis face prima sa vizită externă astăzi, la Chişinău, în ultima zi a campaniei electorale.

Este gestul potrivit şi necesar de sprijin pentru partidele proeuropene. În plus, victoria lui Iohannis în România ar putea avea efect de contagiune şi de a-i scoate din letargie pe cei o treime de moldoveni care nu ies la vot.

Contextul acestor alegeri este unul tensionat, Partidul Patria, al controversatului om de afaceri Renato Usatîi a fost scos de justiţie din cursa electorală, pe motiv că a primit finanţare din străinătate, ceea ce este interzis de legislaţia moldovenească.

Într-adevăr, Usatîi a părut că aruncă cu banii în campanie, când a împânzit Moldova cu bannerele şi afişele sale electorale. O campanie costisitoare pentru un partid sub 10% în sondaje, este situat la 8-9%, depinde de sondaj, finanţată în mod evident din Rusia.

Usatîi a şi plecat din Moldova după decizia de joi, argumentând cu teama de a nu fi arestat. Electoratul său este format din tinerii rusofoni şi rusofili şi rămâne de văzut spre cine se vor îndrepta aceştia.

Aşa cum am arătat într-o analiză publicată pe cursdeguvernare.ro, prima şansă pentru preluaera puterii şi după alegeri o au partidele proeuropene.

Pe de altă parte, apare tot mai frecvent vehiculată ideea cooptării acum la putere şi a comuniştilor - am văzut-o la diferiti analişti, am văzut-o chiar şi la Usatîi.

Analistul Dan Dungaciu spune că ar fi în avantajul ruşilor, care au încercat - susţinând atât de deschis partidele lui Usatîi şi pe socialiştii lui Dodon, care s-a văzut cu Putin - să îl facă pe Voronin frecventabil.

Există însă o problemă dacă vin comuniştii la putere: pe lângă faptul că reformele stipulate de acordul de asociere vor fi încetinite, se pune întrebarea ce politică va adopta România?

Să ne amintim că relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău ajunsese la cel mai prost nivel de la căderea URSS în ultimii ani în care comuniştii s-au aflat la putere la Chişinău.

• ambasadorul român Filip Teodorescu a fost declarat persona non grata si a trebuit să părăsească Chişinăul în maxim 24 de ore.
• în plus, Voronin a introdus obligativitatea vizelor pentru români
• scandaluri sexuale, înscenări, scandaluri de corupţie

Din 2007 până în 2009, relaţiile dintre cele două ţări s-au tensionat până la acele gesturi extreme, de expulzare a ambasadorului ţării noastre. Va invit să citiţi, ca să vă reamintiţi, o analiză pe care am făcut-o în iunie 2009, pe Hotnews, unde lucram la acea vreme. Şi apoi să ne întrebăm cum vor fi gestionate relaţiile cu comuniştii reveniţi la putere. Dacă vor reveni, fireşte.

Relatiile Romania-Moldova: coruptie cu vize, scandaluri sexuale, acuze de subminarea statalitatii 

Relatiile Romania - Republica Moldova au traversat in ultimii doi ani, de la aderarea Romaniei la UE, probabil cea mai contondenta perioada din istoria lor bilaterala. Atacurile repetate ale autoritatilor de la Chisinau nu si-au gasit, in general o replica la fel de taioasa la Bucuresti, insa declaratii ale unor oficiali romani au oferit argumente moldovenilor sa ceara UE sa "puna la punct" Romania. Normalizarea relatiilor bilaterale ar depinde, sustin analistii si politicienii romani, de o schimbare a puterii de la Chisinau.

Romania a sustinut mereu sprijinul pe care il acorda Republicii Moldova in aspiratiile sale europene, presedintele Basescu spunand in repetate randuri ca vede o unire a celor doua tari in interiorul UE. O astfel de afirmatie, inofensiva din punctul de vedere al Romaniei, a fost interpretata - de fiecare data cand ea a fost facuta - ca o dorinta a Romaniei de a interfera in chestiunile interne ale Moldovei si un atac la statalitatea tarii de peste Prut. Presedintele Voronin se arata mereu deranjat de atitudinea de frate mai mare a Romaniei fata de tara sa si insista ca drumul Moldovei spre Europa nu trece pe la Bucuresti.

Scandaluri de coruptie privind acordarea vizelor, disputa privind recunoasterea sau nu a limbii moldovenesti, acuze de subminare a statalitatii moldovenesti, expulzari de diplomati si clerici romani, scandaluri sexuale - sunt elementele care au caracterizat relatiile bileterale dintre cele doua tari.

Daca diplomatia de la Bucuresti a ales un ton ponderat si nu a raspuns cu aceeasi agresivitate provocarilor verbale si nu numai ale reprezentantilor puterii de la Chisinau, presedintele Traian Basescu a fost mai putin moderat si a avut, in cateva episoade, declaratii care au starnit o replica furioasa la Chisinau si au dat argumente unui aliat al comunistilor moldoveni, Rusia, sa atraga atentia UE asupra Romaniei si a modului inadmisibil in care isi desfasoara relatia vizavi de Republica Moldova.

Romania submineaza statalitatea Moldovei

Republica Moldova a cerut in repetate randuri Uniunii Europene sa-si foloseasca influenta asupra Romaniei, pentru ca aceasta sa nu se mai amestece in treburile sale interne. Guvernul de la Chisinau a acuzat Bucurestiul de politica duplicitara si amenintari la adresa statalitatii si securitatii cu Republica Moldova Tratatul politic de baza si Tratatul privind frontiera, pe care o interpreta drept "o confirmare a adevaratelor intentii pe care la urmareste conducerea statului vecin".

Acest gen de acuzatii s-au intensificat dupa evenimentele post-electorale de la Chisinau, din aprilie 2009, cand Romania a fost acuzata de implicare in protestele de strada care au avut loc in capitala moldoveneasca. Mai tarziu, insa, procurorul general moldovean, Valeriu Gurbulea,a infirmat o implicare in actiunile de protest, insa a vorbit despre atacuri cibernetice asupra retelelor institutiilor de stat moldovene.

"Romania, ca stat, nu a participat la protestele din 7 aprilie. Au fost inregistrate doar unele forme – spre exemplu, a fost un atac cibernetic din Romania asupra serverelor institutiilor de stat, inclusiv incercari de trecere a frontierei moldo-romane", a spus el intr-o conferinta de presa.

Scandaluri privind vizele si indiscretii sexuale

Autoritatile de la Chisinau au cautat mereu dovezi de a demonstra coruptia reprezentantilor Romaniei din misiunea diplomatica. In 2008, ministrul de interne moldovean anunta, intr-o conferinta de presa, ca un diplomat de rang inalt din cadrul Ambasadei Romaniei la Chisinau este suspectat de coruptie, dupa ce ar fi primit mita pentru a facilita acordarea vizelor cetatenilor moldoveni intr-un timp mai scurt.

MAE roman ia masuri si il recheama in tara pe seful sectiei consulare, Alexandru Rus, "pentru consultari in calitatea sa de responsabil pentru activitatea consulara din cadrul ambasadei", si anunta mai apoi ca acesta nu se va mai intoarce la post pentru ca "s-a vulnerabilizat". La acelasi episod, presedintele Basescu are o replica pe masura acuzatiilor si spune ca Romania va raspunde "extrem de dur" la acuzatiile autoritatilor Republicii Moldova la adresa unui diplomat roman privind acordarea vizelor. El a spus ca aceste acuzatii  reprezinta "ultima agresiune orchestrata" de Chisinau si le-a catalogat drept "provocare".

Replica extrem de dura menita a fi data moldovenilor este cerinta pe care presedintele roman o adreseaza Guvernului si anume de a simplifica la maximum procedura de acordare a cetateniei romane moldovenilor de peste Prut, fata de care Bucurestiul are "o datorie morala". Cerinta presedintelui nu va fi pusa in practica decat in 2009, dupa alegerile de la Chisinau, de catre guvernul premierului Boc.

Alexandru Rus, vulnerabilizat de scandalul vizelor, a fost inlocuit de Ion Nuica, vulnerabilizat, in vara lui 2009, de un scandal sexual. In urma cu doua-trei saptamani, o inregistrare video data presei romane il infatisa pe consul intretinand relatii sexuale cu o subalterna, cetatean moldovean care lucra in consulat.

Comentatorii si oamenii politici din Romania spuneau ca "este o lucratura" a serviciilor moldovenesti, pentru a prejudicia imaginea Romaniei, iar MAE nu a avut o reactie lamuritoare. Ministerul anunta retragerea consulului de la post si decizia de a inlocui toti angajatii moldoveni ai consulatului cu personal adus de la Bucuresti. Timp de cateva zile, probabil o saptamana, Romania nu mai avea la Chisinau niciun diplomat de rang inalt, misiunea fiind lipsita atat de ambasador, cat si de consul.

Expulzari si personae non grata

Actiunile extreme luate de autoritatile moldovene impotriva Romaniei au fost expulzarile de diplomati, culminand dupa protestele postelectorale, cu insusi ambasadorul roman si neacceptand un nou ambasador, in persoana lui Mihnea Constantinescu.

"Jocul" de a declara diplomati romani presona non grata a inceput in decembrie 2007, cand atasatul de presa si secretarul II al ambasadei Romaniei au fost expulzati pentru "incompatibilitatea activitatii acestora cu statutul diplomatic detinut". (Anterior, in 2002, Moldova mai expulzase un diplomat roman - atasatul militar, in urma protestelor anticomuniste de la Chisinau, in timpul ministeriatului lui Mircea Geoana, dar perioada analizei se refera la ultimii doi ani, dupa aderarea Romaniei la UE).

MAE roman a apreciat acest act ca "inamical, total nejustificat" si considera ca "vine in contradictie cu atitudinea constructiva si cooperanta pe care Romania a manifestat-o in permanenta la adresa Republicii Moldova", iar ambasadorul Filip Teodorescu a refuzat nota verbala care i-a fost inmanata la sediul Ministerului moldovean de Externe.

Cateva zile mai tarziu, au fost expulzati de pe teritoriul moldovenesc si doi preoti ai Mitropoliei Basarabiei originari din Romania, pe motiv ca acestia, fiind cetateni romani, au incalcat regimul de sedere pe teritoriul moldovean, ca nu aveau permis de munca din partea autoritatilor centrale si autorizare din partea autoritatilor locale pentru a activa ca preoti in parohie. Patriarhia din Romania califica gestul drept "un act de intimidare regretabil".

Actiunile autoritatilor moldovene in acest sens au culminat cu expulzarea a insusi ambasadorul Filip Teodorescu, ulterior protestelor postelectorale. In 8 aprilie, ambasadorul roman si un alt diplomat deveneau personae non grata, in urma acuzatiilor aduse Romaniei de implicare in evenimente. Tot atunci se impunea si un regim de vize cetatenilor romani.

Autoritatile romane au luat imediat masuri, numind si audiind in regim de urgenta un nou ambasador, pe Mihnea Constantinescu, insa el nu a primit agrementul Chisinaului, astfel incat in acest moment Romania nu este reprezentata la nivel de ambasador in Republica Moldova.

Nu a fost intreprinsa o alta actiune in acest sens, Bucurestiul asteptand rezultatul alegerilor de la Chisinau si a constituirii unei noi puteri sau coalitii la Chisinau, pentru a relua demersurile si, probabil, a nominaliza o noua persoana.

Romania isi doreste parteneri de discutie pro-europeni la Chisinau

Normalizarea relatiilor bilaterale ar fi posibila, potrivit analistilor si a unora dintre autoritatile de la Bucuresti, de schimbarea garniturii de la putere de la Chisinau sau de existenta in coalitia de guvernare a opozitiei de dreapta.

Presedintele Traian Basescu, cu lipsa de diplomatie de care a dat dovada in ultima vreme in declaratiile privind Moldova, a afirmat ca si-ar dori ca opozitia actualului guvern sa obtina un rezultat mai bun dupa 29 iulie, ceea ce ar permite relatiilor dintre cele doua tari "sa revina la normal".

Presedintele Voronin are aceeasi parere, insa despre puterea de la Bucuresti. El considera ca "nu se mai poate discuta" cu actuala conducere de la Bucuresti, pentru ca aceasta "gandeste in stilul anilor '30", iar Chisinaul se vede nevoit sa apeleze la Bruxelles pentru normalizarea si relansarea relatiilor cu Romania.

"Este imposibil cu autoritatile actuale romanesti sa hotarasti ceva, de aceea noi mizam foarte mult pe sustinerea UE pentru ca aceste relatii sa le relansam si sa le aducem la situatia normala. Ceea ce este astazi in relatiile cu Romania nu este normal, categoric. Nu trebuie sa fie asa", a spus liderul comunistilor.

MAE s-a limitat insa la a spune ca este dezirabil ca alegerile din Moldova sa fie "libere, corecte si democratice", incercand astfel sa se inscrie in pozitia exprimata, de altfel, de institutiile europene. Ministrul de externe roman a spus ca MAE va angaja un dialog cu guvernul liber ales de la Chisinau, ca nu exista resentimente si nici o anticipatie negativa, insa ar vrea ca Moldova sa inteleaga dialogul in sensul european al cuvantului.

Cat despre UE, dupa ce statele membre au fost puternic deranjate de declaratia presedintelui Basescu privind acordarea de cetatenie romana pentru un milion de moldoveni si pentru modul in care Romania a gestionat aceasta relatie bilaterala, in final concluziile Consiliului au multumit autoritatile de la Bucuresti.

Consiliul a adoptat directiva de negociere pentru un nou Acord, cuprinzator, intre UE si Republica Moldova, insa, la solicitarea Romaniei, UE a conditionat lansarea efectiva a negocierilor pentru un nou acord de asigurarea unui tratament egal pentru toti cetatenii statelor membre in materie de vize, subliniind totodata importanta respectarii de catre Republica Moldova a principiului relatiilor de buna-vecinatate.

Republica Moldova - un butoi cu pulbere, inaintea unor alegeri cruciale. Cateva analize despre tara vecina

Am scris o serie de articole referitoare la Republica Moldova, pentru a intelege mai bine si tensiunile de acolo, dar si situatia economica ce determina, oarecum, votul moldovenilor.
Sunt alegeri geostratice, ca de fiecare data, cand moldovenii au de ales intre Rusia si Occident.
Va recomand textele de pe cursdeguvernare.ro

Moldova politica

Alegeri la Chişinău (1) / Republica Moldova alege între Est şi Vest. Riscurile şi varianta de compromis între UE şi Rusia

Moldova economica 
Alegeri la Chişinău (2) / Economia preelectorală a Moldovei

Maine, va invit sa cititi despre Moldova in context geopolitic, despre Transnistria si Gaguzia.

DEZBATEREA, cu D mare, electorală - comentarii si observaţii de a doua zi

Aşteptam, ca jurnalist şi ca elector, o dezbatere între cei doi canddaţi la preşedintie. I-am urmarit şi înainte de turul I, mai mult pe Klaus Iohannis, recunosc, pe Ponta îl vedem zilnic de 5 ori, i-am urmărit şi acum, între cele două tururi de scrutin. Pentru că vreau să votez - şi sunt unul dintre cei care susţin că trebuie să mergi la vot, altfel nu ai niciun drept să comentezi - informat.

Am aflat târziu, din motive obiective, că dl. Iohannis va merge la dezbaterea de la Realitatea. Am spus-o ieri, dacă vrea - aşa cum declarase într-un interviu pe care l-am ascutat ieri dimineaţă pe Rock FM - că va face tot posibilul să aibă o dezbatere cu Victor Ponta, atunci seara de ieri era ocazia perfectă.

Şi a mers: aproape singur, fără notiţe, dar, mai ales, fără antrenament. Şi voi remarca o treabă tipic românească, în ciuda faptului că el este neamţ. Aceeaşi treabă şi la el, şi la Realitatea TV: lipsa de pregătire a momentului, chiar dacă nu era sigur când va apărea el.

Realitatea TV a organizat execrabil dezbaterea:

• moderatori foarte slabi
• format improvizat
• arbitraj prost

Postul de televiziune, aflat probabil la momentul lui de glorie şi de maxima audienţă, a părut total nepregătit: chiar dacă dl. Iohannis nu a anunţat decât cu 45 de minute înainte prezenţa la dezbatere, asta nu este o scuză.

Trebuia să lucreze cu cel puţin două scenarii:
1. cum se va desfăşura dacă nu vine Iohannis
2. cum se vor desfăşura lucrurile dacă vine - şi la cât au insistat cu venirea, pai acest scenariu trebuia lucrat cel mai bine. Formatul, întrebările, moderatorii - putea vorbi să fie oameni în stand by, nu domnisoarele alea care erau preocupate să spună că sunt "jurnalist de economic şi economist, sigurul acreditat la FMI", cum a făcut Denise Rifai.

Klaus Iohannis a reproşat la începutul dezbaterii că nu ştie despre ce este vorba, cum se va desfăşura discuţia. Păi dacă Realitatea era o televiziune "ca afară", că tot e la modă această sintagmă, în momentul în care a spus da, cu 45 de minute înainte de direct, i-ar fi trimis pe email tot desfăşurătorul. Gândit şi stabilit dinainte - dacă s-ar fi făcut asta.

Este ridicol Rareş Bogdan care susţine că prestaţia lui Iohannis a fost dezamăgitoare, că nu a fost pregătit şi a fost doar preocupat să se termine discuţia. Dar pregătirea lui si a colegilor lui, cum a fost?

Şi o ultimă consideraţie despre televiziune şi prestaţia ei: bine că nu s-a mers mai departe cu ideea ca Victor Ponta să continue în studiou. Pentru că "mai au fetele întrebări". Mai bine fără.

Despre prestaţia lui Iohannis

A avut atâta muniţie la dispoziţie încât este uimitor de modul în care s-a desfăşurat discuţia. Nu a avut replică, a avut momente de tăcere, s-a pierdut în tot felul de afirmaţii şi l-a lăsat pe Pointa să îl prindă în capcană cu cifrele alea rostite din teancul de dosare pe care le avea pe masă.

A avut scurte momente în care ţi-ai spus: a punctat, dar altfel, eu am rămas cu un gust amar. Voiam să fie convingător, să îi scoată pe cei nehotărâţi la urne.

Când a punctat:

• când a spus ca, deşi Pointa ştie numărul de români din străinătate şi a fost în comunităţi, tot prost a organizat alegerile - însă a fost o replică venită mult prea târziu şi a fost o greşeală să lase să se insiste atât de mult pe votul diasporei (reprezintă 1% din voturi, îl votează oricum, trebuie s vorbească despre chestiuni care îi privesc pe electorii din ţară)
• când a vorbit despre fiţuici
• când i-a spus lui Victor Ponta să îşi ceară reciproc scuze, "dacă suntem domni" - l-a blocat pe premier, în sistemul lui nu există ideea de a-şi cere scuze, prin urmare, este un domn sau nu?
• când l-a făcut pe Victor Ponta să tacă şi să pară timorat - pentru că au existat şi astfel de momente, iar unul este cel invocat mai sus

Însă a greşit mult:

• prin faptul că nu a replicat că cifrele acelea sunt relevante să fie ştiute dacă ar fi premier, dar el va pune un premier care va şti răspunsul la acele întrebări
• prin faptul că nu a venit pregătit: cu nume, cu proceduri, cu articole din Constituţie - dacă tot le-a invocat, măcar să le nimerească numărul
• că, fiind probabil dezbaterea vieţii lui de candidat prezidenţial, nu a venit pregătit să facă faţă obrazniciilor premierului, că nu s-a antrenat.

Ce fac consilierii lui Klaus Iohannis? Dacă, realmente a vrut o dezbatere, aşa ca Realitatea, trebuia să se pregătească pentru acel moment. Să se antreneze. Am văzut cu toţii în filme şi documentare americane modul în care îşi pregătesc candidaţii dezbaterile:

• anticipează întrebările dificile şi pregătesc răspunsuri
• dacă nu sunt buni oratori, exersează gesturi memorabile
• pregătesc întrebări prin care să îşi bage în corzi adversarul - şi aici, repet, avea muniţie la dispoziţie cum cred că nu a avut niciodată vreun candidat în România (de la justiţie şi corupţie, sistemul mafiot,  la situaţia economică, creşteri de taxe)

Toate astea nu s-au întâmplat. Civilitatea lui Iohannis, despre care au vorbit mulţi, nu ţine la marea masă. La nehotărâţi, care cred că sunt peste medie, nu cred că a contat foarte mult, pentru că ei aveau nevoie de ceva să îi convingă să facă gestul minim de a merge la urne şi, mai apoi, de a-l vota.

Înţeleg că va merge şi la B1, în seara asta. Nu ştiu cât va reuşi să recupereze, nu ai niciodată o altă ocazie de a face prima impresie, nu-i aşa?

Sper să văd, de dragul dezbaterii şi al show-ului politic, un alt Klaus Iohannis. Mai bun. Încă vreau să cred că poate mai mult. El mai poate surprinde, pe Victor Ponta îl ştim.

Va recomand să vă uitaţi pe fotografiile făcute de Andrei Pungovschi, pentru Decât o revistă, în culisele dezbaterii. Ele vorbesc mai mult decât toate cuvintele rostite aseară. Le găsiţi la acest link.

UPDATE 12.46. Prin postarea de pe facebook, cu explicatii, Rares Bogdan imi confirma ca nu au lucrat la scenariul 2, in care ar fi venit Iohannis, ca el s-a bazat ca nu vine, in urma informatiilor de la membrii ACL. Cititi aici. Asta oricum nu e o scuza, e o treaba tipic românească.