Cum si la această oră, 13.20, Comisia nu a publicat inca raportul pe site, iata cateva extrase.
1. Respectarea
statului de drept și a independenței sistemului judiciar
Deși
Constituția și rolul și hotărârile Curții Constituționale au
fost respectate, angajamentele privind independența sistemului
judiciar și privind răspunsul la hotărârile în materie de
integritate nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător.
De
asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului
Public și a DNA-ului.
Ordinea
constituțională a României
- Competențele
Curții Constituționale în materie de verificare a
constituționalității hotărârilor adoptate de Parlament au fost
efectiv reinstituite prin intermediul hotărârilor Curții
Constituționale, iar Ordonanța de urgență nr. 38 este, prin
urmare, „de facto” neaplicabilă.
- Un
alt motiv de preocupare a fost recurgerea la ordonanțe de urgență. (...) Guvernul
României s-a angajat să recurgă la ordonanțe de urgență strict
în situațiile prevăzute de Constituție și numai în caz de
urgență.
În
ultimele luni au existat mai puține motive de preocupare cu privire
la acest aspect, iar începerea activității unui nou Parlament, cu
o majoritate clară, ar trebui să contribuie la consolidarea
procedurilor legislative ordinare ca mod corect de legiferare.
- Comisia
ia notă de faptul că toate actele, inclusiv hotărârile Curții
Constituționale, par să
fi fost publicate în timp util în Monitorul Oficial.
- Parlamentul
a numit noul Avocat
al Poporului în ianuarie 2013. Întrucât noul Avocat al Poporului a
primit sprijinul deplin al coaliției aflate la guvernare, dar nu și
pe cel al opoziției, va fi deosebit de important ca acesta să
dovedească, în acțiunile sale, că se poată ridica deasupra
partizanatelor politice.
- Locul
Constituției și al Curții Constituționale a fost restabilit, în
conformitate cu recomandările Comisiei. Cu toate acestea, este
esențial ca Președintele, noul Guvern și noul Parlament să
garanteze stabilitatea ordinii constituționale și toate partidele
politice ar trebui să depună eforturi pentru reducerea polarizării
sistemului politic.
- În perioada
premergătoare alegerilor a existat, de asemenea, o discuție cu
privire la o posibilă modificare a Constituției. Este important ca
procesul de reformă constituțională să se deruleze în condiții
de respectare deplină a valorilor fundamentale, cum ar fi
respectarea statului de drept și a separării puterilor. Aceasta
include respectarea în continuare a Curții Constituționale în
calitatea sa de garant al supremației legii fundamentale, precum și
independența și stabilitatea instituțiilor judiciare, inclusiv a
organelor de urmărire penală.
Independența
sistemului judiciar
- În
timpul verii, una dintre preocupările majore a fost dovada clară a
exercitării de presiuni asupra instituțiilor judiciare și a lipsei
de respect pentru independența sistemului judiciar. Aceasta rămâne
un motiv serios de preocupare.
- Comisia
a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărțuire
comise împotriva unor persoane care lucrează în instituții
judiciare și anticorupție importante, inclusiv amenințări cu un
caracter personal împotriva judecătorilor și a familiilor acestora
și campanii mediatice de hărțuire.
- Atacurile
cu motivație politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat.
Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătorești: pentru
aceasta este necesar ca toți membrii clasei politice să ajungă la
un consens privind abținerea de la criticarea hotărârilor
judecătorești, de la subminarea credibilității magistraților sau
de la exercitarea de presiuni asupra acestora.
- Comisia ar dori, de
asemenea, să atragă atenția asupra rolului mijloacelor de
informare în masă.
- Au existat numeroase exemple de mijloace de
informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului
judiciar, precum și anumite îndoieli cu privire la eficacitatea
activității de supraveghere desfășurată de Consiliul Național
al Audiovizualului.
- Situația sugerează necesitatea unei revizuiri a
normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este
însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a
drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la
dispoziție măsuri reparatorii eficiente.
- Un
aspect specific a fost îngrijorarea Comisiei cu privire la faptul că
hotărârile judecătorești anterioare ar fi putut fi invalidate
vara trecută prin grațieri acordate în circumstanțele particulare
ale președinției interimare. Președintele interimar a respectat pe
deplin recomandarea în această privință.
- Comisia consideră
că rezultatele obținute de România în materie de combatere a
corupției la nivel înalt au reprezentat unul dintre cele mai
importante progrese înregistrate în cadrul MCV.
- Comisia consideră
că este esențial să se numească o nouă conducere a Ministerului
Public și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) care să poată
demonstra independența, integritatea și profesionalismul necesare
pentru a se bucura de încrederea publicului și a continua să aibă
rezultate eficiente.
- Comisia
consideră că prezentarea unui număr suficient de candidați de
înaltă calitate profesională în cadrul unui proces deschis și
transparent și, în măsura posibilului, care să primească girul
CSM, sunt elemente esențiale pentru asigurarea desemnării unei
conduceri în măsură să obțină încrederea publicului
Integritatea
- Noul
Guvern și-a reiterat obiectivul de a lupta împotriva corupției,
dar, dintre persoanele nou-numite în funcția de ministru, trei erau
cercetate penal pentru fapte de corupție.
- Este
esențial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care
îndeplinesc funcții ministeriale să se bucure de încrederea
publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci când există
împotriva lor un raport ANI în materie de integritate.
- STATUTUL PARLAMENTARILOR: În
ianuarie 2013,
Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor săi,
modificând procedura de ridicare a imunității în cazurile de
percheziție, arestare sau reținere a acestora și de urmărire
penală a foștilor miniștri. Sunt prevăzute măsuri suplimentare,
inclusiv adoptarea unui cod de conduită. Printre aceste măsuri vor
trebui să se numere includerea unui termen pentru fiecare etapă a
procedurii în Parlament și furnizarea unei justificări complete
atunci când Parlamentul refuză să ridice imunitatea. Este, de
asemenea, important să se clarifice faptul că ANI rămâne singura
autoritate însărcinată cu verificarea potențialelor
incompatibilități ale funcționarilor aleși și numiți.
RECOMANDARI
- Va
fi important să se respecte în continuare competențele
și hotărârile Curții Constituționale și să se asigure
conformitatea deplină cu toate cerințele constituționale pentru a
garanta funcționarea pluralistă a democrației din România și a
reduce polarizarea acesteia.
- Să
se asigure faptul că procesul de reformă constituțională respectă
pe deplin statul de drept, separarea puterilor în stat, independența
și stabilitatea sistemului judiciar, bazându-se, totodată, pe
consensul cel mai larg posibil.
- Introducerea
unui cadru clar
privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de
a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra
acestora și asigurarea aplicării eficace a acestor cerințe.
Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să fie invitat să
emită un aviz privind dispozițiile relevante;
- Revizuirea
standardelor existente pentru a se garanta existența unor mijloace
de informare în masă libere și pluraliste, asigurându-se,
totodată, măsuri reparatorii eficiente împotriva încălcării
drepturilor fundamentale ale omului și împotriva exercitării de
presiuni nejustificate și a recurgerii la acte de intimidare de
către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar
și a instituțiilor implicate în combaterea corupției. Ar trebui
să se dea asigurări Consiliului Național al Audiovizualului cu
privire la independența sa efectivă, iar acesta ar trebui să își
îndeplinească pe deplin rolul prin instituirea și aplicarea unui
cod de conduită în această privință;
- Asigurarea faptului
că persoanele care urmează să fie numite la conducerea
Ministerului Public și a DNA-ului sunt alese dintr-un număr
suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională,
în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc
criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în
special în ceea ce privește competența profesională,
integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea
anticorupție. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al
Magistraturii va fi un pas important în obținerea încrederii
publicului;
- Necesitatea ca noul
Avocat al Poporului să dea dovadă de o autoritate necontestată,
de integritate și independență, precum și de o abordare
imparțială;
- Luarea măsurilor
necesare pentru asigurarea faptului că miniștrii care fac obiectul
unor hotărâri în materie de integritate demisionează și
asigurarea aplicării rapide a normelor constituționale privind
suspendarea miniștrilor în cazul trimiterii lor în judecată;
- Utilizarea
de către Parlament a noilor norme pentru a adopta proceduri clare
și obiective în cazul suspendării parlamentarilor care fac
obiectul unor hotărâri negative în materie de integritate sau al
unor condamnări pentru acte de corupție și stabilirea de termene
reduse pentru prelucrarea cererilor din partea organelor de urmărire
penală de ridicare a imunității parlamentarilor. Ar trebui să se
furnizeze o justificare completă dacă Parlamentul nu permite ca
activitatea de asigurare a respectării legii să se desfășoare
normal.
2. Reforma
sistemului judiciar, integritatea, lupta împotriva corupției
Reforma
sistemului judiciar
- Calendarul
de punere în aplicare codurilor rămâne incert.
Intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă este în
continuare prevăzută pentru februarie 2013. Intrarea în vigoare a
Codului penal și a Codului de procedură penală este programată cu
titlu indicativ în februarie 2014. Este nevoie de mai multă
claritate cu privire la modul în care se poate evita amânarea în
continuare a acestor date.
- Evaluarea
efectelor posibile ale codurilor numai după adoptarea lor de către
Parlament creează o incertitudine suplimentară, iar o evaluare
completă a impactului asupra resurselor umane este prevăzută doar
pentru 2014.
Acest proces va fi complicat dacă textul codurilor este în mod
frecvent rediscutat.
- Eforturile
pentru reducerea volumului de muncă în punctele din cadrul
sistemului supuse presiunii pot fi mai eficace decât încercările
de a rezolva problema prin creșterea numărului de judecători și
procurori, ceea ce ar putea risca, de asemenea,
să pună în pericol îmbunătățirile aduse recent în ceea ce
privește calitatea și formarea noilor practicieni.
Răspunderea
sistemului judiciar
- Noul
cadru juridic privind Inspecția Judiciară, adoptat în 2011, a
permis acestei instituții să își atingă obiectivele cu mai multă
eficacitate, ceea ce a avut ca rezultat adoptarea a 21 de noi măsuri
disciplinare în primele sale luni de activitate.
- Noile
dispoziții privind promovarea magistraților la Înalta Curte de
Casație și Justiție par să fi introdus o nouă rigoare în cadrul
sistemului: pare mai important să se mențină calitatea concurenței
mai degrabă decât să se remedieze lacunele percepute.
Consecvența
și eficacitatea
acțiunii judiciare
- Înalta
Curte de Casație și Justiție a continuat să ia măsuri concrete
în vederea unificării jurisprudenței și a îmbunătățirii
calității acesteia, asigurând transmiterea hotărârilor către
instanțele inferioare și îmbunătățind accesul online.
Transformarea treptată a Înaltei Curți de Casație și Justiție
într-o instanță de casație cu drepturi depline, cu mai puține
responsabilități în materie de soluționare a recursurilor, ar
sprijini, de asemenea, concentrarea asupra unificării jurisprudenței
privind chestiunile de drept.
- Un
aspect important pentru unificarea jurisprudenței este actualizarea
sistemului informatic depășit, care limitează capacitatea de
informare a judecătorilor cu privire la hotărârile pronunțate în
alte cauze. Două proiecte sunt în curs.
Eficacitatea
acțiunii judiciare
- Abordarea
Înaltei Curți în ceea ce privește dosarele de corupție la nivel
înalt a continuat să se caracterizeze printr-un grad binevenit de
administrare proactivă a cauzelor.
ICCJ
a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de
corupție la nivel înalt, înregistrându-se o scădere de la 28 la
10 cauze pendinte, precum și o creștere a numărului de cauze
soluționate în primă instanță.
- În
dosarele în care inculpații au fost condamnați, s-a adoptat, de
asemenea, în continuare, o abordare mai proporțională și
consecventă a pedepselor.
Rezultatul
este acela că justiția este percepută ca îndeplinindu-și mai
eficient rolul disuasiv.
- În
ultimele luni, Ministerul Public, Direcția Generală Anticorupție
și Înalta Curte au continuat să lucreze în mod profesionist și
imparțial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme. Reziliența
dovedită până în prezent de instituțiile respective întărește
concluzia că rezultatele pe care acestea le-au obținut în materie
de sancționare a corupției la nivel înalt se numără printre cele
mai semnificative semne ale progreselor realizate de România în
cadrul MCV. Este
esențial ca acest progres să se mențină sub noua conducere.
Integritatea - ANI
- O
preocupare majoră rămâne faptul că rapoartele ANI sunt în mod
frecvent contestate, chiar dacă bilanțul acțiunilor câștigate de
ANI în cazul atacării deciziilor sale în instanță este pozitiv.
- Agenția,
Consiliul Național de Integritate (NIC) și personalul acestora au
făcut deopotrivă obiectul unor frecvente atacuri politice și
mediatice.
- Parlamentul
nu a aplicat rapoartele ANI, chiar și atunci când erau confirmate
de hotărâri definitive ale instanțelor.
- În
noiembrie 2012, ANI a emis patru rapoarte de incompatibilitate
privind miniștri și înalți funcționari. Toate cele patru
rapoarte au fost contestate în instanță și niciunul dintre cei
vizați nu a demisionat din acest motiv
Lupta
împotriva corupției
- DNA
a continuat să cerceteze și să aducă în fața instanței cu
succes dosare de corupție. Numărul condamnărilor definitive
pronunțate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în
2012, în comparație cu anul precedent. Acestea
au vizat politicieni din toate partidele importante.
- MCV
recomandă, de asemenea, depunerea de eforturi importante pentru
eliminarea corupției la toate nivelurile societății românești. (...) Există
ministere care au adoptat unele măsuri importante, iar participarea
autorităților locale pare să înregistreze progrese.
- Un alt element
important este instrumentarea dosarelor de spălare de bani și
confiscarea activelor. Noul cadru juridic privind confiscarea extinsă
a fost instituit în 2012, dar este încă prea devreme pentru a
evalua eficacitatea sa. În ceea ce privește spălarea de bani ca
infracțiune de sine-stătătoare, un dosar important este judecat în
prezent la ICCJ. A crescut numărul cererilor înaintate către
Oficiul de recuperare a creanțelor și, în special, numărul
cererilor din partea autorităților române. În prezent nu există
statistici exhaustive cu privire la valoarea exactă a activelor
confiscate, dar estimările tind să indice sume cu valoare redusă.
De asemenea, nu sunt disponibile statistici exhaustive cu privire la
sumele care au fost efectiv recuperate ca urmare a ordinelor de
confiscare.
. Progresele
par foarte limitate în ceea ce privește prevenirea și pedepsirea
corupției legate de achizițiile publice. Pașii
înainte făcuți în combaterea corupției la nivel înalt nu au
fost însoțiți de progrese în domeniul achizițiilor publice.
Instrumentarea dosarelor pare să dureze mult, parțial din cauza
necesității unei expertize financiare specifice, ceea ce conduce la
problema specială a contractelor încheiate înainte de pronunțarea
unei hotărâri judecătorești cu privire la infracțiune. Pedepsele
pentru funcționarii implicați în doare de fraudă în materie de
achiziții publice sunt în continuare foarte mici, iar legea nu
prevede posibilitatea unei anulări pe motive de conflict de interese
a proiectelor care au fost deja executate. Există, de asemenea, mari
îndoieli cu privire la eficacitatea organelor de urmărire penală
care gestionează aceste cazuri.
La sfârşitul anului 2013, Comisia va prezenta un nou raport MCV.