Schengen... ce se stia deja...

(foto: BBC, via Google)
Ma indreptam spre un interviu cu Leonard Orban cand tocmai am aflat stirea de pe RFI. Pica la fix momentul intalnirii mele cu consilierul pe afaceri europene al presedintelui.

Aveam, inca de saptamana trecuta, niste informatii care aratau clar ca oficialilor de la Bucuresti li s-a transmis mesajul: Romania nu va intra in Schengen in martie 2011. Ramanea de vazut cand va aparea informatia de genul celei lansate astazi pe piata. Surse europene mi-au spus ca urma sa fie lansata la inceputul anului viitor, dar iata ca s-au grabit putin (ajutate si de ce s-a intamplat in Parlament cu cazul Ritzi - vorba aia, bate fierul cat e cald). Iata ce stiam:

• Franta si-a pus (ordin direct de la Elysee) diplomatii sa faca lobby in capitalele europene pentru ca vocea ei sa nu fie singulara atunci cand se arata impotriva aderarii Romaniei la Schengen si a reusit sa atraga in tabara sa pentru sustinere Olanda, Germania, Austria, Suedia.
• Sarkozy va merge in campania sa electorala pe tema sigurantei nationale si, prin urmare, e mai importanta propria campanie decat un parteneriat strategic cu Romania. Mi s-a mai spus ca e si o nemultumire privind datoriile statului fata de firmele franceze. Am incercat sa aflu care este suma datorata de stat - de-asta am si amanat aceasta postare - si mi-a fost imposibil. Am intrebat la ambasada, pentru ca, intr-un interviu din septembrie, ambasadorul Henri Paul vorbea despre arierate si m-am gandit ca firmele franceze au semnalat aceasta problema si exista o cifra. Nu mi-au putut-o furmiza, m-au indemnat sa sun direct la firmele franceze. Am intrebat la camera de comert romano-franceza si ei m-au trimis tot la atasatul economic de la ambasada. Deci, documentat, nu exista o cifra a arieratelor ca un astfel de motiv sa se sustina - adica am avea o suma colosala care i-a calcat pe bataturi pe francezi.
  
• Este o campanie care a avut loc pe o perioada mai indelungata si a fost foarte bine jucata. S-a inceput cu chestiunea romilor, iar dupa ce Comisia Europeana a respins corelarea aderarii la Schengen cu chestiunea romilor, atunci s-a trecut la MCV. Si, in final, s-a ajuns chiar la afirmatii aberante, precum nerecunoasterea de catre Romania a frontierei cu Moldova.
• Nemtii au avut, pentru multa vreme, o pozitie neexprimata, asteptand evaluarile tehnice. Care au fost bune.
  
• La ultima, pe sistemul de informatii Schengen (SIS), s-au facut inspectii in locuri anuntate, insa au vrut sa vada, ad hoc, si alte localitati. Au testat sa vada cum stiu politistii sa foloseasca sistemul informatic, daca stiu sa lucreze in program pentru a verifica si a introduce date. Inspectiile anuntate au fost in Pitesti, Iasi, Bucuresti, dar au facut vizine neanuntate in judetul Calarasi, la Ciulnita si in Vlad Tepes. O comuna. Singurele deficiente gasite au fost niste imprimate care nu erau clare si care se pot rezolva imediat.
• In momentul in care presedintele a iesit saptamana trecuta cu declaratii si cu atacul dur la CSM mi-am dat seama ca pregatea momentul in care urma sa se afle faptul ca nu vom adera la Schengen. Stiam ca autoritatilor romane li s-a transmis asta si ca, din diferite cancelarii, li s-a spus si de puternicul lobby facut de Franta. Mai apoi, interviul acordat HotNews.ro saptamana trecuta de presedinte dadea niste semnale clare, care imi confirmau informatiile obtinute din surse europene: votul din Parlament pe cazul Ritzi i-a indicat faptul ca asta va oferi ocazia perfecta ca Franta sa faca o miscare decisiva si sa atraga Germania - care nu se pronuntase ferm impotriva aderarii noastre la Schengen - de partea sa, invocand coruptia; in al doilea rand, presedintele vorbea despre campania electorala din Franta, dar total fals il invoca pe Strauss-Kahn, cand stia, de fapt, ca este campania "prietenului sau" Sarkozy.
• Mi s-a mai atras atentia asupra unui fapt: cat de dezbinati au fost romanii care trebuiau sa faca lobby la Bruxelles, pe toate canalele, fie ei eurodeputati, parlamentari, comisar european, diplomati. Mi s-a aratat ca sunt naiva cand invoc "binele comun", in conditii in care interesul personal si cel de gasca primeaza.
• Voi insiva ati furnizat munitia impotriva voastra - mi s-a mai spus. Cum? Pai ministrul vostru de interne prezenta cat de bine sunteti pregatiti tehnic, in timp ce un europarlamentar si un think tank sustineau, exact in aceeasi zi, exact in acelasi loc - Parlamentul European - necesitatea mentinerii MCV. Dar doar asa se misca ceva in Romania, mentinandu-se aceasta sabie deasupra capului nostru, am replicat. Da, numai ca declaratiile propriilor vostri politicieni sunt folosite impotriva voastra, ca argumente, nu e atat de greu sa-ti dai seama. Cand un campion al justitiei spune cat de corupta e Romania, de la clasa politica la justitie, cand isi critica propriul partid, ce mai vreti? Ca altii sa nu foloseasca aceste argumente in atingerea propriilor scopuri politice? (Am vorbit despre posibilitatea sau imposibilitatea unui lobby national, pentru atingerea unui obiectiv national si cu Leonard Orban, deci urmariti interviul).
• Bulgarii stau la pregatirea tehnica mult mai prost decat Romania, mi s-a mai spus, prin urmare nu vom fi decuplati si nici nu vor intra in 6 luni in spatiul Schengen. A fost surprinzator sa aud asta, cand raportul asupra pregatirii care a aparut in acelasi timp cu raportul CRPE arata sau comparatia sugera ca stau mai bine decat noi.
• La nivel tehnic, expertii europeni nu au avut cu ce sa ne prinda. Tocmai de aceea suntem si atat de vocali in argumentul ca aderarea la Schengen trebuie sa se faca, asa cum e normal, numai pe criterii tehnice. Pentru ca acolo ne stim bazati. Cand au verificat aeroporturile de la Bucuresti si Timisoara, in noiembrie, expertii europeni au vrut sa mai verifice si granita terestra si feroviara de la Stamora Moravita si totul a fost bine. Toate cele trei rapoarte pe frontiere au fost aprobate, deci nu exista probleme pe securizarea granitelor. Poate ar fi necesar un raport care sa arate acum starea de fapt. Sa vedem exact cat de rau stam tehnic.

Toata povestea asta cu Schengen-ul mi-a reamintit de un alt moment important pentru Romania. Cand se lucra la procesul privind impartirea platoului continental al Marii Negre cu Ucraina. De la Kiev curgeau informatiile, declaratii la care oficialii romani nu reactionau. Iar noi, jurnalistii, eram revoltati si ne-am transmis aceasta revolta si Ministerului de externe, invocand ca nu e normal sa inghitim atata fara sa avem replica. La briefinguri informale ni se spunea situatia, dar fiind informal, nu puteai publica nimic, insa cei de la MAE vroiau sa intelegem ca orice declaratie ar putea fi folosita impotriva Romaniei la proces. Era insa important ca oamenii de pe domeniu (politica externa) sa stie care e situatia reala.

Cand s-a intrat in faza publica a procesului, am vazut ca Romania a folosit multe materiale de presa aparute la Kiev in pledoarii, batandu-i pe ucraineni cu propriile arme: articolele care aratau ca Insula Serpilor este un teritoriu care face aproape imposibila viata in conditii normale, care vorbea despre vanturile teribile - care au luat pe sus un WC ecologic in care era un soldat si l-a aruncat in mare - despre variatiile de temperatura care faceau imposibila o viata normala si despre caznele soldatilor care faceau serviciul acolo prin rotatie au servit drept argumente partii romane.

Probabil ca daca s-ar fi stabilit o strategie de comunicare si un obiectiv national comun aderarea la Schengen - in care umorile oamenilor politici, rivalitatea dintre partide, interesele personale sau de gasca sa fie lasate la o parte, asa cum a fost cazul la aderarea la UE - Romania ar fi putut lupta altfel impotriva unei campanii precum cea a Frantei.

Nu ma intelegeti gresit: justitia din Romania are mari probleme, cauzate de politicieni, magistrati si guvern (legi aiurea date de Guvern - precum cea a parteneriatului public-privat asupra careia Comisia Europeana are niste obiectii -, legi modificate aberant de Parlament sau decizii ale acestuia precum cele in cazurile Ritzi si Udrea si comportamentul breslei magistratilor).

Coruptia este existenta, fie ca vorbim despre clasa politica, justitie, politie, armata, sanatate, administratie publica.

Eu nu neg asta si consider ca s-ar fi facut mult mai putine lucruri daca nu exista MCV. Si ca probleme astea trebuie rezolvate spre interesul cetateanului, al fiecaruia dintre noi.

Pe de alta parte, e total unfair sa fim tratati asa cum suntem pentru ca exista aceasta monitorizare: iata ca in raportul asupra justitiei se introduc noi conditionalitati - privitoare la achizitiile publice, ceea ce nu tine de justitie, ci de DG Piata Interna si se pot declansa proceduri de infringement daca nu e totul ok - sau in aderarea la Schengen primeaza criteriile politice, nicidecum cele tehnice, ca si pana acum.

Pe mine, ca cetatean al acestei tari, ca cetatean european, ma deranjeaza ca tara mea este tratata altfel, ca nu e egala cu celelalte 26. Ne-au bagat in UE, sa-si asume asta, nu sa schimbe regulile jocului in timpul desfasurarii lui. Au constatat ca ne-au bagat nepregatiti si acum incearca sa rezolve asta? Si invoca probleme care se gasesc in toate celelalte state membre.

Credeti ca va accepta vreuna ideea lui Macovei sa existe in sistem de monitorizare a coruptiei in toate statele membre ale UE? Sa fim seriosi! La nivel de declaratii au felicitat-o, daca e sa se treaca la treaba si sa se gandeasca si sa se aprobe un astfel de sistem... mai vedem. Se invoca diferite motive. De ce? Daca sunt atat de curati si puri fata de noi, ce s-ar putea descoperi la o monitorizare? Nimic, nu-i asa?

In plus, cum apara Grecia, Italia, Franta granita externa a UE in sud? Cati imigranti ilegali ajung la ei? Romania a fost data exemplu la cat de bine securizata e granita pe Marea Neagra - e adevarat, e o mare mica, e o granita mica. La o evaluare facuta Frantei - statele Schengen sunt evaluate din trei in trei ani - s-au remarcat deficiente in modul in care isi apara granita maritima si la cat de permisiva e pentru maghrebieni. Si ei ne vorbesc noua despre securizarea frontierelor?

O campanie similara, dar totusi nu la fel de dura, au facut nemtii impotriva polonezilor inainte de aderarea la Schengen, argumentand ca prin granita comuna va trece criminalitate si trafic de orice fel, de la marfuri la persoane. Ei bine, in landurile germane de la granita s-a descoperit ca intr-un an rata criminalitatii scazuse cu 12%, odata ce Polonia a intrat in Schengen si a devenit ea granita externa.

Ma revolta oameni care au pus umarul - dandu-si sau nu seama de asta - la furnizarea de argumente impotriva aderarii Romaniei la spatiul Schengen si se intreaba acum de ce se comporta Franta cum o face, scriu scrisori deschise aratand cat de false sunt argumentele invocate de politicienii francezi sau se revolta ca sunt schimbate regulile jocului.

Ma revolta si ma deprima sa vad politicieni care habar nu aveau despre ce vorbesc, in intalniri cu politicieni din propria familie politica europeana, cand spuneau ca Romania nu e pregatita sa adere la spatiul Schengen, cand la Bruxelles se stia exact ca tehnic stam bine. Cat de bine au fost acesti politicieni informati de cei din propriul partid sa faca astfel de afirmatii? Si ies astazi si culpabilizeaza puterea, pentru neseriozitate in relatia cu propria familie politica europeana si cu liderii german si francez.

Ma revolta si ma deprima cand il aud pe presedintele Basescu pregatindu-si terenul, stiind ca nu vom fi primiti in Schengen, dar pregatindu-se sa mai marcheze niste puncte in fata electoratului - culpabilizand clasa politica, magistratii, partidul care i-a sustinut candidatura.

Nu era mai bine ca, de cand au inceput primele semne ale campaniei si a vazut ca intre "prietenie" si "parteneriat strategic" Sarkozy alege propriul interes - adica realegerea in 2012 - sa incerce sa coaguleze toate energiile pentru un lobby eficient national la Bruxelles si in capitalele europene si sa preseze pe realizarea masurilor si recomandarilor facute de Comisia Europeana prin MCV? A nominalizat un comisar european, sunt la Bruxelles eurodeputati din partidul de care e apropiat - sa nu spun ca il controleaza - fac parte din grupari din partid apropiate lui, are un ministru de externe apropiat - i-a pus la masa pe toti astia si le-a zis clar: fratilor, faceti tot posibilul sa aderam la Schengen, faceti lobby pe langa toata lumea, in toata Europa?

Nu ajuge doar sa iesi public si sa critici si sa spui ca nu te poti amesteca in treaba altora din cauza separatiei puterilor in stat. Sa fim seriosi, mai crede cineva in asta in Romania? Nu ma intelegeti gresit, nu e bine ca se intampla asta, ca separatia e o notiune teoretica, dar vreau sa spun ca - daca tot avem cu totii impresia ca Basescu este peste tot si in toate - de ce naiba n-a putut sa coaguleze toate fortele, puterile statului in sprijinul acestui obiectiv? Daca tot era atat de important pentru noi.

Am incercat sa imi raspund la aceste intrebari si i le-am pus, bineinteles mai diplomatic, si consilierului pe afaceri europene al presedintelui in interviul pe care i l-am luat astazi. N-am obtinut decat un raspuns diplomatic, dar cred ca putem citi printre randuri. Asa ca, daca va intereseaza subiectul, urmariti interviul.

Iar in final, pentru cei care se intreaba de ce e atat de importanta aderarea asta la Schengen, le dau cateva motive:

• camioanele/tiruruile cu marfa nu vor mai sta la granita sa le fie controlate actele, se va trece "ca prin branza", asa cum ar trece si romanii care calatoresc in strainatate, fara a le mai fi verificate actele de identitate; intrebati-i pe cei din domeniul transporturilor ce inseamna asta - mai putin timp pierdut, in primul rand
• statutul Romaniei - oricum suntem o tara de mana a doua cu MCV, acum vom fi o tara de mana a 15 prin faptul ca ni s-a refuzat aderarea la Schengen. Conteaza? ma veti intreba. Pai judecati si voi: urmeaza sa se negocieze banii pe care ii vom primi de la UE in perioada 2014-2020. Conteaza cat vom primi? E doar un argument, dar sunt multiple, totul se negociaza si forta ta in negociere depinde de statutul pe care il ai. Daca vom fi multumiti sa fim codasii si ratanii UE, atunci nu ne deranjeaza. Personal, insa, pe mine ma deranjaza.
  

Povestea nasterii lui Iisus in varianta 2.0

Despre ...leaks, fie ca sunt Wiki sau Brussels

M-am incapatanat sa nu scriu despre Wikileaks si marile lor dezvaluiri, acele telegrame diplomatice. Prietenul meu zicea inca de la inceput - cand se anunta publicarea lor, dar inca nu aparusera informatii despre continut - ca sigur ca dezvaluirile nu vor prejudicia SUA si am fost de acord cu el. Sa fim seriosi, pana la urma informatiile date cu pipeta ce au aratat?

• Ca diplomatii americani isi fac treaba cum trebuie - am citit reactii ale diplomatilor europeni care spuneau ca e o adevarata scoala de diplomatie sa citeasca telegramele si sa constate modul in care lucreaza diplomatii americani
• Ca toti aduna informatii despre toata lumea? Adica se astepta cineva sa nu fie spionat, daca lucra la ONU, daca e in establishmentul politic al unei tari.
• Barfe despre Sarkozy, despre ministrul de externe german, faptul ca Merkel e numita teflon Merkel surprinde pe cineva, ca doar nemtii nu sunt cei mai calzi si expansivi oameni din lume in general, iar faptul ca Medvedev e vazut ca Robin-ul lui Batman-Putin a surprins pe cineva? e vreo noutate in descrierea lui Berlusconi?
  
• Publicarea acelor "locuri strategice pentru americani", sa fim seriosi, daca planuiesc unii niste atacuri teroriste, au nevoie de Wikileaks? In plus, ati remarcat ca ele nu sunt niciunele pe teritoriu american?
• A iesit diplomatia SUA sifonata, botita? Hm, parerile sunt impartite, dar eu n-as zice. Nu arata decat ca oamenii aia isi cam fac job-ul. Si job-ul consta si in a transmite barfe si opinii personale. Informatie bruta care apoi e folosita sau nu in niste analize.

Sunt cateva dintre lucrurile care-mi vin in minte si care minimalizeaza importanta Wikileaks si aultimelor informatii publicate. Mult marketing, altfel, cat rau fac... sa nu exageram. Mi se pare caraghios sa li se dea o importanta mai mare decat au. In plus, documentele astea se alfau pe o retea nu atat de securizata, la care aveau foarte multi acces, am citit ca e o retea vazuta de diplomatii americani din lume, in dorinta unui exercitiu de transparenta si de informare reciproca survenit dupa 9/11. Deci no big deal. Mult zgomot pentru nimic.

Si acum, iata ca apare Brussels Leaks. Ca tot e la moda, nu-i asa? Cum se intreaba multi, ar fi remarcat cineva aparitia acestui site daca nu era nebunia cu Wilikeals? M-am gandit sa ignor lansarea asta, pentru a nu ii da o importanta mai mare decat merita. Pentru mine, toate aceste leaks - fie ele Wiki, Brussels, sau care-or mai aparea - sunt niste lucruri de luat cu rezerva.

Ca sa vedeti ce-si propun si cine sunt cei care au infiintat Brussels Leaks, iata, pe langa prezentarea de pe site, si un interviu. Fireste, interviul a fost realizat prin email, cu un reprezentant al site-ului care e anonim. :)

• We have all worked in Brussels for a while and have constantly seen, or heard about, documents floating around which ‘would be great if they could get out in the open’. People didn’t know how to do this most of the time. In our day jobs we did this, using our networks and contacts, but there were a lot of limits.
• This isn’t really for media as much as to help society, and perhaps namely civil society, get their hands on the right information to make their jobs easier.
• At the moment we try the best with what we get, but obviously anything social or environmental takes priority.
• Transport and energy - leaks on the pipeline.
• Sursele lor: We meet people all the time working for EU institutions, lobby and industry groups and even NGOs who want to get information out there. They’re often good people who see something they know is wrong, and want to get it known whilst keeping hold of their jobs.
• we all are either journalists or working in communications capacities in Brussels

Pe blogul FT sunt puse lucrurile in perspectiva corecta, zic eu:

• So far, the site consists of little more than a Q&A explaining the concept and an encrypted document-uploader - deci pe site nu sunt decat interbari si raspunsuri privind conceptul si explicatii despre cum poti incarca documente; deci incepi plat, fara o mare dezvaluire. pai daca vrei sa faci bum!, iti faci debutul cu ceva tare, o dezvaluire tare, nu cu intentiile...
• Brussels Leaks doesn’t seem interested in posting any documents it receives on its own website so they are available to the general public - deci fara documente, care ar fi interesante si care nu ar ajunge altfel la public, ci se descriu ca un intermediar care paseaza informatia unor parti interesate
• As one diplomat joked: “I’d wager the Commission are behind this"
• It remains unclear why Commission officials - holders of most of the sensitive information in Brussels - would pass on information to an anonymous platform rather than to the usual network of journalists and lobbyists, most of whom are quite experienced working with sensitive documents. - asta ma gandeam si eu; pe de alta parte, ma intreb daca FT e un pic gelos ca nu i s-a mai furniza lui informatiile; se stie ca atunci cand Comisia sau institutiile vor sa testeze ceva folosesc FT, nu? Life of a European mandarin asa zicea. :)
  

Inca un text despre Brussels Leaks aici, vazut gratie Roxanei, care mi-a dat linkul pe FB. Multumesc.

Basescu despre granita UE pe Nistru in 25 de ani: "neglijenta in exprimare"

Am scris aici despre faptul ca Traian Basescu, in interviul acordat Romaniei Libere, a spus - referitor la cum vede regiunea peste 25 de ani - ca vede granita UE pe Nistru. Mi-a atras atentia din primul moment si am regretat ca nu i s-a cerut in acel moment sa explice aceasta afirmatie, intrucat, asa cum am aratat, o granita a UE pe Nistru lasa Transnistria in afara unei Republici Moldova integrata in UE.

Prima intrebare a fost: a gresit sau stie el ceva? Cand spun stie ceva ma refer la un posibil plan negociat intre Merkel si Medvedev, care ar urma sa fie propus pentru solutionarea conflictului transnistrean.

Oficialitati de la Chisinau consultate s-au aratat surprinse de o astfel de declaratie, analistii s-au revoltat ca basescu face, din nou, declaratii hazardate. Semnalele de la Bucuresti erau ca a gresit, ca nu s-a gandit la ce a spus.

Multi cititori nu au vazut relevanta lamurirea unei astfel de declaratii, au considerat-o o "furtuna intr-un pahar cu apa". Altii au spus ca si-a exprimat o parere, nu o pozitie oficiala a Romaniei. Intr-un interviu, presedintele unei tari exprima pozitia tarii respective, sa fie clar asta! Cat de fanatic trebuie sa fii sa ii iei apararea chiar si cand greseste?

Si iata ca vad in interviul din Financial Times, aceeasi preocupare pentru "furtuna dintr-un pahar cu apa".

NB: Ati spus, de asemenea, in acelasi interviu, (...) ca vedeti granita UE in viitor pe Nistru. A fost interpretat in Rusia ca insemnand ca Transnistria nu ar fi parte a ei. (You also mentioned, I think in the same interview, or you were translated and quoted as saying, that the EU border in future would run along the Dniester River. It was interpreted in Russia as meaning as meaning that Transnistria would not be part of this).

TB: Nu, este o granita generica, dar nu am avut intentia sa spun ceva despre locul in care se va afla Transnistria. A fost probabil neglijenta mea in exprimare, care a dat curs multor interpretari. (No, it’s a generic border, but it was not with the intention of saying something about where Transnistria would be. It was probably my negligence in expression, giving the chance of many interpretations.)

Deci ne-a lamurit: a gresit, dintr-o neglijenta in exprimare. care, din punctul meu de vedere, nu e scuzabila la un sef de stat. Dar se intampla.

Altfel, am remarcat ce a spus presedintele pentru FT referitor la aderarea la spatiul Schengen, un alt semnal foarte puternic transmis prietenilor din UE.

• Avem obiectivul de a respecta data fixata in Tratatul de aderare la UE privind incluziunea in zona Schengen, adica aprilie 2011.
• Am investit mari resurse, aproape 1 miliard de euro, dintre care o parte din faciltiatea Schengen, bani europeni, dar jumatate din bugetul propriu.
• Sunt foarte convins ca ultimele inspectii care se desfasoara in aceste zile vor avea un rezultat pozitiv si am vrea ca tratatul sa fie aplica - asta inseamna ca nu suntem pregatiti sa acceptam amanarea datei aderarii la spatiul Schengen.
• Daca unele tari au dubii le invitam respectuos sa participe, cu ofiteri de frontiera ai statelor UE, sa ni se alature pe frontiera, sa supervizeze intregul proces. Dar sa nu blocheze accesul romaniei in zona Schengen.
• Avem resurse (n.r. adica nu avem nevoie de ajutor). Dar daca vor, daca au intrebari referitor la modul in care politia noastra de frontiera isi face treaba, ii invitam sa isi trimita reprezentanti ai politiei de frontiera din orice tara europeana care nu are incredere in politia noastra de frontiera.
• Nu suntem fericiti ca sunt tari care pun in discutie capacitatea romaniei de a proteja forntiera UE, cand te gandesti ca froneira noastra cu fosta Uniune Sovietica a fost una dintre cele mai bine pazite granite, de catre oameni extrem de experimentati in protejarea frontierei si accesul pe teritoriul romanesc.
  

Iata si fragmentul din FT:
NB: What about your prospects for Schengen membership next year, which I understand is very important to Romania? Are you confident that will happen next year?

TB: It’s important for Romanians, first of all, and for Romania at the same time, if you allow me to say, from an objective point of view. We have as an objective, to respect the date fixed in our accession treaty, which is April 2011. We are investing huge resources, close to €1bn; part of that that is Schengen facilities, European money, but half is from our budget. I’m very convinced that the last inspection which takes place during these days will have a positive result, and we’d like the treaty to be applied – which means we are not prepared to accept postponement of the date of accession in the Schengen area.

If some countries have doubts we kindly invite them – because Romania will provide 2,070 kilometres of EU border - to participate, with border police from other EU countries, to be together with us on the border, supervising the process. But not to block access of Romania into the Schengen area.


NB: You mean they should provide resources to help you?


TB: No, we have resources. But if they want, if they have questions about how our border police will perform the job, we invite them to send representatives of border police from any European country which doesn’t trust our border police.


Let me [add something]. We are not so happy seeing countries question the capability of Romania to protect the EU border, [when you consider that] our border with the former Soviet Union was one of the best guarded borders, with extremely experienced people to protect the border and access to Romanian territory.


NB: And that is still there, those facilities are still there, to protect the border?


TB: Yes, it is a tradition in Romania!


Din punctul meu de vedere, a fost un interviu foarte bun in FT, cu multe raspunsuri. L-am citit tarziu ieri, din motive obiective, si n-am prea vazut ce a fost extras din el. Am remarcat insa ca s-a preluat ideea ca Basescu nu va promulga o lege care i-a redenumi pe romi tigani si ca unirea cu Moldova va avea loc daca o vor popoarele si in contextul aderarii R. Moldova la UE. O idee, de altfel, exprimata si in interviul din Romania Libera.

UPDATE: Tangoul partidelor de la Chisinau

(credit foto: Flux.md)
Percep tangoul ca pe un dans pasional si cred ca se potriveste foarte bine situatiei politice actuale de la Chisinau. Desi se pare ca acolo este o mare nehotarare, toata lumea negociaza cu toata lumea si nimeni nu ajunge la nicio concluzie, din nicio discutie nu reiese nicio coalitie care sa conduca tara, inteleg - din discutiile mele cu oameni de la Chisinau si urmarind presa si comentariile analistilor care se exprima in presa - exista multa pasiune in negocierile astea. Mi se tot explica faptul ca exista o mare adversitate intre liderii partidelor politice, antipatie si umori peste care le este foarte greu sa treaca. Asta pe langa toate interesele care exista la mijloc.

Marturisesc ca am fost uimita ca aceste relatii personale conteaza atat de mult in negocieri. Pana la urma, am vazut ca Lupu si Voronin pot dialoga, ca Ghimpu si Filat - in ciuda antipatiei primului fata de al doilea - vad cea mai buna varianta in refacerea AIE si ca toti trei - Lupu, Filat si Ghimpu - se pot aseza la masa negocierilor. Pana la urma, primesc atatea semnale din Occident - dar in acedeasi masura si dinspre Rusia - incat sa nu le poata ignora.

Mai intra in ecuatie si Vlad Plahotniuc, omul de afaceri controversat, despre care s-a suspectat ca a condus afacerile familiei Voronin, informatie pe care nimeni nu a putut s-o demonstreze. Oricum a fost putin surprinzatoare dorinta sa de a iesi in fata, dupa atatia ani de discretie, si de a vrea sa se afle pe pozitie eligibila pe lista partidului pe care il sponsorizeaza, PD. Respectabilitate, statut, imunitate, acces la puculita cu bani sau protectia propriilor afaceri - toate acestea sunt explicatiile pe care le-am primit referitor la dorinta lui de a fi "in lumina" si de a nu mai trage sfori din umbra.

Multi mi-au spus ca sensul in care se va indrepta PD nu depinde de Lupu, ci de Plahotniuc: daca el va spune sa se faca alianta cu comunistii, se va face. daca zice: mergem spre AIE, intr-acolo se va merge. Mai mult, am auzit si varianta ca PD joaca tare, adica arata mereu ca negocierile cu PCRM sunt cu doi pasi inainte celor din AIE tocmai pentru a obtine maximul din discutiile cu fostii parteneri din AIE. Numai ca o alianta cu comunistii ar insemna sinuciderea politica, mai cred unii analisti, multi dintre votantii PD s-au aratat dezamagiti de discutiile cu comunistii si de perspectiva unei coalitii de centru-stanga, oricat si-ar declara ea o orientare europeana, dar si o realtie pragmatica si buna cu Rusia. Faptul ca telegramele diplomatice facute publice de Wikileaks a aratat ca Lupu a mai fost tentat anterior cu 10 milioane de dolari pentru a intra intr-o astfel de alianta ar arunca - in acest context - o imensa suspiciune asupra liderului democrat. De ce n-ai putea crede ca acum a acceptat banii comunistilor si, de ce nu?, o suma mai mare, potrivit mizei actuale.

Lupu si Ghimpu se intalnesc in secret, apoi recunosc intalnirea, inainte de o noua discutie tripartita cu Filat. Pe Ghimpu era destul de greu sa il suspectezi ca ar arata deschidere doar spre un partid rupt din cel al comunistilor, iar atat el, cat si Chirtoaca, vorbeau mereu despre tradare in Alianta, dar trimiteau intotdeauna la Lupu. Numai ca aversiunea si teama fata de Filat duce la discutii bilaterale, inainte de cele in format PL-PD-PLDM. Este aproape evident ca cele doua partide ii vor propune conditii mai dure lui Filat. Ramane de vazut care vor fi ele si cat va putea Filat sa accepte? Sa nu uitam, totusi, ca est partidul cu cele mai multe voturi.

Filat - al carui partid are cel mai mare numar de mandate dintre fortele politice din fosta alianta - a reactionat prea tarziu. A iesit cu oferta dupa comunisti. Unii spun ca a vrut sa vada ce pun ei pe masa pentru PD, altii ca pur si simplu n-a avut viteza de reactie. Filat a fost preocupat sa vorbeasca cu partenerii europeni. Pana la urma, este primul ministru in exercitiu, iar partenerii occidentali sunt cu ochii pe ce se intampla la Chisinau dupa alegeri. Totul e in asteptare, se mai fac ceva anunturi de bani alocati Moldovei, fie de UE, fie de Romania, fie de alti parteneri. Insa ideea e ca acesti bani sa si intre in tara. Si probabil ca, deocamdata, asta nu se intampla. Asa cum imi spunea unul dintre analistii economici de la Chisinau cu care am vorbit si din granturile promise sau imprumuturile in conditii avantajoase, intrasera in tara bani pentru stabilizarea economiei. cei pentru investiti, din motive atat obiective, dar si subiective, mai au de asteptat, pentru ca partenerilor pentru dezvoltare nu el e indiferent cu cine vor dialoga la Chisinau.

Filat a propus o impartire a celor trei functii importante din stat precum au fost si pe vremea AIE. Ma rog, cu exceptia ca Lupu nu a fost niciodata presedinte. E firesc PD sa fie mai precaut, pe de alta parte, cum explica un analist si apoi am vazut preluata ideea si de Filat - liderul PLDM se pune intr-o pozitie mai vulnerabila ca premier, pentru ca e mai usor sa rastorni guvernul si premierul.

Potrivit lui Filat, functia de sef de stat e cea mai stabila si nu exista conditii sa fii demis. Presedintele Parlamentului poate fi demis cu doua treimi din voturile deputatilor, in schimb e nevoie de doar 51 de mandate sa demiti premierul, iar PLDM are 32 - insuficiente prentru a proteja acest post.

Am remarcat, urmarind negocierile, ipocrizia liderilor politici de la Chisinau, care multa vreme au spus ca s-au discutat principii si valori, dar nu functii, cand stim faorte bine, fie ca e vorba despre negocieri care se duc la Bucuresti, Chisinau, Berlin sau Londra ca se discuta functii cel putin simultan cu principiile. Mai tarziu, Filat a fost primul care a propus impartirea functiilor, iar apoi comunistii si Lupu au recunoscut ca s-a vorbit despre organigrama guvernului. Dar nu si despre impartirea portofoliilor.

Dupa cum au decurs dsicutiile saptamana trecuta, ti se crea impresia ca vineri va fi o zi hotaratoare. Au fost vreo 3 sau 4 intalniri PCRM-PD, doar doua ale fostilor parteneri din AIE. Discutiile unei posibile coalitii de centru-stanga pareau mai avansate. Dar iata ca nu s-a transat nimic. In week end, a fost un miting pentru sustinerea refacerii AIE si si a fortelor politice pro-europene. Lupu a spus ca in spatele ONG-urilor organizatoare stau, de fapt, oameni politici si ca este o forma de presiune. Asa a simtit-o el, probabil. Presa rusa sustine ca a fost un miting anti-Rusia si reia din argumentele lui Lupu, adaugand altele in plus.

Oricum, luni tangoul de la Chisinau continua. Urmeaza o noua intalnire tripartita. Numai ca timpul trece. Iar presiunile care vin din cele doua parti - Rusia si Occident - se traduc si in bani si avantaje pentru moldoveni. Rusia ii ispiteste pe moldoveni cu preturi reduse la gaz si deschiderea pietei pentru produsele de export moldovenesti, oportunitatea aderarii la uniunea vamala Rusia-Belarus-Kazahstan si sprijin in chetiunea transnistreana, daca la Chisinau se va constitui o alianta pro-rusa. La randul sau, Occidentul promite bani pentru dezvoltare si avansarea discutiilor privind apropierea de UE - de la acord de asociere, la cel de liber schimb aprofundat si de liberalizare a vizelor.

Ramane de vazut ce va prima pentru liderii de la Chisinau. Nu mai zic ce va prima pentru cetatenii moldoveni, pentru ca rolul lor s-a cam incheiat, odata cu depunerea in urna a buletinului de vot si crearea posibilitatii ca PCRM, comunistii lui Voronin, sa ramana in joc. Au existat multe comentarii la articolele referitor la Moldova, ale cititorilor romani, care spuneau ca moldovenii isi merita soarta, daca au fost in stare sa dea atatea voturi comunistilor.

Pe de alta parte, sa nu uitam ca foarte multi au votat pentru fortele pro-europene - cel putin declarate - iar acum tine de liderii lor sa puna de acord asupra directiei pe care vor merge. Stiu foarte clar ca, daca rateaza acest moment, o asemenea deschidere a Occidentului fata de R. Moldova nu va mai exista intr-un viitor apropiat. Vorba aceea: ii dai omului o sansa, dar daca ii da deliberat cu piciorul, il lasi sa ne balaceasca in nenoricirea sa.

Vom vedea, in final, cine va tine trandafirul in dinti.

UPDATE: Vad in presa de la Chisinau ca intalnirea celor trei s-a amanat pentru marti. Intre timp, potrivit portalului Stirea Zilei, Lupu si Plahotniuc vor face o vizita in Rusia. Liderul PDm urmeaza sa sustina o conferinta de presa in aceasta dupa-amiaza, insa surse ale portalului citat sustin ca informatia momentului este cea referitoare la vizita-fulger a celor doi la Moscova.

UPDATE 2: Unul spre est, celalalt spre vest. Cam asa ai putea trage concluzia daca citesti stirile din Moldova. tot portalul Stirea Zilei, dar si alte publicatii de la Chisinau, anunta vizita la Bruxelles a lui Vlad Filat, in perioada 16-17 decembrie. Este perioada de Consiliu European, reuniune a liderilor PPE, la care va fi si el prezent. Sursa citata anunta ca Filat va avea intalniri cu Van Rompuy, Barroso, Fuhle (comisarul pentru extindere0 si Georghieva (comisarul pentru ajutor umanitar).

UPDATE 3: Marian Lupu a sustinut o conferinta de presa in care a acuzat PLDM de tergiversarea negocierilor, de tendinte autoritariste, comparabile cu cele de pe vremea comunistilor, de amenintari la adresa politicienilor PD din teritoriu si de presiuni pentru refacerea AIE, prin manifestari populare de genul celei de duminica din Chisinau, sub deghizarea societatii civile.

Lupu a propus mecanisme care sa impiedice autoritarismul exeperimentat pe vremea lui Voronin si modificarea legii de alegere a presedintelui de catre parlament. Liderul PD a propus ca presedintele sa poata fi ales cu 51 de voturi, nu cu 61 cum e in prezent, si a indemnat toate partidele parlamentare sa votgeze aceasta lege, pentru a rezolva criza politica si a preveni o alta.

Mai mult, liderul democrat a acuzat de manipulare a opiniei publice, in spatele acesteia lasand sa se inteleaga ca se afla PLDM, prin stirea privind pelcarea lui la Moscova marti. Lupu a precizat ca va pleca in Germania, "2-3 zile, in scopuri familiale" si nicidecum la Moscova. Prin urmare, la consultarile tripartite programate pentru amrti, ar urma sa participe din partea PDM Diacov si Plahotniuc.

Romania isi trimite ambasadorul la ceremonia de decenare a Premiului Nobel pentru pace - ce a contat mai mult in aceasta decizie?

In momentul anuntarii castigatorului premiului Nobel pentru pace, in eprsoana disidentului chinez Liu Xiaobo, China a inceput sa faca presiuni asupra ambasadelor de la Oslo pentru a boicota decernarea, prin a nu fi prezente acolo. Organizatorii au trimis invitatii tuturor reprezentantelor diplomatice din Norvegia, care trebuiau sa dea un raspuns pana in 15 noiembrie: 36 de ambasadori au confirmat prezenta, 16 nu raspunsesera si sase au spus clar nu - China, Rusia, Kazahstan, Cuba, Maroc si Irak.

Intrebat la vremea respectiva care e pozitia Romaniei, ministrul Baconschi situa Bucurestiul in tabara celor... indecisi: adica nici nu ne trimiteam ambasadorul, dar nici nu ne permiteam o absenta, avand in vedere ca marile puteri occidentale au spus clar ca vor fi reprezentate de sefii de misiuni diplomatice.

"Noi nu ne temem nici de represalii, nici de altceva, dar în acelaşi timp înţelegem de mulţi ani sensibilităţile prietenilor noştri chinezi. Nu am vrea să intervenim în marea lor societate într-un fel sau altul. Cred că chestiunea decernării premiului a fost un act de libertate în Europa din partea Fundaţiei Nobel şi nu contestăm niciun fel de opţiune când este vorba de o personalitate sau alta care contribuie la bunul mers al dialogului în această lume. Nu vom fi acolo cu şeful de misiune. Vom vedea pe cine trimitem, dar nu va fi şeful misiunii", spunea ministrul Baconschi.

Prin urmare, Romania se gandea sa menajeze sensibilitatea chinezilor, cu atat mai mult cu cat incercam sa si vanam niste contracte privind investitii majore in infrastructura de la chinezi. Si revin aici la o tema despre care am mai scris (aici si aici), mai ales in cele doua ocazii in care am fost in China: cum se gandeste Romania sa vaneze mari contracte cu chinezii, in conditiile in care inaugurarea pavilionului romanesc de la Expozitia Mondiala de la Shanghai nu a avut loc in prezenta niciunui oficial de rang inalt roman, iar la ziua Romaniei in cadrul expozitiei, presedintele roman n-a mai fost prezent, asa cum se anuntase initial in mai, la deschiderea expozitiei?

Iar anuntatul forum de afaceri romano-chinez, la care se anunta prezenta unor mai companii chineze, s-a transformat intr-o intalnire cu niste afaceristi mici si mijlocii, care au fost vrajiti cu prezentarea unor harti cu infrastructura din Romania, niste sosele care nu exista in fapt, dar cu care se laudau reprezentantii romani, iar jurnalistii se uitau crucis. E adevarat, suntem pe coridorul 4 pan-european, dar ce conteaza asta cata vreme autostrazile nu sunt construite?

Bun, revenind la prezenta ambasadorului roman la Oslo la ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru pace, am constatat - din declaratiile prezente in presa - ca nici in 25 noiembrie, adica la 10 zile dupa momentul in care trebuia transmis raspunsul oficial organizatorilor, Ministerul de Externe nu putea comunica cine va merge la ceremonie. m potrivit Mediafax, directorul pentru comunicare din MAE, Doris Mircea, spunea ca "MAE analizeaza in continuare aceasta problema".

Iata insa ca joi, cu o zi inainte de ceremonie, lucrurile s-au clarificat. Acelasi oficial din MAE anunta ca "România se va alinia poziţiei europene şi va participa la ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru pace la nivel de ambasador".

SE VA ALINIA POZITIEI EUROPENE - deci noi nu suntem in stare sa dam din start un raspuns... european, trebuie sa stam in cumpana si, in final, sa ne aliniem pozitiei europene. Nu e ridicol? Ar fi fost mult mai simplu sa avem din start o pozitie, aceasta adica, pentru ca, oricum, tot aici am ajuns. Dupa ce am fost preocupati sa intelegem "sensibilitatile prietenilor nostri chinezi", acum ne-am aliniat pozitiei europene. ce a contat in aceasta decizie? E oarecum lene de inteles, nu-i asa?

Si, fireste, n-am fi vrut sa fim in grupul celor 19 tari care au anuntat ca nu vor participa: China, Rusia, Kazakhstan, Columbia, Tunisia, Arabia Saudita, Pakistan, Serbia, Irak, Iran, Vietnam, Afghanistan, Venezuela, Egipt, Sudan, Cuba, Maroc si Algeria.

Veste proasta pentru mame si la nivelul UE: statele membre vor respinge varianta PE privind concediu de maternitate - 20 de saptamani platite integral

Am tot auzit invocata fals in ultimele zile, cand s-a discutat concediul parental, ideea ca Parlamentul European a votat rezolutia privind prelungirea concediului de maternitate la 20 de saptamani, platite integral.

In primul rand, e vorba despre concediul de maternitate, nu de concediul paternal - adica de crestere a copilului, deci nu am inteles de ce se aduce in discutie acest context. Iata ce vroia PE:

• extinderea concediului de maternitate de la 14 la 20 de saptamani (propunerea Comisiei Europene este de 18 saptamani, la fel ca si cea a EMPL)

• concediul de maternitate platit integral, indemnizatia fiind de 100% din ultimul salariu lunar sau din salariul mediu lunar (Comisia Europeana a introdus in propunerea sa principiul platii integrale a salariului, dar nu l-a facut obligatoriu, specificand insa ca nivelul indemnizatiei nu poate fi mai mic decat cel al concediului medical)

• taticii vor avea drept la un concediu de paternitate de cel putin doua saptamani, chiar daca mama este in concediul de maternitate - grupurile politice din PE nu sunt de acord cu aceasta prevedere, in special o parte a grupului liberalilor, asa ca ea ramane sa mai fie negociata; oricum Comisia se ocupa de o directiva privind concediul parental

• femeile insarcinate nu pot fi concediate in timpul sarcinii si 12 luni dupa terminarea concediului de maternitate

• femeile insarcinate nu pot fi obligate sa munceasca peste program in perioada de 3 luni inainte de nastere si 12 luni dupa nastere

• prevederile concediului de maternitate se aplica tuturor categoriilor de angajati, inclusiv persoanelor fizice autorizate

• luarea concediului de maternitate nu trebuie sa afecteze schema de pensie

• angajatorii trebuie sa ia in considerare cererile lucratorilor in ceea ce priveste transferul de la munca "full time" la "part time" in primele 12 luni de dupa nastere

• legislatia se aplica si in cazul parintilor care adopta un copil mai mic de 12 luni

In final, in urma dezbaterilor parlamentare, s-au obtinut urmatoarele:

• concediu de 20 de saptamani platite integral
  
• femeiele insarcinate nu pot fi concediate de la inceputul sarcinii si pana la 6 luni (nu 12 cum s-a vrut initial) de la terminarea concediului de maternitate
• mamele trebuie sa aiba dreptul de a se intoarce la pozitia lor, sau la un "post echivalent" - o pozitie cu aceeași remuneratie, aceeasi categorie profesionala si aceeasi fisa a postului ca acelea avute inaintea inceperii concediului de maternitate
• prevederile concediului de maternitate se aplica tuturor categoriilor de angajati, inclusiv persoanelor fizice autorizate
• luarea concediului de maternitate nu trebuie sa afecteze schema de pensie
• femeiele gravide sau mai apoi mamele nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte si ore suplimentare in decursul celor 10 saptamani premergatoare datei la care urmeaza sa nasca pe durata restului perioadei de sarcina, in cazul în care acest lucru este necesar pentru sanatatea mamei sau a fatului si in timpul intregii perioade de alaptare
  
• in cazul nasterii premature a unui copil, a unui copil spitalizat la nastere, a unui copil cu dizabilitati sau a unei nasteri multiple, statele membre trebuie sa garanteze un concediu suplimentar, platit integral
• in cazul nasterilor multiple, perioada concediului de maternitate va creste cu 1 luna pentru fiecare copil
• perioada concediului de maternitate poate fi extinsa cu cel putin opt saptamâni în cazul nasterii unui copil cu dizabilitati. Concediul maternal aditional trebuie sa fie asigurat inclusiv mamelor cu dizabilitati.

Ei bine, asa cum era de asteptat, Consiliul - statele membre - nu aveau cum sa accepte aceasta varianta si batalia se anunta incinsa inca de la inceput. De ce? Este vorba despre lobby-ul facut de mediul de business, in primul rand. Am mai scris aici despre asta. Va recomand sa citit articolele din presa straina la care am pus linkuri.

Astazi am vazut in revista The Parliament ca deja statele membre au spus ca vor respinge propunerea PE referitoare la aceasta forma a concediului de maternitate, au dat deja semnalele in presa internationala.

Saptamana viitoare, luni, ministrii muncii din statele membre vor trebui sa voteaze aceasta propunere si iata ca se pare ca o vor respinge.

Asadar, gandirea tuturor statelor membre pare convergenta in aceasta privinta. Sa vedem cum va fi. Sunt curioasa si voi urmari evenimentul. Numai ca iata ca unul dintre argumentele - chiar daca fals - dezbaterii din ultimele zile din Romania sta sa cada.

In T2, 1148 de mii de persoane au facut uz de concediul parental, majoritatea femei, majoritatea din urban. Ultimele ganduri despre concediul parental

INS a dat astazi rezultatele pe trimestrul II ale cercetarii privind reconcilierea vietii de familie cu cea profesionala.

Cateva constatari:

• Dintre părinţii în vârstă de 15-64 ani care au copii sub 15 ani (4070 mii persoane), 1148 mii persoane au făcut uz de dreptul la concediul parental pentru cel mai mic copil (oricând în perioada premergătoare interviului care s-a desfăşurat în cursul celui de al II-lea trimestru din 2010).

• Rata de utilizare a concediului parental a fost mai mare la femei decât la bărbaţi. Astfel, 51,3% dintre mame şi-au exercitat dreptul la concediu parental, în timp ce numai 3,1% dintre bărbaţii cu copii au efectuat sau erau în curs de efectuare a concediului parental.
• Parintii din mediul urban au utilizat mai mult acest drept - 39,2%, fata de cei din mediul rural: 14,4%

Au facut obiectul anchetei 14559 mii persoane în vârstă de 15-64 ani , 63,0% aparţineau grupei de vârstă 25-54 ani, 58,7% locuiau în mediul urban, iar 50,5% erau femei.

Mi-am promis ca dupa emisiunea de aseara de la TVR nu voi mai discuta subiectul concediului parental, dar voi face aici un rezumat a ceea ce cred si a ceea ce mi-a displacut foarte tare in toate dezbaterile din aceste zile.

1. Trebuie sa clarific un lucru: nu inteleg de ce, din nou, guvernul se leaga de aceasta categorie "asistata social" care reprezinta, din 20 de milioane de romani, doar 197.000. Asta e numarul mamelor care primesc indemnizatii. Dintre ele, 121 de mii primesc indemnizatia minima, de 600 de lei, peste 76 de mii primescv 85% - a carei medie e putin sub 1500 de lei - iar doar 8000 primesc indemnizatia maxima de 3400 de lei in acest moment. De ce aceasta categorie e vazuta ca mare cheltuitoare de bani de la buget?
   
2. Mamele au fost intotdeauna tintite pentru ca nu sunt au mijloace de protest care sa dea rezultate, nu sunt rationale in argumente sau nu le exprima rational, nu au sindicate precum bugetarii, nu au cum sa faca greva si masurile lor de protest -marsuri in fata Guvernului sau isterii pe la televiziuni - nu afecteaza economica Romaniei, nu deranjeaza nici macar circulatia in Bucuresti, cum au facut protestele sindicalistilor.
3. Aceast subiect face audiente la televizor, starneste pasiuni, dar in final toate dezbaterile nu vor influenta faptul ca guvernul le va defavoriza, intr-un fel sau altul: reducand banii sau reducand timpul de acordare a lor.
4. Toate femeile vor sa stea acasa cu copilul lor mic. Daca ne-am permite, am face-o. Credeti-ma, daca mi-as permite - si nu sunt nici pe departe printre cele mai nevoiase mame din societate - as sta toti cei 3 ani definitorii in viata copilului alaturi de el si as vrea sa stau pe o indemnizatie de 100% din salariul meu.
5. DAR asta nu se poate si n-ar fi fair. Nu se poate pentru ca bugetul tarii asteia nu este o guma care sa se tot intinda. Si n-ar fi fair pentru ca nu iti faci un copil sa ti-l cresti pe banii statului - implicit pe al semenilor tai, contribuabili la stat - ci e o decizie personala si o problema pe care trebuie sa ti-o asumi personal.
6. Prin urmare, daca trebuie luate niste masuri si ele le vizeaza si pe mame, avem de ales intre doua rele: reducerea timpului de acordare a indemnizatiei sau reducerea banilor. Cum am mai spus-o, prefer a doua varianta. Intorcandu-te la serviciu mai devreme iti suplimentezi venitul familiei. Nu toate femeile avem soti cu salarii fabuloase, de 3-4000 de euro sa putem sta confortabil acasa pe banii lor, orice-ar fi. Intr-o familie normala, middle class, in care fiecare isi aduce aportul la bugetul casei, atunci cand mama trece pe indemnizatie, se simte. Nu utiati, multi au si rate in tara asta, rate mari, la credite ipotecare/imobiliare.
   
7. Se vorbea despre dreptul la optiune - exista si in legea propusa de Botis: stai doi ani acasa din care unul nu ti-e platit, sau stai doar unul, platit 85% si cu plafonul actual si al doilea an neplatit. E o posibilitate de a opta. Multe au spus ca prefera decat sa se intoarca pe un salariu de 18 milioane sa stea acasa pe nimic, dar sa le fie alaturi copiilor pana la 2 ani. Perfect, sa isi asume aceasta optiune.
8. Am aratat comparativ situatia din alte tari. Niciunde nu se mai intampla ca la noi. De acord cu cei care imi spun ca acolo exista servicii, facilitati si infrastructura necesara sa sustina reintoarcerea mamelor la serviciu, fara a le crea mari dificultati.
9. Sunt de acord ca aceasta lege nu ar trebui sa se aplice pana ce nu se creeaza o minima infrastructura, crese - dar cum spunea o cititoare pe blog, asta ia ani - sau macar sa nu se aplice mai devreme de 9 luni, pentru ca femeile sa ia decizia de a avea un copil stiind care e legislatia in vigoare. Sunt de acord cu mamele care spun ca nu e fair si nu ar trebui sa se aplice retroactiv. Dar daca legea se va aplica de la 1 ianuarie, de exemplu, repet: prefer sa se reduca timpul, nu indemnizatia.
   
10. Un copil nu creste doar cu afectiune, cum sustineau unii parinti in comentarii. Nu fiti ipocriti. De ce mamele protesteaza si nu vor sa stea al doilea an fara bani acasa, alaturi de "puiut"? Pai tocmai de-asta, pentru ca un copil creste cu bani. Iubirea nu ii indeparteaza febra, ci panadolul pe care trebuie sa il cumperi de la farmacie si pe care dai bani. Nu mizati ca hraniti copilul la san pana la doi ani. sa fim serioase. majoritatea mamelor ii hranesc pana pe la vreo 6 luni maximum, sunt putine care ii hranesc pana la un an si peste, iar unele nu mai pot sa ii hraneasca natural de la 3 luni. Oricum de cand incepe diversificarea nu mai faci economie, ca si daca nu iei lapte praf, trebuie sa ii iei fructe si legume proaspete, eventual bio. Iar astea costa. deci, dragi parinti, nu fiti ipocriti. Un copil mic are nevoie de bani, la fel ca unul mai mare, dar intr-un cuantum mai redus. Bebelusul meu nici nu s-a nascut inca si deja am pierdut sirul cheltuielilor. Mai bine zis, ma gandesc ca nici n-are sens sa il mai tin, din moment ce am inceput sa ma crucesc la cat ajunsesera.
    
11. Guvernul este total habarnist intr-o astfel de problema. Nu ma conving cifrele rostite de Andreea Paul Vass in emisiunea de aseara, desi, surprinzator, avem idei similare, gandim la fel la nivel personal. Cand imi spui ca decizia de a face copii nu e determinata de indemnizatie, imi arati ca fie esti habarnist, nu esti informat, fie ma minti.
12. Studiul profesorului Ghetau, pe care l-am atasat intr-o postare anterioara, arata clar ca femeile active iau decizia de a face un copil si in functie de indemnizatie. Doar e normal, cand decizi sa iti faci un copil, daca esti om responsabil, iti faci calcule. Nu vrei sa aduci pe lume o fiinta care sa traiasca oricum, sa fie educata oricum sau needucata. Am mai spus-o, in 2003 cand s-a dat legea cu indemnizatie de 85% din venit, a crescut natalitatea in mediul urban si mai ales a crescut in randurile mamelor educate, ale femeilor active. Dar guvernul habar n-are, n-a facut un studiu de impact sa vada ce efecte va avea legea asta, cu masura pe care intentioneaza sa o ia. Si nici macar n-a cercetat studiul vechi care exista. Nu, guvernul doar se gandeste cum sa taie cheltuieli cu buzduganul, ca e mai simplu decat cu bisturiul.
    
13. Tarile occidentale pe care le dam exemplu au drept coloana vertebrala clasa mijlocie. ea e vizata de servicii, pentru ea se fac politici si programe. Pentru ca aceasta clasa mijlocie sustine o economie - case, masini, servicii financiare, servicii de educatie, ele sunt solicitate de clasa mijlocie, cererea interna se bazeaza pe clasa mijlocie si pe veniturile ei, nu-i asa?
14. In schimb, toate variantele de lege prezentate in Romania defavorizeaza femeile din clasa mijlocie, femeile educate, care castiga mai bine (las la o parte argumentul cu contributia lor la buget, prin taxele pe care le platesc de-a lungul timpului pana cand devin mame). Lovesc in clasa mijlocie - am plafonat deja cei 85% indemnizatie la 4000, acum 3400 de lei, variantele prezentate plafoneaza aceasta indemnizatie la 2500, 1500 sau 1000 de lei. De ce? Pai simplu: guvernul se gandeste ca va afecta ceva peste 8000 de femei (alea care iau indemnizatia maxima plus altele care iau peste 1500, cat e media indemnizatiei pentru aceasta categorie), ce conteaza ca ele sunt bine educate, au in spate o cariera si au castigat foarte bine gratie investitiei personale pe care au facut-o in ele insele.
    
15. Aceasta categorie de femei ar trebui incurajata sa aiba copii. De ce? Pentru ca au posibilitatea sa le ofere in trai bun si o educatie buna, iar peste 20 de ani copiii lor au mai putine sanse sa fie asistati sociali.
    
16. Intreaga legislatie incurajeaza insa femeile care castiga indemnizatia minima, de 600 de lei. Stim cu totii cazuri de femei care nu castigau atatia bani ca salariu, asa ca indemnizatia inseamna pentru ele o suplimentare a veniturilor. Si stau atunci acasa si fac copii. Copii pe care cu ce ii vor creste mai departe, carora ce educatie le ofera? Sunt femei si din mediul rural sunt si femei din mediul urban, dar care traiesc in conditii dificile. Le exclud de-aici pe studente, medici rezidenti sau oameni foarte tineri aflati la inceput de cariera, care castiga foarte putin. Stiti foarte bine ca nu ei sunt grosul acestei categorii de mame care primeste 600 de lei.
17. Guvernul incurajeaza natalitatea in segmentul mai sarac, mai needucat al populatiei ai carei copii vor risca sa devina, peste zeci de ani, asistati sociali. Asta vrem de la societatea asta? Sau clasa mijlocie? nu e o intrebare pe care si-o pune guvernul, pentru ca nu gandeste pe termen lung.
18. Contra-argumentul care mi se va da e ca oricum suntem in declin demografic. Si de-asta trebuie sa incurajam ca demografia sa fie una saraca, dar crescuta? Nu sa incurajam ca demografia sa creasca si cu clasa mijlocie?

Am scris toate astea pentru ca multi ati inteles gresit, ca as sustine politica guvernului. Nu, nu o sustin, nu consider ca are variante bune. Inteleg insa ca suntem in criza economica si ca daca trebuie taiat si noi avem de ales intre doua rele, prefer varianta care mi se pare mai putin rea, judecand rational.

Dar cine naiba mai gandeste rational zilele astea?

Mamele se isterizeaza sau sunt ipocrite. Apropo, am constatat ca doamna de la Asociatia mame pentru mame este exact contrariul a ceea ce sustine, arecunoscut-o ea insasi in inainte de emisiune, si in timpul ei. Cand copilul ei a implinit un an (adica ieri), ea a facut turul televiziunilor sa sustina cauza. Nu era mai important sa ii fie alaturi, daca tot sustine necesitatea ca mamele sa fie alaturi de copiii lor cat mai mult? Nu conteraza ca ti-o cer semenele tale (aceasta a fost argumentul ei, si-a sacrificat copilul pentru binele/sustinerea cauzei unei categorii), o singura data in viata copilul tau implineste un an, este un moment in care sa ii fii alaturi. Ma intreb daca poate intelege ca sunt unele mame dispuse sa sacrifice un an de stat cu copilul non-stop pentru a-i putea oferi niste conditii mai bune, care depind de un venit mai mare si astfel se intorc la serviciu. Sunt multe femei active care oricum nu au stat doi ani cu copilul - din motive de cariera, din motive personale, din nevoia de bani - si au gasit solutii. repet, cu toate ne-am dori sa stam poate 3 ani acasa, pe 1005 din salariu indemnizatie, dar NU SE POATE ASTA.

Guvernul este habarnist, mincinos si incapabil. Habar n-are ce studii exista, nu face studii de impact, minte ca FMI ne cere un anumit nivel am indemnizatiei si incapabil pentru ca nu este in stare sa taie cheltuieli cu bisturiul si sa nu dea cu buzduganul. Si este si ticalos, pentru ca le tinteste pe mame, dar are in vedere cresterea veniturilor bugetarilor la anul cu 15%. Adica face economie afectand o categorie mica de persoane, sub 200.000, si suplimenteaza veniturile - e adevarat, reduse initial cu 25 5 si cu sporuri (nemeritate de catre unii) si stimulente - pentru 1.290.000 cat este prevazut a fi numarul de bugetari in 2011.

Pana la urma, daca aceasta chestiune s-ar trata mai mult rational si nu emotional, ceea ce s-ar putea obtine de la guvern ar fi mai mult si mai bine pentru mame. Insa nu se discuta principii, ci se particularizeaza, iar o astfel de dezbatere devine, oriunde s-ar tine ea, un haos, in care trebuie sa ridici vocea pentru a-ti spune punctul de vedere. Ceea ce imi displace total.

Ceea ce nu ma mira este ca, daca intrebi poporul roman daca ar sta acasa platit un an sau doi sa primesti raspunsul ca ar sta acasa doi ani. E firesc, dar asta nu reflecta optiunea pe care o avem: bani mai putini, sau timp mai putin. Aici parerile sunt foarte impartite si, spre deosebire de impresia pe care ti-o creeaza privitul la televizor si dezbaterile de acolo, opinia generala nu este ca preferi bani mai putini. Ponderea celor care prefera banii mai putini sau timpul mai putin sunt relativ similare.

Un punct de vedere, perspectiva economica, pe care vi-l recomand. La Bogdan Glavan.

Sa vedem ce victorie vor avea mamele... Si care categorie de mame si de femei - studii si statistici

"Minunata" varianta avuta in vedere privind concediul de crestere a copilului:

Potrivit unor surse parlamentare, citate de Mediafax, ministrul Muncii ia in calcul si mentinerea la 24 de luni a concediului de ingrijire a copilului, insa acest lucru ar insemna plafonarea indemnizatiei la 1.500 sau 1.000 de lei lunar.

Unde sunt mamele mari contributori, femeile de cariera care au castigat bine, inteligente si competente in profesia lor in intreaga dezbatere care are lor?

Unde sunt acele mame care au castigat plafonul de 4000 de lei, redus cu 600 de lei dupa taierea a 15% din indemnizatia pentru mame, si care acum castiga 3200 de lei?

V-ar conveni, doamnelor, ca dupa cat ati contribuit sa puteti sta acasa pe 1500 de lei pe luna? Alegeti sa stati pe 85% din venitul pe ultimul an, timp de un an de zile, sau pe 1500 timp de doi ani?

As vrea sa va aud si pe voi, acele femei care n-ati stat cu copilul acasa doi ani, unele nici macar un an, exprimandu-va. Nu v-ati construit o cariera tragand pisica de coada, ati muncit, de-asta ati ajuns sa fiti bine platite si sa beneficiati de indemnizatia maxima. Ma rog, in mod sigur, pentru unele dintre voi ar fi fost mai bine sa nu existe un plafon, pentru ca 85% din salariul vostru ar fi insemnat mai mult de 4000 de lei. Si asta a fost nedrept, din punctul meu de vedere. Pentru ca si contributia voastra a fost mai mare.

Mamelor revoltate, e mai bine asa? Sa stai acasa 2 ani pe bani mult mai putini? Sunt convinsa ca da, din moment ce pe multe dintre voi nici nu v-ar afecta plafonul. Dar va intreb pe cele care, de exemplu, dintr-o o indemnizatie de 2000 de lei mai pierd 500 de lei. Bani de lapte praf si de pampersi necesari pe luna.

In Romania constat ca se incurajeaza in continuare natalitatea intr-o anumita categorie sociala. Pentru ca femeile educate si cu cariera, contributori la bugetul statului, nu vor mai face copii. Dar ce conteaza asta, nu-i asa?

Mi-a atras atentia un comentariu la postarea mea anterioara pe aceasta tema. Cititi si cugetati. Stiu ca multe nu veti recunoaste ca cititorul/cititoarea respectiv/a are dreptate.

Am citit majoritatea comentariilor. Concluzia este una care imi intareste o opinie mai veche despre femeile din Romania. Pentru ele nasterea unui copil echivaleaza cu implinirea totala a menirii lor pe pamant. Complet gresit. Perpetuarea speciei e un act banal si comun. Dar cand altceva nu puteti, va autoiluzionati ca ati realizat ceva extraordinar pentru care ceilalti trebui sa va fie recunoscatori etern. Gresit, doamnelor! Apoi va mirati ca va inseala sau va parasesc sotii, ca nu va admira colegii, ca nu aveti succes la serviciu...

30 noiembrie 2010, 16:29

Si un pic de statistica (datele sunt din vara):

• 76.163 de mame primeau o indemnizaţie de creştere a copilului echivalentă cu 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni , dar nu mai mult de 4000 de lei
• 1.427 de lei era, în medie, suma pe care o primesc mamele care beneficiază de o indemnizaţie reprezentând 85% din media veniturilor pe ultimul an (dupa reducerea cu 15% a indemnizatiei pentru mame e in jur de 1200 media)
  
• 121.051 de mame luau suma minimă de 600 lei - adica ele aveau venituri mai mici de 800 de lei inainte de a intra in concediu, sau sunt si femei care nu aveau venituri

Ce ne spun cifrele? Ca putine mame ar fi afectate de masura asta...

Si totusi, un sondaj la care face referire un studiul al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, de prin 2009, constata ca trei sferturi dintre femei iau decizia de a face un copil in functie de situaţia financiara si 70% se tem ca le va fi afectată cariera profesională. Prin urmare, corelarea veniturilor cu indemnizaţia ar stimula natalitatea femeilor active.

Dar noi nu vrem asta, nu-i asa?

Intr-un document al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice se arata ca efectele introducerii concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului sunt extrem de semnificative: s-a inregistrat o creştere a numarului de nou nascuti la femeile salariate. Aceasta crestere a fost moderata in 2003, de 5%, dar a fost semnificativa in anii urmatori, in 2004 - 10% si in 2005 - 15%.

Mai mult, aceste cifre crescute de natalitate s-au datorat si faptului ca in acea perioada indemnizatia pentru mame era de 85% din venit. Deci a contat pentru femeile care au decis sa devina mame.

Apoi s-a decis eliminarea acestei indemnizatii si plafonarea la 6 milioane de lei pentru toata lumea (ma rog, cuantumul s-a mai modificat in timp, dar era egala pentru toti, indiferent de contributie si de venituri), iar in 2006 care a fost natalitatea la femeile active a fost de numai 3%.

Faceti voi comparatia: 2003 - 5%, 2004 - 10%, 2005 - 15%, 2006 - 3%.

Deci cum stam cu argumentul ca banii nu conteaza cand ai copil sau decizi sa faci un copil? Si ca un copil creste cu afectiune? Se pare ca banii sunt totusi luati in calcul in decizia de a face un copil, daca nu ti-e indiferent ce viata vrei sa ii oferi.

Profesorul Vasile Ghetau spune, in studiul Declinul demografic şi viitorul populaţiei României, ca - dupa introducerea indemnizatiei de 85%, în perioada 2003-2004, pentru prima dată după 1990, a fost oprit declinul demografic. (cititi de pe la pagina 42 a studiului - Invatamintele unei masuri de stimulare a natalitatii: concediul si indemnizatia de crestere a copilului)

Indemnizaţia de 85% a încurajat femeile active să îşi „planifice“ un copil. Pe de altă parte, analiza constată că şi calitatea natalităţii a fost mai bună, pentru că s-au născut copii în familii care le pot asigura un trai şi o educaţie superioare. În consecinţă, aceşti copii vor fi mai puţin dependenţi de ajutorul financiar al statului decât cei din familii nevoiaşe.

Decizia femeilor active economic de a avea copii ia în calcul posibilitatea de a împăca viaţa de familie cu cea de muncă este o constatare a tuturor studiilor sociologice din domeniu, inclusiv a celor europene.

Cercetătorii de la ICCV (Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii) identifică unele măsuri stimulatoare pentru mame: compensarea pentru pierderile de venituri, alternative la îngrijirea copilului şi flexibilitatea la locul de muncă.

FT despre beneficiarii fondurilor UE si neregulile si de la "case mai mari" - Mc Donald's, IMB, H&M beneficiari de fonduri europene

Batalia privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020 se pare ca a inceput deja. FT publica un dosar cu utilizarea fondurilor europene. Stim ca exista o intreaga dezbatere la nivel european privind reducerea fondurilor de coeziune, menite a ajuta statele mai putin dezvoltate si bogate ale Europei sa ajunga la un nivel de dezvoltare apropiat de cel al statelor mai bogate. exista o medie europeana la care trebuie sa ajunga regiunile europene.

Romania este profund interesata ca banii alocati politicii de coeziune sa nu fie redusi - asa cum se incearca de catre unele state mai bogate, care au impresia ca banii sunt sifonati si ca, de fapt, scopul acestei politici nu e atins. La noi, toate regiunile de dezvoltare sunt sub media europeana, de aceea intreaga Romanie beneficiaza de fonduri europene.

Ei bine, FT arata in dosarul sau ca, intr-adevar, sunt bani europeni care nu merg spre destinatiile pentru care au fost alocati, la fel cum s-a demonstrat in timp ca plati directe in agricultura erau destinate unor terenuri de golf din Marea Britanie sau ca mari beneficiari erau corporatii din industria alimentara si mai putin fermierii.

Iata ce a descoperit FT in cercetarea/investigarea domeniului fondurilor europene:

• Programul privind fondurile structurale europepen a devenit o birocratie opaca ce face foarte dificila urmarirea banilor de catre contibuabilii europeni.
  

• Un sistem descentralizat si cu un control slab asupra lui pedepseste foarte rar fraudele si cazurile de folosire gresita a banilor, care se plimba intre statele membre si bruxelles ani de zile. rezultatul, in parte, este ca milioane de euro continua sa fie sifonati de catre grupuri de crima organizata, in ciuda avertismentelor care se dau de ani de zile.

• Politica de coeziune, al carei scop a fost odinioara aducerea Spaniei si Irlandei la gradul de modernism al celorlalte state membre, cheltuieste acum miliarde de euro anual pe proiecte care nu mai par sa aiba nimic de-a face cu misiunea initiala: transformarea celor mai sarace parti ale UE prin investitii in infrastructura, educatie si dezvoltare.

• Unii dintre cei mai mari beneficiari au fost corporatiile, in ciuda faptului ca banii au fost ganditi pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. In schimb IBM, Fiat sau H&M au beneficiat de bani europeni. Mai mult, British American Tobacco a primit in UE 1,6 milioane de euro si fonduri nationale pentru finantarea unei fabrici de tigarete, ini timp ce UE cheltuieste milioane de euro pentru descurajarea fumatului.

Ratele mici de absorbtie, ratele mari de eroare in utilizarea fondurilor si cazurile de frauda au inflamat dezbaterea la nivel european, sustine FT. Publicatia arata ca aparitia cazurilor de fonduri suspendate pentru Romania si Bulgaria, insa linkul trimite doar spre Bulgaria, unde cazurile sunt de-a dreptul flagrante si sumele mult mai mari, precum si cu sifonarea fondurilor de catre mafia italiana au stirbit increderea publicului in aceasta politica. Putine cazuri ajung in instanta, OLAF nu are suficient personal si, prin urmare, controalele sunt prin selectie aleatorie, sustine FT. Ei, nu e chiar asa, in ce priveste Romania se gasesc persoane care sa sesizeze OLAF-ul cand li se pare ceva in neregula, probabil ca asa e si in alte state.

FT arata ca probleme au si state bogate, care sunt printre contributorii neti la aceasta politica. Comisia a suspendat in mod repetat fonduri pentru Germania si sunt semne mari de intrebare privind controlul administrarii lor in marea britanie si alte state membre. In decembrie 2009, aproape 16 milioane de euro, fonduri structurale, au fost oprite landului Brandenburg, din cauza unor mari erori descoperite in administrarea fondurilor de catre autoritatile de management.

UPDATE: Moldova reala si Moldova imaginatiei/cunostintelor noastre

Tot incerc sa imi explic acesta rasturnare de situatie, la o diferenta atat de dramatica, a rezultatelor de la Chisinau. Am avut aseara 2 exit poll-uri si apoi primele rezultate partiale, la numararea a 4% din voturi, la ora 23.00 si deja exit poll-ul facut de institutul lui Vasile Dancu era rasturnat. Acum de dimineata, la numararea a 90% dinte voturi, situatia este aceeasi: comunistii conduc, iar diferenta fata de procentul dat de exit poll este urias, din punctul meu de vedere. Iata situatia:

Partidul Exit poll PublikaTV/IRES Exit poll Prime/CBS-AXA Rezultate (93,4%)

PLDM (Filat) 34,6% 32,2% 28,29%
PCRM (Voronin) 25,7% 33,8% 41, 02%
PDM (Lupu) 15,1% 14,1% 13,03%
PL (Ghimpu) 15,7% 10,2% 9,02%

Diferenta este extrem de mare intre procentele date de IRES si rezultate, in timp ce marja de eroare este de +/-2%. L-am auzit pe Igor Botan, analist moldovean, care punea aceasta diferenta si faptul ca IRES s-a inselat pe lipsa de experienta a institutului de sondare a opiniei publice. In acel moment mi-am zis ca probabil multi care au iesit de la vot au declarat ca au votat cu PLDm de teama/rusine sa spuna ca au votat cu comunistii. Update: cam asta il aud pe Vasile Dancu spunand, in incercarea de justificare a rezultatelor exit poll-ului. El isi asuma rezultatele si spune ca face sondaje de 15 ani de zile.

Aud deja teorii ale conspiratiilor, aud despre jocuri pentru care nu sunt explicatii, pe care posibil le-ar fi facut Publika, dar daca IRES este atat de corect - pentru ca nu este pusa la indoiala capacitatea lui Vasile Dancu de a face un sondaj, nu cu un o eroare atat de mare - de ar fi acceptat asta, ca doar e in joc imaginea institutului. Aud despre posibile fraude ale comunistilor.

Pe masura ce vor trece orele, pe masura ce vor iesi cu explicatii, poate se va mai clarifica situatia. Insa eu crede ca totul porneste si de la urmatorul fapt: noi nu cunoastem Moldova. Moldova nu e reprezentata doar de studentii din Romania, de diaspora care voteaza - 1,5% din voturi, maximum, pe care diaspora le-ar da dreptei nu ajuta la recuperarea marii diferente, daca lucrurile stau asa ca in rezultatele partiale. Moldova nu e doar Chisinaul, Balti si chiar Cahul.

Update: Ei bine, tocmai am auzit informatia CEC ca in diaspora au votat 65.200 de moldoveni, iar voturile exprimate de ei ar reprezenta 4 mandate. Deja votul diasporei pare sa devina decisiv, in conditiile in care tocmai 4 voturi le-ar lipsi in parlament fortelor din fosta AIE sa aleaga singuri presedintele.

In acest moment negocierile sunt dure, dar cred ca, oricum, existau discutii cu ceva dizidenti comunisti. Numai ca ideea e sa se inteleaga intre ei. Mizez pe presiunea externa care sunt absolut sigura ca se exercita in acest moment asupra AIE, pentru a se reuni in Parlament.

Moldova are populatia rurala mai numeroasa decat populatia urbana, iar Moldova rurala este imbatranita, este public al comunistilor. Simplificand putin lucrurile. Mai sunt de numarat aproape 40% din voturile celor din Chisinau si procentul in favoarea fortelor democratice mai poate creste. Dar eu cred ca asta trebuie sa ne gandim, noi cunoastem o Moldova, partial si insuficient si pe aceea, pe cand o mare parte din aceasta tara ne e total necunoscuta, de-asta suntem asa surprinsi.

Oricum, fortele democratice, o reuniune a AIE, ar fi mai numeroasa in parlament. Unii analisti moldoveni spun ca si comunistii s-au putea arata mai maleabili. Un analist de stanga imi spunea ca elita politica a obosit de atatea alegeri, prin urmare de aici ar putea veni si dorinta de a ajunge la compromis ceva mai usor. Blocajul in alegerea presedintelui este, de aceasta data, respins de analisti.

Si totusi, potrivit rezultatel,or partiale, fortele democratice nu au numarul suficient de mandate necesar pentru alegerea presedintelui, 61, ci deocamdata au 57, in timp ce comunistii au 44.

AIE ar mai avea nevoie de 4 voturi pentru a putea alege presedintele. Patru comunisti ar trebui sa vina de partea fortelor democratice. Alianta Moldova Noastra a iesit din ecuatie - PLDM i-a laut din votanti, la fel cum a facut si cu votanti din tabara PL.

Ramane sa vedem ce se va intampla. insa eu raman la convingerea ca prea vrem sa credem ca Moldova e cea pe care o cunoastem noi - Chisinaul cu elitele sale, politicieni, societate civila, presa, mediu de business, expati, studenti, moldovenii din strainatate, care vor o viata mai buna si au votat pentru cei ramasi acasa.

Cei ramasi acasa, parintii celor plecati, primesc banii de la copiii lor si traiesc cu ei, dar viata e mai grea, mai trista decat in timpurile sovietice, vremuri pe care le asociaza cu comunistii. Am vazut si niste reportaje ieri, nici nu stiau batraneii cu cine au votat. Nici nu prea le pasa.

Asa ca Moldova reala s-ar putea sa nu fie Moldova cunostintelor/imaginatiei noastre. Si daca acceptam asta, s-ar putea sa nu mai fim atat de uimiti de rezultate. Mai ales in comparatie cu exit poll-urile. Desi cel de la Prime, realizat de CBS/AXA nu o da chiar asa flagrant in bara.

Concediile de maternitate si de crestere a copilului in UE (I)

Vad un circ sinistru cu dna Minca la Realitatea TV si cu alti doi parlamentari pe care nu-i cunosc, unul de la PDL, unul de la PSD. Nici nu conteaza numele. Ei vorbesc despre cum "Boc ia de la gura mamelor". Asa era titrat. Adica despre reducerea concediului de crestere a copilului, care va fi redus la un an, probabil

Voi pune in episoade cum e in alte tari, sa aveti spre comparatie. Primul episod, azi. Dar inainte vreau sa imi spun parerea: prefer termen redus de concediu pe bani mai multi. voi deveni mama in ianuarie si nu mi-am propus niciun moment sa stau 2 ani acasa. Nici macar un an, ci 6 luni.

Sunt mamici care il condamna acum pe ministrul Muncii pentru ideea lui. Le inteleg. Eu, sincer, nu o fac. Cred ca doi ani era foarte mult. Nu prea mai era pe niciunde in Europa o perioada atat de indelungata.

Veti aduce contraargument ca in Europa exista infrastructura, poti sa iti duci copilul la cresa. Ei bine, daca te intorci mai repede decat perioada legala prevazuta de stat acasa chiar si statul iti va da 4 milioane (nu zic 5 cum am auzit de la ministru ca e noua varianta) si inca 2 alocatie, sunt 6 milioane care pot fi date la gradinita. Inteleg ca acum iti da doar un milion.

Am o colega al carui baietel a implinit un an in septembrie, ea s-a intors la serviciu si pustiul e la gradinita. Deci se gasesc si gradinite care sa ii accepte atat de mici.

In plus, noi ne-am spus ca am prefera ca fetita noastra sa mearga la gradinita de foarte mica, din mai multe motive. Chiar daca avem bunici in Bucuresti doritori sa se implice si daca mama mea din Deva abia asteapta sa aiba grija de nepotica ei.

Si haideti sa fim realiste: intorcandu-ne la serviciu castigam mai multi bani decat indemnizatia aia, deci aportul la bugetul familiei, pentru cresterea copilului e mai mare. Eu iau si asta in calcul, pentru ca un copil nu creste numai cu afectiunea fara limite a parintilor. Ea se exprima si prin a-i satisface tot felul de nevoie si placeri, care costa. Sincer, nu vad asa o tragedie in reducerea acestei perioade, cand ea va fi suplinita de bani. Nu de la stat - sa fim seriosi, sa tot asteptam de la stat totul, ci de salariul pe care il vei castiga acum integral.

Amice de-ale mele care au nascut la Bruxelles au revenit la serviciu dupa 4 luni. O prietena din Franta, are doua fetite, una de 10 si alta de 5 ani imi spunea ca nici nu poate sa-si imaginezse cum e sa stai 2 ani acasa cu copilul, pentru ca ea s-a intors chiar mai devreme decat perioada, oricum redusa in Franta, de stat acasa la serviciu, la primul copil, pentru ca era o jurnalista care atunci isi consolida si construia cariera.

Am si cunostinte care s-au intors devreme la munca, dupa cateva luni. Sa fie pasiunea pentru ceea ce faceau? Asa ma vad si eu. Asa sunt si acum, cand merg la serviciu, in ciuda faptului ca in ultima vreme nu mi-e atat de confortabil, cu burtica mare si cu dureri de spate, mai ales cand am foarte mult de lucru si stau la birou.

Doctorul meu mi-a zis sa o las mai moale cu munca, colegi de presa ma intreaba, cand ma intalnesc pe teren, cand am intentia sa raman acasa si apoi glumesc ca as fi in stare sa nasc pe teren. Da, o fac pentru mine, protejand, fireste, copilul. Daca situatia ar cere-o, as renunta.

Insa faptul ca sunt mama in devenire nu imi anuleaza pasiunea pentru ceea fac, doar calitatea de mama nu imi intregeste personalitatea si nu mi-e suficienta. Sunt si jurnalist, si femeie. Nu doar mama. Asta e personalitatea mea, cu mai multe fatete, cu mai multe elemente. Copilul nu anuleaza nici jurnalistul din mine, nici femeia din mine. Si asta nu inseamna ca nu il iubesc. Dimpotriva, imi iubesc fetita pe care o astept mai mult decat orice, din primul moment in care am aflat ca o voi avea. Asa ca nu voi accepta mamici care sa imi argumenteze ca poate nu voi fi o mama buna pentru ca nu ma revolt ca nu voi mai putea sta 2 ani acasa.

Cred insa ca trebuie sa fim rezonabili. Asa cum cred ca guvernul ar trebui sa gandeasca si o lege mai buna, in care indemnizatia pentru mame sa fie mai mare, chiar daca perioada e mai mica. Si sa se gandeasca la o lege care sa incurajeze natalitatea si in randul oamenilor educati, care chiar au ce sa ofere copiilor lor, atat ca educatie, cat si ca nivel de trai.

UPDATE: Apreciez comentariile argumentate postate la acest articol, fie ca ele sunt pro sau impotriva ideii scurtarii concediului de crestere a copilului. Le multumesc tuturor celor care au avut urari de bine pentru copilul pe care il voi avea in curand. Ii deplang pe cei care nu stiu sa sustina un dialog fara sa insulte - desi le-am publicat si lor comentariile - si care nu stiu sa respecte o opinie. cum eu am spus ca le inteleg pe deplin pe mamele care vor sa stea doi ani acasa cu copilul, e optiunea lor, dar eu vad lucrurile diferit, nu inteleg de ce persoanele cu acea optiune nu imi pot respecta parerea. dar asta conteaza mai putin. Si nu coteaza deloc faptul ca imi deplangeti soarta copilului - va asigur ca va fi cel putin la fel de bine crescut ca al vostru, daca nu mai bine - sau ca nu-l vreti la gradinita la care merge copilul vostru (robert radu). Robert Radu, in mod sigur copilul tau nu merge la gradinita pe care o am in vedere pentru copilul meu, nu de alta, dar in general acolo parintii copiilor sunt ceva mai civilizati decat reiese ca ai fi tu din comentariul postat.

Va asigur ca imi voi reaminti sa scriu pe aceeasi tema dupa ce se va naste fetita mea. Am fost prevenita, stiu ca nu e usor, stiu ca nu voi avea timp si mai stiu ca si perspectiva mea asupra vietii probabil se va schimba. Prin urmare, va voi spune atunci, cu aceeasi sinceritate, daca planul initial facut poate fi pus in practica.

Pana atunci, va indemn la un dialog civilizat. Am validat toate comentariile si o voi face, daca ele contin argumente. Am apreciat foarte mult parerile contrare celei pe care o am eu, dar care arugmenteaza civilizat si chiar prezinta solutii. Cred ca toate aceste solutii ar trebui exprimate spre a fi consultate si de cei care fac legea si au obligatia de a o supune consultarii publice. Parca asa se face, nu?

Consultandu-mi colegul care a vorbit cu ministrul Muncii, acesta i-a spus ca va fi o lege care va fi supusa consultarii publice. Sper sa nu faca magaria de lua aceasta masura printr-o ordonanta, astfel ca legea sa nu se mai supuna intreg parcursului firresc de consultare. Altfel, cred ca opinia voastra si solutiile, cum am mai spus, ar trebui cunsocute si va indemn sa urmaritidaca e supusa consultarii si sa le exprimati si acolo. Multe dintre ele mi se par foarte interesante.

Gata, iata cum e in alte tari:

Belgia
DURATA
- concediu de maternitate/paternitate: 15 saptamani, dinter care 10 obligatorii; pentru nasteri multiple, 19 saptamani, cel putin una luata inainte de nastere si cel putin 8 dupa nastere

- concediu parental (de crestere a copilului): alte 13 saptamani acordate exclusiv mamei, remunerate cu 25% din ultimul salariu
INDEMNIZATIA
- pentru primele 30 de zile, 82% din salariu (cu un plafon de 94,10 euro/zi) platit de angajator
- incepand cu cea de-a 30-a zi, 75% din salariu (cu un plafon de 88,77 euro/zi) platit de stat
- angajatii din sectorul public primesc compensatii de 100%

Danemarca
DURATA
- concediul maternal: 4 saptamani inainte de nastere si 14 dupa nastere, dintre care primele doua obligatoriu imediat dupa nastere
- concediu parental: 32 de saptamani
- angajatii in sectorul public au 2-4 saptamani inainte de nastere in plus
- in total 50-54 de saptamani, dintre care 32 si le poate lua tatal

INDEMNIZATIA
- 90% din venituri, cu un plafon de 500 de euro/saptamana
- salariul interg pentru 18 saptamani, in functie de contractele cu patronatele si sindicatele
- platit 100% pentru cei din sectorul public

Estonia
DURATA
- 20 de saptamani obligatorii platite integral, cel putin o luna luata inainte de nastere

INDEMNIZATIA
- platite 100%, din fondul de asigurari de sanatate, unde varsa bani angajatorii

Franta
DURATA
- 16 saptamani, dintre care 8 sunt obligatorii; 6 saptamani inainte de nastere si 10 dupa nastere
- in cazuri speciale, poate fi extins: 26 de saptamani dupa a treia nastere, 8 inainte si 18 dupa nastere, 34 de saptamani in cazul in care astepti gemeni

INDEMNIZATIA
- suma maxima este de 77,24 de euro/zi sau de 2317 euro pe luna
- in medie, 56% din veniturile anterioare nasterii
- banii sunt platiti dintr-un fond de la stat,

Germania
DURATA
- 14 saptamani, dintre care 6 pre-natal si 8 post-natal, cele dupa nastere fiind obligatorii
- alte 2 luni de concediu parental in primele 12 luni de viata ale copilului, platite cu 67% din venituri (de la 300 la 1800 de euro/luna), in medie 617 euro/luna, adica 50% din venituri

INDEMNIZATIA
- 100%, compensatiile fiind platite prin asigurarea de sanatate (13 euro/zi, aproximativ 2%) si restul de angajator
- cele 2 luni de concediu parental in primele 12 luni de viata ale copilului, platite cu 67% din venituri (de la 300 la 1800 de euro/luna), in medie 617 euro/luna, adica 50% din venituri

Ungaria
DURATA
- cele 24 de saptamani de concediu de maternitate sunt optionale, iar ele pot fi luate 4 inainte de nastere si restul dupa
- dupa aceasta perioada sunt 80 de saptamani de concediu parental

INDEMNIZATIA
- cele 80 de saptamani sunt remunerate cu 70% din veniturile anterioare nasterii, cu un plafon maxim de dublul salariului minim pe economie
- potrivit Institutului Ungar pentru Politici Sociale, o renumeratia de 70% din castigurile zilnice fara plafon sunt acordate din Fondul National al Asigurarilor de Sanatate. Acesta este finant de angajati in proportie de 68% printr-o contributie sociala si de angajatori in proportie de 32%

Polonia
DURATA
- durata obligatorie si platita 100% a concediului de maternitate este de 20 de saptamani, perioada care poate creste in cazul nasterilor multiple
- in plus, exista posibilitatea unui concediu parental optional de 2 saptamani incepand cu 2010, 4 saptamani din 2012 si 6 saptamani din 2014

INDEMNIZATIA
- cele 20 de saptamani sunt platite integral, cu valoarea venitului dinainte de nastere
- banii sunt acordati din fondul securitatii sociale, finantat de angajatori, in proportie de 47%, iar restul din contributiile angajatilor

Spania
DURATA
- concediul de maternitate este de 16 saptamani, dintre care cel putin 6 trebuie luate dupa nastere
- celelalte 10 pot fi luate fi inainte, fie dupa nastere sau pot fi transferate tatalui, completare la concediul pe care il obtine la nasterea copilului
- Spania mai ofera alti 3 ani de concediu fara plata tuturor parintilor, dar putini apeleaza la el

INDEMNIZATIA
- concediul de maternitate este platit 100%, dar exista totusi un plafon maxim si astfel media indemnizatiei este de 98%
- indemnizatiile sunt acordate din fondul de asigurari sociale, finantat prin contributiile angajatilor in proportie de 16,6%, iar de angajatori - 83,4%%
- primele doua zile sunt platite integral de angajatorul privat

Pe aceeasi tema, aici.

Alegerile din R. Moldova - special pe Hotnews.ro

Am creat o sectiune speciala la noi pe Hotnews.ro despre alegerile din Moldova, unde incercam sa reunim analisti politici de la noi si de peste Prut, de stanga si de dreapta, analisti economici, mai putin politicieni, din dorinta de a fi echilibrati. Am considerat ca daca n-o sa-l avem si pe Voronin - ceea ce a fost imposibil si and am fost la Chisinau in primavara - nu are sens sa prezentam doar actuala putere, fara a avea si opiniile opozitiei intr-un itnerviu pentru noi.

Prin urmare, ne-am axat pe analiza. O sa fac si eu un comentariu, insa cand voi avea timp, ca sunt ingropata in interviuri. Vi le recomand, pentru a putea intelege mai bine climatul politic, cum a fost campania, ce asteptari sunt si ce scenarii posibile dupa alegeri.

Iata cateva linkuri: aici, aici, aici. Si mai urmeaza. Stay tuned!

Povesti cu doctori - V-ati lasa pe mana unui doctor care nu a luat rezidentiatul?

L-am auzit pe ministrul sanatatii spunand ca va introduce in sistemul medical si absolventii de medicina care n-au luat rezidentiatul. Nici nu stiu daca e corect titlul meu, adica pot fi doctori fara rezidentiat? Ma rog...

In ultimele luni am avut o serie de discutii despre sistemul medical de la noi, tocmai pentru ca a trebui sa fac multe analize, multe controale medicale. De fapt, pe majoritatea eu le-am facut in sistemul privat, recunosc, insa a trebuit sa ajung si prin cateva spitale de stat.

Mama mea, cu o sanatate nu tocmai la parametrii cei mai inalti, dimpotriva, are adesea contacte cu medicii, de la medicul de familie, la tot felul de specialisti. De fiecare data cand vorbesc cu ea si imi spune ca a fost la medic, ma revolt si ajung la concluzia ca in Bucuresti doctorii se poarta altfel cu oamenii, chiar si la stat, decat in provincie.

De exemplu, numai ieri, a sunat la o clinica - de aceasta data privata, ca sa vedeti! - pentru a confirma programarea la tratament si a se asigura ca doctorul va veni la program. E o procedura la un aparat cu laser, sau ceva de genul asta.

Receptionera a asigurat-o ca totul e ok - desi in Bucuresti nu pacientul suna pentru confirmare, ci clinica o face cu o zi inainte - si astfel s-a prezentat la doctor. Intr-o localitate de langa Deva, deci a luat taxiul, a cheltuit cateva sute de mii pe asta, dus-intors. Si cand a ajuns acolo... supriza! Nu mai exista aparatul. Fara prea multe explicatii, doctorul i-a comunicat faptul ca intrerupe tratamentul la mijlocul lui (a facut 5 sedinte din 10) pentru ca nu mai au aparatul. Nu mi-a venit sa cred!

Cu alta ocazie, s-a programat la un alt reumatolog, de aceasta data din Deva. A mers acolo de la ora 8 dimineata si a plecat la ora 13, pentru ca doctorul a catadicsit sa-si anunte asistenta de-abia atunci ca nu mai ajunge la programari. De ce a stat atat? Pentru ca i-a fost extrem de dificil sa prinda programarea respectiva si pentru ca tratamentul pe care urma sa i-l faca la picior il face doar acel doctor in Deva. Ca dovada, pe o piata mica, unde nu exista concurenta, pacientii devin bataia de joc a medicilor fie ca merg la stat, fie la cabinetele lor private.

Ca sa raspund la intrebarea pe care am pus-o in titlul, ma gandeam daca m-as simti foarte confortabil sa fiu eu sau copilul meu luata in grija de un medic care n-a luat rezidentiatul. Depinde de ce ar face. Si nu stiu exact cum este sistemul de educatie la noi, adica fac studentii la medicina practica intensiv in spitale? Pentru ca ideea e sa si invete lucrurile teoretic, dar sa se si confrunte cu situatii concrete, evident sub supravegherea medicilor specialisti.

Cred ca intre un tanar dedicat, fara rezidentiat, dar pasionat de meserie si care e dornic sa invete si o asistenta blazata, il prefer pe primul. Ca inteleg ca acesti tineri vor fi supravegheati de un doctor cu experienta si il prefer sa faca exact ce ar face o asistenta, nu ce ar face un doctor. Pentru ca, daca e vorba despre ingrijirea medicala pe care o poate primi copilul meu, nu cred ca l-as lasa pe mana unuia care n-a luat examenul. Multi spun ca unul care n-a luat rezidentiatul nu inseamna ca e neaparat o persoana slab pregatita... Hmmm, cum multi iau rezidentiatul, deci nu e un examen imposibil de luat daca te pregatesti si inveti, nu vad de ce sa cred ca unul care nu l-a luat e ok si bine pregatit. Exista si ghinioane in viata, situatii neprevazute, insa parca nu se sustine asta. Solutia nu e sa bagi oameni slab pregatiti in sistem. Ci sa ii platesti pe cei buni ca sa nu plece. Sa scoti dinozaurii din sistem ca sa aiba acces cei mai tineri, entuziasti, preocupati de pregatirea si specializarea constanta si sa le dai alora salarii decente.

Sincer, cand a fost nevoie sa consult doctori, i-am cautat pe cei mai buni, pe cei recomandati, fie ca a fost vorba despre interpretarea unei analize, fie despre ecografiile de sarcina. In sectorul privat am intalnit doctori care s-au comportat asa cum am pretentia sa se comporte: sa iti dea explicatii, sa caute sa se informeze si sa te informeze ulterior daca nu iti poate raspunde la o intrebare. Pentru mine si factorul uman conteaza foarte mult, nu mi-e indiferent cum sunt tratata, mai ales cand dau un ban.

Desi un ban dai si la stat. Si aici ajung la partea care ma nemultumeste. Platesc CASS-ul acela si n-am fost sa-mi fac nici macar o analiza la stat. A, ba da, la Cantacuzino si am platit pentru ea; e adevarat, nu mersesem cu trimitere de la doctorul de familie. Eu nu vad utilitatea acestei contributii. Azi dimineata auzeam un invitat la televizor care spunea ca noi astia care platim, dar evident nu folosim serviciile de stat, platim pentru cei care nu o fac. Total de acord cu aceasta opinie. As vrea sa existe posibilitatea sa imi fac eu asigurarea de sanatate, in functie de cat pot contribui. Asa dau peste 3 milioane pe luna si nu beneficiez de ei.

Si daca voi naste intr-un spital de stat, va trebui sa imi platesc nasterea. Si atunci, banii mei, contributia mea din toti acesti 11 ani de cand sunt salariat, unde merg? Cand ii folosesc? Sunt spitale in care trebuie sa iti cumperi medicamentele, consumabilele, fie ca vorbim despre comprese sterile sau despre trusa de anestezie epidurala. De ce ar trebui sa le achizitionez eu, cand contribui la asigurarile de sanatate?

Am vazut pe realitatea in ultima vreme multe materiale publicitare referitor la sistemul de sanatate privat, pornind de la prezentarea unor programe ale bancilor pentru medici, pana la studii care arata ca mare parte a romanilor din urban apeleaza acum la sistemul privat. Firmele au facut abonamente corporatiste, asa ca se explica si extinderea folosirii acestui sistem.

Din experienta proprie am vazut ca, oricat de cuprinzator ti-ar fi cardul, analizele costisitoare nu iti sunt acoperite sau ai gratuitate intr-un procent foarte mic din suma totala. Normal, e un business.

Dar cand vine vorba despre sanatatea ta sau a celor dragi tie, parca niciun pret nu e prea mare. eu asa spun. Insa am pretentia ca pentru suma platita sa primesc serviciile la calitatea la care ma astept. Atat medical, cat si din punct de vedere uman.