Impresii si opinii despre audierea Corinei Cretu

Exista mai multe moduri de a analiza audierea Corinei Cretu in Parlamentul European si am inceput deja sa vad opinii pe retelele de socializare sau in articole. Cei care se ocupa de afaceri europene si au asistat la astfel de audieri in repetate randuri cred ca pot recunoaste, macar pentru ei, daca nu public, ca aceasta audiere a fost ok, previzibila, dar fara gafe, fara declaratii spectaculoase, safe, cum zice englezul, sau sigura, sa ne exprimam neaos.

A fost plictisitoare?
Da, din mai multe motive:

• raspunsurile au fost date in bruxelles-eza, adica limbajul ala in sabloane europene, previzibil, dar cum putea fi altfel? Am urmarit audierile de pana acum, toate au fost asa, toti comisarii au vorbit pe limba comuna institutiilor europene.
• continutul a fost previzibil - mai ales daca ai citit inainte, asa cum am facut si eu, raspunsurile la intrebarile scrise. Dar cum altfel ar fi putut sa raspunda, niciun comisar nu vine sa faca declaratii revolutionare in audierea din PE.
• raspunsurile au fost vagi - sigur, dar nici nu aveau cum sa fie altfel. Nu are o politica de reformat, cum a fost cazul lui Dacian Ciolos, are o politica de aplicat, normal ca a facut referire la legislatia existenta, stie ca nu mai are ce face, a si spus-o, nu mai poate inventa ea legislatie, nu acum, nu pe aceasta politica. Deocamdata trebuie sa aplice o politica aflata in primele teste. In plus, nu este un comisar confirmat, pana la votul intregii echipe a lui Juncker, deci nu are cum sa dea raspunsuri foarte aplicate. A spus-o si Cecilia Malmstrom cand i s-a reprosat ca este prea generala.

Am vrut sa epuizez aceasta caracterizare a audierii, vazuta la mai multi jurnalisti, atat romani, cat si straini. Si simtita si de mine, am recunoscut-o. Pe de alta parte, depinde si de asteptari. Nu ne puteam astepta la declaratii revolutionare, ci la unele prudente.

Observatia mea, apoi am regasit-o si la Toby Vogel, de la European Voice (Si recunosc ca m-a amuzat) a fost ca eurodeputatii nu au atacat-o, au vazut in Corina Cretu mai degraba un partener. de ce? Pentru ca trebuie sa lupte impreuna pentru aceasta politica de coeziune, contestata de marii contribuabili la bugetul UE, careia i-a fost redus bugetul in negocierile privind cadrul bugetar 2014-2020, care a fost reformata nu foarte usor si care are acum reguli care sa multumeasca si statele care cred ca prin ea se risipesc bani europeni, cu saracii Uniunii.

Iar Corina Cretu a marsat, uneori exasperant, dar total corect, captatio benevolentie, pe faptul ca va coopera si se va consulta cat mai des cu comisia REGI din Parlamentul European.

Ca sa vorbesc tot de partea pozitiva a audierii, mi-a placut cum s-a prezentat Corina Cretu si ca aspect. Nu sunt un om superficial, insa cred ca este important si acest aspect. Pana la urma se reprezinta si ne reprezinta, chiar daca devine un functionar european. Le-am vazut pe colegele sale de pana acum, iar ea a fost ingrijita, deux piece asa cum trebuie, ok, a avut niste paiete la bluza, dar nu mi s-au parut deranjante, coafata.

Am mai spus-o aici pe blog, printre primele lucruri pe care le-am remarcat la Bruxelles, cu ani in urma, cand am fost pentru prima data acolo, a fost ca sunt tare ingalate doamnele de pe la Comisie, sifonate, cu pantofii scalciati.

Ma astept ca un functionar - si nu ma refer acum la aia de prin DG-uri, desi si acolo am vazut doamne ingrijite, preponderent est-europence, ci la alea de pe la cabinetele comisarilor - sa fie imbracat adecvat si ingrijit. Ok, nu sunt pentru stilul nasa, cum sunt multe doamne din administratie din Romania, dar sunt pentru un stil business. Cred ca functionarii din institutii publice, ca sa nu mai vorbesc ca in corporatii sunt coduri vestimentare care chiar se respecta, trebuie sa arate intr-un fel profesionist. Si ingrijit.

Minusurile audierii

Principalul lucru la partea cu minusurile se refera la folosirea limbilor straine. A avut un discurs de inceput si incheiere in limba engleza, destul de ezitant si cu puternic accent (in comparatie, de exemplu, cu Federica Mogherini). Trebuia sa il repete mai mult, mult mai mult.

A raspuns intrebarilor doar in limba romana. Este adevarat, este limba oficiala, am mai spus-o, si Ottinger a vorbit doar in germana, dar dadea bine, la impresia artistica, sa vorbeasca in toate limbile cunoscute, preferabil engleza si franceza. Ciolos a facut-o, Orban la fel, iar comparatiile cu anteriorii comisari din partea Romaniei sunt inevitabile. Pentru ca asa va vorbi si in colegiu sau in conferintele de presa de la Comisie, cand jurnalistii francezi vor considera ca este legitim si corect sa le raspunda in franceza, de exemplu.

Referitor la intrebari

Am remarcat tweet-ul editorului de la Euractiv.com, care astepta, pentru inlaturarea monotoniei si plictiselii, intrebari referitoare la viata personala a Corinei Cretu.

Se pare ca eurodeputatii au fost preocupati mai mult de politica de coeziune decat de picanterii care, din punctul meu de vedere, nu sunt relevante pentru capacitatile sale de a-si indeplini atributii in calitate de comisar european.

Putea fi pusa in dificultate cu acuzatiile lui Pacepa ca ar fi fost agent KGB. Nu as fi considerat chiar deplasata aceasta intrebare, dar nici relevanta. Ma asteptam insa la ea. Si la cea referitoare la reducerea, la rectificarea guvernului de la Bucuresti, a bugetul de cofinantare a proiectelor europene. Ar fi dat raspunsul standard si corect, in calitatea pe care o are acum, ca un comisar european nu judeca sau critica guvernele statelor membre. Dar eurodeputatii ar fi putut sa o bage putin in corzi cu o astfel de intrebare.

Sau daca este in favoarea modelului centralizat de gandire a arhitecturii managementului banilor europeni, cum e in Romania, sau a celui polonez, cu o descentralizare maxima.

Sau daca va fi de acord cu schimbarea unor proiecte de infrastructura mare din bani europeni, care trebuie aprobate de DG pe care o va conduce, cu altele, propuse de guvernul care o sustine, dupa ce anumite proiecte au fost aprobate de CE anterior. (Autostrada Pitesti-Sibiu, aprobata de CE in 2011 si care este pe TEN T core, de exemplu).

Este adevarat ca in aceasta comisie, eurodeputatii romani au fost aproape toti din PSD, cu exceptia lui Iuliu Winkler. Dar daca s-ar fi dorit punerea in dificultate a Corinei Cretu, sunt sigura ca politicienii din opozitie ar fi reusit sa dea niste intrebari colegilor din grupurile lor politice - PPE sau ALDE, pentru a-i fi adresate comisarului. Cam asa cum s-a intamplat la audierea lui Leonard Orban pentru Curtea de Audit, de au reusit "sa-l tranteasca" la evaluare.

Prin urmare, cei care vor critica audierea Corinei Cretu cred ca vor gresi, fie ei jurnalisti, fie politicieni. A fost previzibila, fara emotii, iar Romania, odata cu comisarul propus, a iesit mai mult decat onorabil din ea. Ne place sau nu, asta este.

Se va putea discuta la nesfarsit modul in care a fost facuta nominalizarea, modul in care a fost validata de parlamentul national, dar cred ca acum cel mai util este ca nu ne-am transferat disputele interne in PE si ca avem un portofoliu ok. Se pare ca pentru romani conteaza portofoliul asta foarte mult. Am explicat aici ce puteri are si ce nu poate face Corina Cretu in favoarea Romaniei.

Iar cei care spun ca porfoliul asta e prea complicat pentru ea, ca nu stie domeniul, ca e o palarie prea mare, cred ca gresesc. Corina Cretu nu e de capul ei, are un intreg directorat general in spate. Domeniul se invata. De parca Ottinger care s-a ocupat anterior de energie, stie multe despre economia digitala, sau Cecilia Malmstrom, de la afaceri interne, stie acum toate chichitele portofoliului de comert. Doar cei care nu stiu sau rau-voitorii pot judeca superficial, in astfel de termeni.

LIVE TEXT Audierea Corinei Cretu in PE

Presedinta comisiei prezinta regulile si desfasurarea audierilor. Streamingul live se tot intrerupe, evident jumatate din presa din Romania urmareste. Corina Creţu va primi intrebari de la trei eurodeputati romani: Iuliu Winkler, Victor Boştinaru şi Dan Nica.

Discursul Corinei Creţu:
Începe prin a aprecia eforturile eurodeputaţilor în reformarea politicii regionale şi prin a aduce mulţumiri comisarului Hahn.

Corina Creţu vorbeşte în engleza... o explicare previzibila a importanţei politicii regionale, în bruxelles-eză.

"Nu este vorba despre un act caritabil al bogaţilor pentru săraci, ci cred că prin investiţiile în regiuni se creează cşretere economică şi locuri de muncă".

 Priorităţi:
1. să asigur că se creează creştere economică şi locuri de muncă prin această politică
- trebuie să avem programe operaţionale bune pentru următorii 7 ani
- "Mă voi asigura că elementele noi create pentru a fi o politică mai eficientă se vor regăsi".
2014-2020 nu poate fi business as usual, este mesajul pe care îl transmite statelor membre, este un efort solidar comunitar, dar trebuie ca angajamentele luate să fie îndeplinte

2. Instituţii şi administraţie de calitate pentru accelerarea aplicării politicii regionale

3. Sunt îngrijorată că nu facem totul pentru a le simplifica viaţa beneficiarilor, trebuie să simplificăm birocraţia.

4. Politica de coeziune reprezintă o treime din buget, mă voi asigura că banii sunt corect cheltuiţi.
Voi avea 0 toleranţă faţă de fraudă.

PRIMA IMPRESIE:
Putea sa repete mai mult discursul, e cam împiedicat, dar ca şi conţinut e ceea ce trebuie:
- cooperare cu PE, subliniată o dată la trei fraze
- hotărâre - 0 toleranţă pentru fraudă
- toate elementele previzibile

Încep întrebările eurodeputaţilor.

Lambert van Nistelrooj (PPE) - intreabă despre resturile de plata
Corina Creţu: o soluţie trebuie găsită împreună, depinde şi de eurodeputaţi, când votează bugetul pe 2014 şi pentru anul viitor. "Nu putem cere statelor membre să onoreze plăţile în 60-90 de zile dacă nici Comisia nu face la fel către SM". (răspuns răsplătit cu aplauze)

Andrea Cozzolino (SD) - Acorduri de parteneriat care să aibă în vedere oraşele
Corina Creţu: Implicarea tuturor partenerilor în dezbaterea privind acordurile de parteneriat este esenţială.
Simplificarea procedurilor: SM trebuie să simplifice şi ele. Unele state au nevoie de 40 de semnături pentru un acord de investiţii, iar asta nu e o cerinţă a Comisiei.
Nu trebuie făcut rabat de la legalitatea cheltuielilor, dar trebuie simplificate procedurile.
A. Cozzolino: Trebuie să verificăm Acordurile de parteneriat să vedem dacă sunt coerente.
Corina Creţu. Voi veni întotdeauna cu plăcere în faţa comisiei din PE. AP(acord de parteneriat) au fost încheiate pentru 16 ţări, dar din cât am înţeles de la comisarul Hahn, vrea să le aprobe până la sfârşitul lunii octombrie. În sarcina noastră va fi să dezbatem PO (, care pun în practică AP.

Tomasz Poreba (ECR): Credeţi că zona Carpaţilor are nevoie de un program special în UE, fiind una dintre cele mai sărace?
CC: Macroregiunile sunt un instrument comunitar care şi-au dovedit eficienţa, suntem două care funcţionează bine, Baltica şi a dunării. În privinţa regiunii Carpatice, e aproape de sufletul meu şi rezonează cu regiunea din care facem parte.
Stiţi bine principiul, trebuie să fie iniţiativa SM (...), în limita fondurilor existente. SM trebuie să facă acest demers şi să propună această regiune. Comisia Europeană are rolul de facilitator. nu cred că de la Bruxelles putem gesiona macroregiunile, dacă autorităţile locale nu se implică.
Sunt pentru ele, iar Comisia va oferi suport.
Tomasz Poreba: Ce soluţii pentru minimalizarea diferenţelor între regiuni, cum poate fi potenţialul mai bine capitalizat, pentru a genera creştere econmică şi locuri de muncă?
Corina Creţu: Acesta este obiectivul principal al politicii de coeziune. de aceea cele mai puţin dezvoltate state şi regiuni primesc 80% din fondurile noastre, ale CE. Aceste ţări care primesc aşa o importantă parte trebuie să facă cel mai mare efort pentru a maximiza politica de coeziune, de a crea locuri de muncă, de a îmbunătpţi calitatea vieţii. Dacă fiecare regiune face maximum posibil, contribuie la bunăstarea Europei.
Cred că noul regulament ne obligă să ne concentrăm pe priorităţi, pe rezultate, să folosim instrumentele avute la dispoziţie, iar SM trebuie să facă eforturi.

Jan Jacovcic (ALDE): Ce măsuri aţi putea introduce pentru a încuraja SM să ia cu responsabilitate cheltuirea banilor, managementul banilor.
C.C: Vom avea evaluarea performanţei care va pune bazele negocierilor post-2020 şi îmi va face plăcere să implicăm PE pentru a vedea cum să îmbunătăţim regulamentele. Totul se va face având în prealabil o analiză a impactului noilor măsuri.
Lărgirea UE. Ştiţi bine că, din păcate, există opţiunea politică de a nu mai avea extindere în următorii 5 ani. Politica regională devine importantă de a ajuta aceste ţări să se dezvolte, va ajuta la stabilitatea regiunii noastre şi a graniţelor noastre. Speranţa noastră e că prin acest ajutor pe care îl vom da acestor state să le ajutăm să adere la UE.
Jan Jacovcic: Veţi cere misiuni de audit pentru a vedea eficienţa cheltuirii banilor?
CC: Activitatea de audit este foarte importantă, pentru că fiecare euro trebuie cheltuit cu eficienţă şi trebuie maximizat efectul în economie.
Sunt foarte multe contraoel, fiecare SM trebuie să introducă garanţii şi asigurări la începutul fiecărui an, dar când apar suspiciuni, serviciile CE intră în acţiune şi verifică cheltuirea banilor. Iar OLAF se sesizează imediat.

Yournos Omanjee (GUE/NGL): cum veţi evita să nu fie reduse fondurile politicii?
CC: Nu se poate pune în discuţie rediscutarea fondurilor pe care le avem. Este important să menţinem strict reglementările stabilite. Va fi o bătălie comună pe care o vom avea de dus, în legătură cu reducerea bugetului. Vă puteţi baza pe mine, deşi nu sunt un expert, pe măsură ce m-am pregătit şi pe măsură ce voi lucra, ne dăm seama de importanţa politicii regionale, dar ştim că sunt multe voci care critică politica şi vor micşorarea fondurilor.
Vă adresez apelul de a fi partenerul meu: dacă ştiu că PE mă sprijină pot cere respectarea legidlaţiei adoptate de PE şi Consiliu. Nu trebuie să facem rabat, trebuie să arătăm că e singura politicp de investiţii a UE şi face diferenţa în viaţa europenilor.
Zournos Omanjee (GUE/NGL): despre regiunile ultraperiferice
CC: regiunile ultraperiferice se diferenţiază prin statutul special şi se confruntă cu provocări datorate poziiei geografice îndepărtate de UE. (...) Voi fi comisarul tuturor regiunilor europene, dar cele care au  cea mai mare nevoie de fonduri au si cea mai mare nevoie de atenţie. Eu cred că sunt o valoare unică pentru UE, trebuie să le ajutăm să crească.
O propunere concretă ar fi de a vorbi cu dl Juncker şi cu dl. Katainen, cu cele 3 SM, Portugalia, Franţa şi Spania - care au aceste regiuni, dar şi cu preşedinţii acestor regiuni pentru a găsi cel mai bun mod de a progresa pe această temă.

Rosa D'Amato: Cum garantaţi că regiunile nu vor plăti carenţele guvernelor lor?
CC: Unele state membre nu au reuşit să atragă nici 50% din banii alocaţi în perioada 2007 - 2013, dar cred că în ultimii ani situaţia s-a îmbunătăţit.
CE trebuie să ajute aceste state, mai ales în privnţa capacităţii administrative. E chiar mai important decât banii daţi. Cele mai multe erori in din această slabă calitate administrative. Cred că vor aduce schimbări în aceste regiuni prin accentul pus pe priorităţi.
Condiţiile de macrocondiţionalitate au fost adoptate de PE împreună cu Consiliul, pentru că am învăţat din criza economică faptul că sunt criterii ce stau la baza unor investiţii solide. 
Suspendarea fondurilor - este o măsură excepţionalăp, care nu poate veni ca o surpriză, care vine la capătul unui proces foarte lung, în care statul membru trebuie să facă reforme structurale.

Tamasz Deutsch (PPE): Intenţionaţi să acceleraţi aprobarea PO? Intenţionaţi o prelungire a perioadei de cheltuire a banilor?
CC: Ne concentrăm să ajutăm SM care nu au cheltuit banii din perioada 2007 - 2013, SM care au cheltuit sub 50%. Calitatea programelor nu trebuie sacrificate de dragul absorbţiei. (...) Mă îngrijorează acest criteriu de viteză, lăsând deoparte criteriul calităţii, pentru a arătat că banii sunt cheltuiţi. Ştiu că există o solicitare a preşedinţiei italiene de prelungire a acestei perioade, dar trebuie să folosim eficient resursele de până în 2015.

Victor Boştinaru (intreaba in engleză). Mecanismul de conectare a Europei.
CC: Este un instrument important pentru că are legătură cu transporturile, cu energia şi completează verigile lipsă din PO. Voi coopera cu celelalte DG pentru a ajuta SM să depună proiecte de calitate pentru a nu pierde banii pnă în 2016. (...) Aceste proiecte de transport şi energetice sunt strategice. Vrem să ne asigurăm că având resurse financiare limitate, ei merg către proiecte mature, care completează verigile lipsă.

Iuliu Winkler (intrebare in engleză): Abordarea integrată, dezvoltarea teritorială integrată. Care va fi abordarea dvs. pentru a încuraja abordarea integrată?
CC: Este vital să cooperăm cu toate componentele celorlalte politici europene pentru a maximiza efectele politicii de coeziune. Este fundamental să existe corelarea între politici.

Matthij van Mittenburg: Strategia urbană. Integrarea oraşelor în politica regională, ce abordare vedeţi, ce instrumente?
CC: Acordăm o mare atenţie reţelelor urbane, avem proiecte pilot - in Leipzig, în Malaga, în Brno. Voi încuraja SM să facă schimb de bune practici.
S-a lansat consultarea publică în legătură cu agenda urbană, următorul pas este extragerea concluziilor şi trebuie să apelăm la Comitetul regiunilor pentru a vedea experienţa lor şi a paşilor de a merge mai departe. dacă e nevoie de o nouă legislaţie sau trebuie să apelăm la subsidiaritate.

Mercedes Bresso: Cum pot fi atraşi banii alocaţi creşterii economice prin politica regională?
CC: Preşedintele Juncker vorbea despre mobilizrea resurselor private, trebuie să folosim un limbaj în care mediul de afaceri să aibă încredere, trebuie să folosim mai bine instrumentele financiare pentru a dezvolta efectul de pârghie a acestor instrumente financiare.
Pentru inovare putem aduce un aport de 110 miliarde, cred că încurajearea IMM-urilor este criteriul de bază ce poate sta la baza acestui obiectiv.

Sunt resurse în plus, cele 300 de miliarde despre care a vorbit Juncker, sau sunt deja printre ele şi cele programate şi utilizate de politica regională?
CC: Vom fi foarte atenţi la investiţiile private şi vom încuraja toate SM să aleagă posibilitatea de a include fonduri private în cofinanţarea fondurilor noastre. Şi să negociem PO de mare calitate, pentru ca investiţiile să se concentreze pe competitivitatea în afaceri.
dacă PO sunt bine negociate şi vor fi axate pe competitivitate şi pe crearea de noi locuri de muncă şi de investiţii, cred că este aportul cel mai important ce poate fi adus acestei promisiuni a preşedintelui Juncker.

OPINIE: Corina Creţu este pe alocuri ezitantă în răspunsurile ei, deşi sunt în limba română. Răspunsuri standard, repetitive, în şabloane bruxelles-eze. Ceea ce este corect, în această audiere. DG Regio a pregătit-o foarte bine, iar Corina Creţu şi-a însuşit perfect informaţiile transmise şi modul de abordare a audierii. 
Eurodeputaţii o văd mai degrabă un aliat, iar Corina Creţu apelează mereu la cooperarea cu comisia  din PE. Multiplele bătălii pentru apărarea acestei politici regionale, a bugetului pentru ea a sensibilizat mult şi eurodeputaţii simt că e misiunea lor să o apere, că au o misiune comună cu comisarul european.

Condiţionalităţile macroeconomice: Cum veţi împiedica SM reprogramarea banilor?
CC: Condiţionalitatea macroeconomică a fost revăzută în ultimă instanţă. Ştiu că mulţi s-au opus ei, dar, pe de altă parte, s-a impus ca o necesitate ca urmare a unor situaţii trăite, au fost investiţi bani fără să fie îndeplinit cadrul general. CE nu trebuie văzută ca un jandarm în faţa SM,. ci ca un instrument care ajută SM să înţeleagă că dezvoltarea economică fără aceste criterii nu poate fi benefică cetăţenilor lor.
Voi veni aici de fiecare dată când se va pune problema suspendării fondurilor şi că vom decide împreună şi vom analiza împreună caracteristicile fiecărui SM. Populaţia nu trebuie pedepsită pentru ce nu îndeplinesc guvernele, dar vor fi nenumărate avertizări. vor fi luni de zile, dacă nu ani, în care SM va fi avertizat că trebuie să îndeplinească aceste condiţii. Noi dăm bani pentru aceste reforme structurale, lucrăm pentru acestea.

Olaf Stuger (independent): Intrebare despre fraudări şi erori + cum le poate evita, întreabă eurodeputatul, acuzând-o că a fost prea vagă în răspunsuri.
CC: Doar 7% au reprezentat erori şi 1% au fost fraude din fondurile 2007 - 2013. De aceea insist pe capacitatea administrativă a SM. Trebuie să fim foarte stricţi. Dar nu e doar Comisia, ci şi OLAF şi Curtea de Audit care vor veghea cum sunt cheltuiţi banii cetăţenilor europeni.
Corina Creţu a argumentat că nu poate crea nouă legislaţie, dar se va asigura că actualele reguli sunt aplicate.

Opiniile jurnalistilor străini de la Bruxelles (exprimate pe twitter) sunt împărţite referitor la audiere şi la prestaţia comisarului nominalizat de România. Mulţi, cei mai mulţi, spun că este plictisitoare şi că dă răspunsuri prea generale, şablon, vagi, total neinteresante. Unii o consideră corectă în abordarea audierii. Sunt şi jurnalişti care amintesc despre detalii ale biografiei sale şi ar vrea puţină sare şi piper în audiere, să fie întrebată despre ele.

Mai mult întrebări despre garantarea implicării tuturor actorilor în alcătuirea PO.
Corina Creţu asigură că un criteriu care va fi subliniat în negocierile PO va fi implicarea tuturor partenerilor regionali şi locali, a administraţiei locale în stabilirea priorităţilor şi obiectivelor acestor programe operaţionale.

Cum pot comunităţile marginalizate, precum cea romă, să fie incluse în politica de coeziune în cel mai bun mod?
Corina Creţu a răspuns că problema romilor nu este doar a unor state membre, ci a întregii UE. Şi că banii alocaţi comunităţilor nu poate face diferenţă între grupurile defavorizate.

O altă afirmaţie a CC: Achiziţiile publice au fost principala sursă de erori. Trebuie economişti care să înveţe SM să lucreze cu instrumentele financiare pe care BEI le pune la dispoziţie.

Dificultăţile în atragerea de fonduri. Absorbţia este o problemă. CE trebuie să pună presiune pe SM să facă plăţile către beneficiari.
Corina Creţu: Trebuie să avem programe de calitate, nu sunt pentru viteză. Sunt facilităţi care vor accelera absorbţia fondurilor europene. din nou, capacitatea adminsitrativp este un element-cheie, mai important decât banii. Pentru că bani sunt, nu s-au cheltuit. Sunt optimistă că vom reuşi să impulsionăm SM să cheltuiască cât mai mult din banii din actuala alocare financiară.

OPINIA MEA: Se vede/simte ca suntem pe final de audiere. Raspunsurile se repeta, pentru ca si intrebarile, in fond, se cam repeta, puse altfel, dar oricum...
Nu pot sa nu compar cu audierea de acum 5 ani a lui Dacian Ciolos, la care am participat. Se simte altfel, bineinteles. Ceea ce mi-a ramas de atunci bine in minte este cum jongla el cu limbile cand raspundea: engleza, franceza, mai putin romana. Discursul introductiv in engleza si in franceza. 
Acum am auzit doar engleza, introductiv, destul de putin pregatit discursul, trebuia repetat pana la plictiseala, trebuia exersat si jucat, a fost cam ezitant. 
Si limba romana in raspunsuri. E adevarat, romana este o limba oficiala a UE. Nu conteaza, si Ottinger a vorbit doar in germana si engleza lui e cam proasta. 
Dar la impresia artistica asta conteaza.

Corina Cretu arata foarte bine, foarte business professional, aranjata asa cum trebuie. Am urmarit si celelalte femei comisar de pana acum si sunt chiar mandra ca reprezentanta Romaniei arata foarte bine. e important. Pana la urma sunt niste "ministre europene", o coafura ingrijita, un deux piece care arata bine sunt la fel de importante ca ceea ce au "sub freza", cum ar spune unii. La acel nivel ma astept si la asta. Si nu numai la acel nivel, sa fiu sincera. 

Audierea continuă şi acum, la ora 13.22, vorbeşte preşedintele Comitetului Regiunilor. În schimb, eu primesc un comunicat de la cabinetul eurodeputatului Victor Bostinaru, trimis acum 6 minute. Are titlul:

Comunicat europarl. V. Bostinaru - Comisarul pentru Politica Regionala, Corina Cretu, obtine avizul favorabil din partea eurodeputatilor din REGI

Discursul de încheiere al Corinei Creţu, în engleză: Vorbeşte despre emotia pe care a simţit-o, o emiţie similară cele pe care a avut-o în urmă cu 8 ani când a venit în PE ca euroobservator. Vorbeşte despre dorinţa şi nevoia de a lucra împreună cu PE şi îi asigură pe deputaţi că va lupta pentru aceleaşi valori pentru care a luptat şi ca deputat european, împreună cu de-acum foştii ei colegi. 

You deliberate my destiny - spune doamna Creţu. Asta spune ceva, nu?

Audierea s-a terminat la 13.26. 

Voi reveni ulterior cu mai multe comentarii personale, aici pe blog, despre audiere şi despre opiniile care incep deja a fi exprimate pe retelele de socializare.

Corina Cretu a primit politica regionala: O victorie care trebuie primita cu moderatie

Romania a obtinut un portofoliu important: politica regionala. Important pentru noi, pentru ca suntem atat de interesati, implicati si dependenti de asta.

Observ insa acea atitudine de provinciali pe care o avem adesea in relatia cu Bruxelles-ul. Pentru ca marea batalie in privinta politicii de coeziune s-a dus in mandatul anterior, al lui Johannes Hahn. Acum Corina Cretu va trebui doar sa aplice o politica deja reformata si sa urmareasca realizarea de proiecte confirm noii gandiri pe niste bani deja impartiti. Asta nu inseamna ca nu va fi o treaba grea, dar tocmai de aceea recomand moderatia.

Dacian Ciolos a avut de dus o lupta deloc usoara cand si-a preluat mandatul. Reformarea politicii agricole comune, o politica ce are cel mai mare buget, o politica ce a fost contestata de mari contribuabili, o politica sustinuta de Franta, dar teribil contestata de Marea Britanie (chiar daca isi faceau cluburi de golf cu subventii agricole), nordici si chiar unele dintre statele baltice.

Britanicii sustineau sa nu se mai dea plati directe - am asistat la o discutie pe aceasta tema in timpul bursei mele in Anglia, la DEFRA - sa fie alocate fonduri, mult mai putin, dezvoltarii rurale, asta in cel mai fericit caz. Caci ei vorbeau despre desfiintarea ei cu totul.

Dacian Ciolos a avut de dus o batalie, de armonizat interese divergente europene, iar ceea ce a iesit, desi perfectibil, este o politica atat in favoarea unor tari precum Romania, dar care sa mai imblanzeasca acerbii critici.

Corina Cretu nu va avea de dus o asemenea batalie. Jean-Claude Juncker isi doreste comisari politicieni, cu viziune politica, cu proiecte si programe politice. Dupa cum stau lucrurile privind politica regionala, ca şi cea energetica de exemplu, liniile au fost deja trasate.

Am facut, in ultimii doi ani, doua interviuri cu comisarul Johannes Hahn in care am vorbit despre noua gandire privind politica regionala:

• dorinta de a se finata proiecte de dezvoltare integrate, nu doar de infrastructura
• prioritati diferite, cu accent pe inovare și cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și o economie cu emisii scăzute de CO2
• obiective masurabile, proiecte ale carora efecte sunt cuantificabile
• o sustinere mai mare a IMM-urilor
• corelarea indeplinirii conditionalitatilor macroeconomice de suspendarea fondurilor europene

Lucrurile sunt clare, batalia cu statele membre si cu Parlamentul European s-a dat anul trecut. Baii s-au impartit cand a fost votat bugetul UE pentru perioada 2014-2020.

Voi urmari un interes obiectivele pe care sile stabileste comisarul Corina Cretu si vor fi enuntate in audierea din PE.

O audiere care nu va fi usoara. Anticipez intrebari legate de modul in care, in conditiile problemelor pe care le-a avut Romania in acest domeniu - si nu vorbesc despre rata de absorbtie -, isi va putea exercita ea atributiile intr-un mod cu totul obiectiv. Si mai ales in contextul declaratiilor din tara si entuziasmului pentru primirea acestui portofoliu.

Declaratiile astea vor fi urmarite, iar Corina Cretu va trebui sa arate ca nu exista niciun motiv de dubiu ca va fi un comisar european si nu un comisar al "tarii pe care o cunoaste cel mai bine". Stiti, acesta este un mod de a vorbi despre tara din care provii, fara a-i rosti numele.

Totusi, cred ca bucuria autoritatilor de la Bucuresti pentru obtinerea acestui portofoliu ar putea fi argumentata prin faptul ca DG Regio a fost dur cu Romania in ultimii ani, ca ne-a criticat in modul cel mai abrupt cu putinta si ca nu a ezitat sa ne sanctioneze chiar si pentru mici disfunctionalitati.

Insa oamenii din DG raman aceiasi, iar criteriile lor raman aceleasi. Comisarul va reusi, probabil, sa infuenteze lucrurile, dar intr-o mica masura. Asta nu inseamna ca va putea sa faca multe pentru Romania.
Am arătat aici, pe cursdeguvernare.ro, cam cum ar putea ajuta Romania:

"Comisarii au o marjă de manevră, în condiţiile în care unele decizii se iau la nivelul lor şi nu mai ajung în Colegiu.

1. Din poziţia de comisar pentru politica regională, cea mai mare putere pe care o va avea Corina Creţu şi va fi în avantajul României va fi aceea de a decide sau nu sistarea plăţilor pe programele operaţionale finanţate din fondurile de coeziune.

În anteriorii 5 ani, DG Regio, care urmăreşte administrarea şi cheltuirea banilor europeni alocaţi statelor membre, a fost extrem de exigentă în ceea ce a privit România. Ţara noastră a avut sistate plăţile pe aproape toate programele operaţionale: regional, de tranport, mediu, resurse umane, competitivitate.

Au fost decizii luate la nivelul comisarului Johannes Hahn, în urma evaluării experţilor DG Regio. Corina Creţu ar putea da dovada de o mai mare indulgenţă şi răbdare în cazul unor probleme, nu flagrante, în schimb, în privinţa administrării fondurilor europene. Este cel mai mare avantaj pe care l-ar avea România prin deţinerea acestui portofoliu.

2. În plus, suntem în plină perioadă de aprobare a documentelor programatice pentru administrarea şi cheltuirea fondurilor europene în perioada 2014-2020. DG Regio a a aprobat Acordul de Parteneriat, dar are de aprobat programele operaţionale şi apoi de acreditat instituţiile. Este un proces greoi, dar cu un pic de ajutor de la comisar în sensul urgenţei, lucrurile ar putea, teoretic, fi accelerate. Astfel, momentul în care efectiv România să cheltuie bani europeni să fie cât mai repede.

Autorităţile de la Bucureşti nu trebuie să mizeze, în acest sens, pe o mai mare indulgenţă a Comisiei, dacă documentele programatice sunt, la fel cum a fost cazul Acordului de Parteneriat, lipsite de viziune şi de obiective concrete şi detaliate.

3. Programele vor trebui să fie coerente cu programele naționale de reformă și ar trebui să se ocupe de reformele relevante identificate prin recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european.
Dacă este cazul, Comisia le poate cere statelor membre , în cadrul așa-numitei „clauze de condiționalitate macroeconomică”, să modifice programele menționate astfel încât să susțină reformele structurale importante.

În ultimă instanță, Comisia poate inclusiv să suspende fondurile dacă recomandările economice sunt încălcate în mod grav și repetat. Rămâne de văzut în ce măsură, dacă va fi cazul, va putea comisarul Corina Creţu să amâne aplicarea unei astfel de decizii."


Aud insa intro-uri triumfaliste la televiziuni: "Romania a intrat in elita politicii europene" (Realitatea), de exemplu. Da, suntem fericiti ca am obtinut portofoliul dorit, pentru a doua oara. Dar putina moderatie nu strica. Mai conteaza si cum te achiti de indatorire. Nu contest calitatile doamnei Cretu, inca nu le-a demonstrat in acest domeniu, insa trebuie sa isi arate competenta. Primul pas este audierea din PE.

Evocam zilele trecute audierea lui Dacian Ciolos. Am scris despre ea impresii aici. A fost unul dintre momentele in care m-am simtit reprezentata, ca roman, asa cum mi-as dori sa fiu. De un om competent, bine pregatit, care isi stia domeniul dumnezeieste.

Doamna Cretu are o competitie grea in fata, cand o compar cu domnul Ciolos. Si asta pentru ca background-ul domniei sale in domeniul politicilor regionale nu se compara cu cel al comisarului care isi incheie mandatul. Dar care sper ca poate, prin pregatire intensiva, sa treaca cu bine de audieri.

Noi ne bucuram inainte de trecerea hop-ului. Intreaga Comisie trebuie sa treaca, exista deja numeroase comentarii referitor la impartirea portofoliilor. Europarlamentarii au picat de fiecare data cate un comisar: pe Butiglione in 2004, a fost inlocuit de Fraco Fratiini, Laszlo Andor a fost schimbat de pe portofoliu initial si a trecut cu greu. In 2009 a fost picată bulgaroaica Rumiana Jeleva.

Deci audierile nu sunt o formalitate. Iar problemele pe care le-a avut Romania in gestionarea fondurilor europene si in programarea perioadei urmatoare (lipsa de viziune, tineri minte?) ar putea fi gloante pe care va trebui sa le pareze in audiere. In plus, sunt si alte aspecte legate de tot felul de informatii publice care sunt citite si invesntariate de europarlamentari.

Va recomand aici un articol in care am incercat sa explic drumul e la nominalizare la preluarea portofoliului.

Nu sunt de acord nici cu cei care spun ca sigur nu are nicio sansa sa treaca de PE, dar nici cu cei care se entuziasmeaza, cu naivitate sau in scopul de a manipula, privind portofoliul obtinut.

Din experienta mea de ani de zile pe afaceri europene si din dorinta mea de a trai intr-o tara influenta in Europa, va pot spune ca, personal, mi-as fi dorit sa avem un portofoliu pentrum cel al Poloniei. Sau plin de provocari ca al Greciei.

Pe de alta parte, si cu un portofoliu precum ajutorul umanitar (nu inteleg de ce este vazut ca un portofoliu minor) poti deveni un comisar super-influent si apreciat. Kristalina Georgieva a devenit vicepresedinte al Comisiei dupa ce a gestionat acest portofoliu si a fost in carti pentru postul de Inalt reprezentant pentru politica externa. Pe meritul ei personal, nu pentru influenta tarii sale. Nu e putin lucru!

Degeaba ai un portofoliu relevant, daca nu impresionezi. Sa speram insa ca nu va fi cazul.

GALERIE FOTO In pregatirea unor decizii la Bruxelles

Liderii europeni sunt reuniti la Bruxelles, sa decida ocupantii unor functii de top in UE - Inalt reprezentant pentru politica externa si preşedintele Consiliului European - si sa ia decizii privind Ucraina.
Liderii PPE s-au reunit inainte de Consiliu, la fel cum au facut si cei socialisti, la Paris. Petro Porosenko este si el la Bruxelles.
Imaginile insa vorbesc cel mai bine.

Reuniunea socialistilor de la Paris

Premierul Ponta pleaca de la Paris.

Premierul Ponta si presedintele Hollande

Reuniunea PPE de la Bruxelles

Anca Boagiu, la reuniunea PPE

Manuel, si tie ti-a fost greu sa faci echipa?

Liderii s-au revazut la Consiliu, iar Porosenko a avut si acolo cateva intalniri bilaterale. Cu lideri socialisti.

Ce ar putea spune Victor Ponta despre a doua propunere de comisar european?

Mai este mai putin de jumatate de ora pana la declaratia premierului, care anticipez ca va fi, in mod cert, despre cel de-al doilea nume propus pentru functia de comisar european, despre care am aflat de la presedintele Traian Basescu , la plecarea la Bruxelles.

Victor Ponta poate veni cu mai multe explicatii, legitime si corecte:

1. Jean-Claude Juncker a cerut in repetate randuri tarilor membre sa nu faca o singura propunere de comisar, ci mai multe. A argumentat, de altfel, ca atunci cand el a fost premier al Luxemburgului a trimis, in ultimele doua mandate, trei propuneri, incluzand femei intre ele si din toate "culorile" spctrului politic: PPE, ALDE, si PES. Juncker spunea ca este un gest de respect pentru presedintele Comisiei, care incearca sa isi faca o echipa.

Victor Ponta poate argumenta ca a facut exact ceea ce trebuia: sa ii ofere presedintelui Comisiei, asa cum a solicitat acesta, mai multe variante din partea Romaniei. Varinte dorite, cum arat in continuare.

2. Jean-Claude Juncker a cerut propuneri de femei pentru postul de comisar de la statele membre, stiind ca exista riscul ca Parlamentul European sa nu voteze o CE cu mai putine femei decat echipa care isi incheie mandatul, adica 7. La o prima vedere, avea doar 4 variante de femei.

Victor Ponta poate argumenta ca a trimis, asa cum i s-a cerut, si o varianta feminina. in plus, ar mai putea psune premierul, are speranta la o functie de vicepresedinte si/sau un portofoliu important, pentru ca asa a promis Juncker: ca femeile vor avea portofolii importante.

3. Jean-Claude Juncker a fost avertizat de liberalul Guy Verhofstadt ca echipa pe care si-o construieste pe baza propunerilor este puternic dezechilibrata politic si predomina PPE.

Victor Ponta poate veni cu argumentul ca ajuta la o echilibrare politica a Comisiei, Corina Cretu fiind de la socialisti, si, in plus, fiind un guvern de stanga in Romania, este firesc ca reprezentantul in Comisie sa fie de stanga. Chiar daca Dacian Ciolos nu este afiliat politic, el este perceput ca din partea PPE si asa si apare in toate inventarierile politice ale comisarilor europeni.

Problema reala este, de fapt, ca nu s-a respectat procedura interna. Fiecare stat isi stabileste procedura interna, iar Romania nu a urmat-o pe a sa, eliminand transparenta care era vizata de noua lege. Este vorba despre Legea 373/2013,  care prevedere obligativitatea audierii propunerilor in cadrul unei comisii de specialitate din Parlament.

Nominalizarea comisarului roman: Harjoana premier-presedinte continua. LISTA CU VARIANTELE CELORLALTE STATE MEMBRE

foto: Dacian Ciolos, Facebook

Jean-Claude Juncker a obţinut votul Parlamentului European. Pe larg am scris pe cursdeguvernare.ro despre votul de astazi si programul sau politic. Se trece acum la faza urmatoare.

Liderii europeni se reunesc miercuri la Bruxelles, sa discute portofoliile din Comisia Europeana si sa isi prezinte propunerile. Lucrurile se accelereaza in unele tari, precum Marea Britanie, unde premierul david Cameron tocmai a anunta optiunea guvernului sau: Jonathan Hopkin Hill. 

Lord Hill este un fost lobbyist corporate şi ministru al educatiei, implicat in discutiile privind tratatul de la Maastricht, dar putin cunosut in afara cercurilor politice britanice.

Ceva mai jos va voi prezenta o lista care circula pe la Bruxelles, cu variantele pentru tarile membre. Dar sa revenim in tara.

În România, harjoana politica este în toi. Dupa ce, in ultima luna si jumatate, pe retelele sociale, jurnalisti romani de la Bruxelles, oameni de prin institutii si apropiati a comisarului nostru au tot postat trimiteri la articole in care se arata ca Dacian Ciolos va fi nominalizatul Romaniei pentru un al doilea mandat, tot pentru portofoliul agriculturii, si se argumenta cu exemple anterioare de comisari care au detinut consecutiv acelasi portofoliu, nefiind o exceptie sau/si o premiera, dupa ce presedintele Traian Basescu a spus clar saptamana trecuta ca a ajuns la o intelegere cu premierul asupra omului si portofoliului, iata ca lucrurile intra in logica noastra damboviteana.

Premierul Victor Ponta spune astazi, citat de Mediafax: "În ceea ce priveşte nominalizarea comisarului european, conform Tratatului de la Lisabona şi legii româneşti, Guvernul nominalizează un comisar. Domnul preşedinte vrea să îl nominalizeze el. Eu nu consider că... şi nu i-am dat acest mandat şi, de acum încolo, este foarte important pentru viitor. Aşa cum se întâmplă şi în Germania, cancelarul Merkel nominalizează comisarul, şi peste tot în Europa comisarul european este desemnat de către Guvern, eu nu am cum să accept ca preşedintele să uzurpe un drept care, de altfel, a fost exercitat de către Tăriceanu în 2007 şi de Emil Boc în 2009".

Aceasta declaratie o traduc tot in vesnica lupta asupra reprezentanrii la Consiliul European. Nu cred ca dezacordul este pe persoana, au fost suficiente semnale, declaratii, pe surse si oficiale, care arata ca Ponta il sustine la randul lui pe Dacian Ciolos.

Ceea ce nu inteleg nici pana acum oficialii de la Bucuresti este ca negocierile de maine si din perioada urmatoare vor fi dure: toti vor vrea portofolii cat mai importante, toti vor influenta. iar presedintele a vorbit si despre un obiectiv indraznet: ca reprezentantul Romaniei in CE sa fie si vicepresedinte.

In conditiile in care premierul spune ca presedintele nu are mandat, nu face decat sa submineze pozitia acestuia in negocieri. Liderii europeni nu sunt naivi, stiu despre lupta politica de la noi, au si ei la ei in tara, dar, ca in cazul oricaror declaratii facute nesabuit si inregistrate de ambasade si trimise cancelariilor statelor lor, asa si o astfel de declaratie poate fi folosita ca munitie: "cum vrei tu atat, cand guvernul sune ca nici macar nu ai mandat?".

Am scris, inca din luna martie, cu ce variante se lucra la Bucuresti. Iata-le AICI.

Deocamdata, cum se vede din lista care circula si a fost actualizata ieri, Romania e in zona gri. Nu exista o confirmare oficiala, numele lui Dacian Ciolos nu este luat ca cert, pentru ca nu a avut la noi loc nominalizarea oficiala. Am scris AICI despre cum stateau lucrurile pana ieri, situatia se actualizeaza constant, pe baza informatiilor din presa tarilor amintite in articol.

Cred insa ca e important ca si ai nostri sa inteleaga odata miza negocierilor de maine. Pe de alta parte, urmarind inregistrarea de ieri de la Cotroceni, se pare ca autoritatile noastre, oricare ar fi ele, numai interesul public si national nu il au in minte...

Si iata lista promisa:

Updated 14 July

Possible Commission

Luxembourg: Juncker

Officially announced:

Estonia: Andrus Ansip MEP (former Prime Minister, Reform Party, ALDE).

Slovakia: Maros Sefcovic (S&D)

Finland: Jyrki Katainen (EPP)

Latvia: Vladis Dombrovskis MEP (EPP)

Malta: Karmenu Vella (S&D).

Austria: Johannes Hahn (EPP)

Ireland: Phil Hogan, former Minister for Environment & Local Government (appointed saturday 11/07).

Rumours:

France: Pierre Moscovici (S&D) former Justice Minister Elisabeth Gigou is also mentioned

Poland: Radoslaw Sikorski (EPP)

Germany: Gunter Oettinger, Peter Altmeier, Peter Hinze….

Portugal: Paulo Portas, Victor Gaspar (EPP)

Romania: Dacian Ciolos (EPP), current commissioner

Spain: Miguel Arias Cañete (EPP)

Belgium: Marianne Thyssen (EPP) or Karel de Gucht (ALDE)

Denmark: Justice Minister, Morten Bodskov; Prime Minister Hellen Thorning-Schmidt….

Sweden: No speculations. There elections in September. Cecilia Malmstrom could stay (ALDE).

UK: (ECR) No clear names. Possible candidates mentioned on the press are 3 women:  Esther McVey, employment minister, Nicky Morgan, financial secretary to the Treasury and women’s minister, and Elizabeth Truss, a junior education minister. Regarding men, there are a half dozen of names appeared in the press.

Czech Republic: Nothing is clear in the Czech Republic, three parties nominated their candidates, including Ms Roithova MEP. She would have a chance, but she does not want to take the post and she took some time to think about it. If she does not take it, than KDU-CSL will not have any better candidate and the Commissioner for the Czech republic would be either Socialist or Liberal.

Italy: Federica Mogherini (Minister of foreign affairs S&D) or Minister of Defence Roberta Pinotti. The press also speculate with Paolo De Castro (S&D MEP, outgoing Chairman of AGRI Committee) or Massimo D'Alema, former PM, former foreign affairs minister and former MEP from Partito Democratico.

Hungary: The media takes if for granted that Mr Tibor Navracsics – Minister of Administration and Justice till 2014 June, Minister of Foreign Affairs since then – will be the candidate however it has not been announced officially yet.

Croatia: Most probably the current Croatian commissioner, Neven Mimica (SDP – S&D)

will remain in the new Commission.

The Netherlands: It will most likely be a social-democrat (as the PvdA is ruling and the liberal coalition party VVD has delivered a commissioner for 15 years now). The names most mentioned in media are Frans Timmermans (minister of Foreign Affairs) and Jeroen Dijsselbloem (minister of Finance).

Lithuania: Most probably Health Minister Vytenis Andriukaitis (S&D). He has also the support from the President Dalia Grybauskaite.

Greece: Dora Bakoyanni (EPP)

Cyprus: Former spokesman of the Government, Christos Stylianides, or Foreign Affiars minister, Kasoulides, named as potencial candidates.

Slovenia: No clear candidates. There are national elections.

Bulgaria: Current commissioner Kristalina Georgieva or former Prime Minister Sergei Stanishev (S&D)

Planuri UE de a nu pierde Moldova, pe modelul Ucrainei

Moldova şi Georgia sunt  acum în atenţia UE, după întreaga situaţie din Ucraina şi eşecul de la Summit-ul de la Vilnius în ceea ce o priveşte. Şi Bruxelles-ul nu stă cu mâinile încrucişate, ci încearcă să găsească soluţii. Este, în sfârşit, vremea acţiunii, dincolo de vorbe. Şi pare să fie activată şi vocea banilor, exact ceea ce se tot discuta, cu ani în urmă, dar până la urmă se făcea cu ţârâita.

Miniştrii de externe ai ţărilor UE discută astăzi, în reuniunea lor de la Bruxelles, două documente cu propuneri pentru a salva cele două ţăril de la soarta Ucrainei. EUobserver scria vineri despre aceste documente ce urmează să fie supuse atenţiei şefilor diplomaţiilor europene.

Unul dintre studii se numeşte “20 de puncte despre Parteneriatul Estic post-Vilnius” şi este întocmit de Suedia, dar semnat şi de alte 12 state ale Uniunii, printre care Germania, Marea Britanie şi Polonia. Iată câteva dintre prevederi, potrivit publicaţiei de la Bruxelles:

• Moldova şi Georgia trebuie să semneze acordurile de asociere cu UE până în luna august
• Avertizează, având în vedere piedicile puse de Rusia exporturilor din Ucraina, că UE trebuie să fie pregătită pentru ameninţări interne şi externe la adresa acestor două ţări sau a liderilor lor şi la acţiuni de intimidare precum embargouri, restricţii aplicate muncitorilor migranţi sau tensiuni sporite în zone de conflict. Fără să le numească, este vorba despre Transnistria (ceea ce se şi întâmplă deja, oricum) sau Osetia, în cazul Georgiei.
• Stabileşte coordonatele unei campanii de PR “care să răspundă dezinformărilor şi să folosească inclusiv experţi ai diplomaţiei publice.” 
• Recomandă o serie de vizite ale unor înalţi oficiali ai UE în Moldova şi Georgia, care să viziteze regiuni locuite de minorităţi şi zone îndepărtate, să nu se concentreze doar pe autorităţi şi capitală, mai exact.
• Statele pro-UE trebuie recompensate, susţine documentul, cu fonduri europene în plus.

Cel de-al doilea document care va fi analizat astăzi de miniştrii de externe este întocmit de Polonia (nicio surprinză!). Pragmatici, polonezii ştiu cum se obţine eficienţa în astfel de cazuri. Prin bani. Aşa că ei se concentrează mai mult asupra banilor UE destinaţi acestor ţări.

• Documentul arată că, pentru perioada 2014-2020, nivelul acestora trebuie să fie mai mare.
• Ajutorul UE trebuie să fie destinat preponderent agriculturii şi dezvoltării rurale, evaluează experşii polonezi.
• Însă în statele autoritare, precum Ucraina şi Belarus (pentru că vorbim despre Parteneriatul Estic), banii trebuie să ajungă la societatea civilă, studenţi şi minorităţi.
• Polonia apreciază şi ea că UE nu este suficient de vizibilă în aceste ţări.Aşa că recomandă o strategie de comunicare eficientă, care să le expplicecetăţenilor acestor ţări ce face UE şi de ce şi să dea exemplul unor proiecte concrete.

Totuşi, niciuna dintre aceste lucrări nu vorbeşte despre extindere. Şi ne amintim, de altfel, că Stefan Fule, comisarul pentru extindere, a spus că doar promisiunea extinderii ar putea schimba această regiune.


Despre Moldova se va discuta îndelung la Bruxelles, pentru că este şi o nouă reuniune, a opta, a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. Este o iniţiativă a României, lansată în urmă cu 4 ani, prin care încercăm să atragem tot mai mulţi prieteni să sprijine avansarea relaţiei dintre R. Moldova şi UU.

Ce zice UE despre suprapunerea alegerilor europene cu alte alegeri

Politicieni, constat astazi ca din ambele parti ale baricadei politice, deci si de la putere, si din opozitie, care spun ca alegerile europene nu trebuie sa aiba loc in acelasi timp cu alte alegeri in statele membre si ca astea sunt niste cerinte ale Uniunii Europene. A spus-o Cezar Preda, de la PDL acum doua zile, o spune Calin Popescu-Tariceanu, de la PNL, astazi.

Fireste ca am cautat aceasta prevedere a UE, pornind totusi de la premisa ca niciun Tratat al Uniunii Europene nu stipuleaza asta. prin urmare, invocarea unui tratat UE este falsa.

Am mers mai departe, la Parlamentul European. Si cei de-acolo m-au ajutat cu documentele in care sunt prevazute reguli precise privind alegerile:

• Din cinci în cinci ani, cetățenii UE își aleg reprezentanții în Parlamentul European, instituția ai cărei membri sunt aleși în mod direct și care le apără interesele în procesul decizional de la nivelul UE.

• Fiecare stat membru are dreptul la un anumit număr de deputați în Parlamentul European. Repartizarea numărului de mandate este prevăzută în tratatele europene și se face pe baza principiului proporționalității degresive: țările cu populația cea mai mare au mai mulți deputați decât țările mai mici, dar acestea din urmă au mai mulți deputați decât ar avea dacă s-ar aplica principiul proporționalității stricte. Pentru alegerile din 2014, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, numărul de deputați variază de la șase pentru Malta, Luxemburg, Cipru și Estonia la 96 pentru Germania.

• Sistemele electorale din UE sunt variate, deși există anumite elemente comune, cel mai important fiind utilizarea unei forme de reprezentare proporțională. Acest lucru le dă și partidelor mai mari și celor mai mici oportunitatea de a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European, în funcție de numărul voturilor pe care le primesc. 
• Cu toate acestea, fiecare țară este liberă să decidă asupra multor aspecte importante din procedura de vot. De exemplu, unele își împart teritoriul în circumscripții electorale regionale, altele au o singură circumscripție electorală. De asemenea, data exactă a alegerilor este aleasă de fiecare țară în funcție de tradițiile sale în domeniu. Alegerile europene se desfășoară de obicei pe o perioadă de patru zile, alegătorii din Regatul Unit și Țările de Jos votând joia, în timp ce rezidenții majorității celorlalte țări votează duminica.

Nicio rezolutie a PE, caci in tratatele UE in niciun caz, nu are prevazuta aceasta recomandare, a fost raspunsul pe care l-am primit oficial de la PE. Si anume recomandarea ca alegerile europarlamentare sa nu fie organizate in acelasi timp cu altele, in statele membre.

Numai ca, din discutiile cu sursele mele europene, am aflat ca, INFORMAL, PE a transmis autoritatilor din statele membre (probabil nu tuturor, dar in mod cert Romaniei) ca europarlamentarele nu ar trebui sa aiba loc odata cu alte alegeri sau cu vreun referendum.

Prin urmare, oamenii politici care invoca prevederi/recomandari ale UE nu gresesc. A existat o recomandare, insa informala. Prin urmare, nu o poti gasi in niciun tratat, nicio rezolutie. A fost transmisa informal, prin urmare poate sa fie ignorata sau luata in seama. 

Stratfor: Tratatul Schengen, sub semnul intrebarii

Consiliul JAI are astazi pe agenda o discutie despre spatiul Schengen. De fapt, cei 27 de ministri de interne ai arilor UE si omologii lor din statele nemembre UE, dar parte a Tratatului Schengen au o intalnire separata. Vor vorbi despre stadiul implementarii sistemului SIS II, adica a doua generatie a acelei baze de date comune tuturor tarilor Schengen, in care sunt informatii despre persoane, dar si despre bunuri furate sau disparute. SIS II trebuie sa fie functional in primul trimestru al anului 2013.

A doua chestiune este legata de al doilea raport pe acest an al Comisiei Europene. Acesta contine tot felul de informatii despre guvernanta Schengen. Ideea generala va fi ca in perioada mai-octombrie 2012, analizata in raport, nu au existat schimbari semnificative in spatiul de unica circulatie europeana. El contine informatii despre granitele externe, migranti, cotrolul la frontiere, supravegherea video a granitelor, chestiuni tehnice.

In acest raport a fost preluat din anteriorul un paragraf care mentioneaza ca monitorizarea granitelor Romaniei si Bulgariei continua. A fost introdus initial la Consiliul JAI din martie aceasta idee si monitorizda continua pana in septembrie, cand am fi intrat in Schengen. Apoi a avut loc insa criza politica si un raport MCV extrem de problematic. Iar asta a anunlat orice discutie a intrarii Romaniei in Schengen pana la urmatorul raport.

Ei bine, in documentul pe care Comisia il prezinta astazi ministrilor de interne, este acest paragraf. Din cate am vorbit eu ieri cu niste oameni, ramanea de vazut daca, pana la urma, este sau nu scos acest paragraf. Mi s-a explicat ca nu inseamna o noua amanare a aderarii noastre la spatiul de libera circulatie, pentru ca, repet, o astfel de discutie nu se mai poarta pana cand nu avem un raport MCV bun. Mi s-a spus ca Romania a vrut sa se asigure ca o astfel de formulare nu introducea noi conditii aderarii si lucrurile s-au lamurit ca nu. Pe de alta parte, Consiliul European in discutia caruia am vrea sa readucem tema nu ar putea decat sa mentioneze ca Romania indeplineste conditiile si atat. In Romania s-a dat o mare importanta monitorizarii granitelor si aprobarea pe mai departe, in Consiliul JAI, a acestui fapt. Insa lucrurile mi-au fost puse intr-un context mai larg al guvernantei Schengen si cred ca asa trebuie intelese.

Stratfor vine sa ma ajute in argumentatie, cu o analiza excelenta asupra viitorului ideii de libera circulatie in UE si a viitorului tradtatului Schengen. Cum stiu ca, daca pun linkul, in absenta unui cont articolul poate fi inaccesibil, voi pune aici ideile analizei. Ajuta foarte bine la intelegerea situatiei in context general si nu numai in lectura pe care o dam noi, a neascceptarii noastre in Schengen.

Insa inainte trebuie sa subliniez o situatie: mai devreme de martie 2013 nu se va mai lua in discutie aderarea noastra la spatiul Schengen, nu o discutie care realmente sa urmareasca o decizie. Stim foarte bine ca urmeaza raportul asupra MCV, dupa alegeri sau in ianuarie-februarie, iar de evaluarea Comisiei Europene depinde mult tonul discutiei privind Schengen. Este facil pentru cei care au urmarit problematica sa isi dea seama ca mai sunt chestiuni de rezolvat ca sa avem un raport MCV bun, din cele 10 puncte privind statul  de drept, nu am bifat inca numirea unui Avocat al Poporului agreat de toate partidele politice.

Sa revenim insa la analiza spatiului si a tratatului Schengen:

•  Ideea de libera circulatie este unul dintre pilonii de baza ai UE. Trecerea dintr-o tara in alata se realizeaza fata sa iti dai seama, iar eliminarea controalelor la frontiere au ajutat la fluidizarea tranzitului.
• Cel mai important insa este din punct de vedere al simbolisticii: pentru prima data Europa este un continent dominat de pace, iar tarile europene sunt inconjurate de parteneri, nu de potentiali dusmani. 
• Criza economica actuala a pus sub semnul intrebarii situatia si Rgulil spatiului Schngen. Unele state membre au profunde temeri si dubii ca alte state al UE sunt capabile sa isi protejeze granitele la nivelul la care trebuie, si aici nu ne referim la Romania.
• In aprilie, Franta si Germania au dat o declaratie comuna in care propunerea Comisiei Europene de a permite statelor Membre Schengen sa impuna controale la frontiere este pusa sub semnul intrebarii. In sensul in care statele membre au nevoie de permisiunea Comisiei si de o buna justificare sa impuna controale la frontiere. In acest moment tarile UE nu au nevoie de aprobarea Comisiei in acest sens, da a introducerea controalelor este justificata si temporara.
• In urma cu un an, Franta si Italia au avut un conflict diplomTic dupa ce guvernul de la Roma a dat imigrantilor africani un permis special de trecere a frontierei cu Franta. 
• Multe tari europene pun la indoiala capacitatea Greciei de a-si controla granitele. Grecia este principala destinatie a imigrantilor ilegali din Balcani, nordul Africii si Orientul Apropiat. Au existat si exista numeroase discutii si amenintari privind suspendarea temporara a statutului de membru Schengen al Greciei, pentru ca este cea mai slaba veriga a spatiului Schengen. In plus, capacitatea de control a frontierelor a fost redusa si in urma masurilor dure de austeritate impuse de trioka, deci si de UE, care a dus la concedirea multora dintre politistii de frontiera, functionari publici disponibilizati.
• (In discutiile pe care le-am avut referitor la aderarea la Schengen mi s-a spus ca in Romania a devenit o chestiune de hartuiala intre politicieni, dar, de fap, autoritatile au constientizat sau li s-a spus pericolul aderarii, despre care nu vorbeste nimeni. Statele europene nu au numai MCV motiv sa ne amane.La Bruxelles si in capitale se gandeste faptul ca odata ridicata granita dintre Bulgaria si Grecia valul de imigranti ilegali va ma avea un coar de revarsare in Europa. Mai mult, bulgarii nici nu preseaza pentru aderarea la Schengen tocmai din cest motiv, de teama ca temporar vor fi si ei invadati de imigrantii care vor sa fuga cat mai repede si departe de Grecia.

Stratfor analizeaza un pic si chestiunea aderarii noast si spune lucruri pe care noi le cunoastem bine. Vi le pun insa mai jos:

• Aderarea la Schengen ramane o chestiune importanta pentrutarile UE care nu sunt membre, adica Romania, Bulgaria si Cipru. Romania si Bulgaria nu sunt membre pentrtu ca, spune compania de analiza, tarile vest-europene nu au incredere in capacitatea Romaniei si Bulagriei de a-si proteja granitele. Sunt de asemenea  preocupate de transparenta institutionala, coruptie si legislatia in materie de justitie si afaceri interne ale celor doua tari.      
• Romania si Bulgaria vor adera in cele din urma, dar intarzierea negocerilor indica lipsa de increddere a UE fata de noii sai membri.
• Dupa ce nu au existat progrese anul acesta, discutiile se vor relua in martie anul viitor. ( Aici Stratfor greseste, lasand sa se inteleaga ca e vorba dedspre progrese pe Schengen, cand elemsunt pejustitie. Eoarecum de scuzat ca il citeaza pe Andrei Zaharescu ce spunea ca asteptam un raport al Comisiei, dar nu prea stia el la ce se refera. Nu asteptam raportul pe guvernanta Achengen, sau nu a stiu sa explice ca nu mentionarea in paragraful ala ne amana adrarea la zona de libera circulatie europeana, ci MCV.)

In prezent, din spatiul Schengen fac parte toti membrii UE, cu exceptia Marii Britanii a Irlandei, plus Norvegia, Elvetia, Lichtenstein si Islanda. Tari candidate sunt Romania, Bulgaria si Cipru.

Controversele demisiei comisarului pentru sanatate, John Dalli

Comisarul european pentru sanatate, John Dalli, a demisionat saptamana trecuta după ce a fost informat că executivul UE a primit raportul final în urma unei investigaţii a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) asupra unei plângeri depuse în mai 2012 de producătorul de tutun Swedish Match.

Aceasta companie sugera că un antreprenor maltez s-a folosit de contactele sale cu John Dalli pentru a obţine avantaje financiare din partea sa, în schimbul încercării de a influenţa o posibilă viitoare propunere legislativă privind produsele din tutun, în principal asupra interdicţiei UE pentru exportul de snus, o formă de tutun pudră, folosit pe scară largă în Suedia. Imediat ce CE a primit plângerea, aceasta a sesizat OLAF pentru a declanşa o investigaţie. OLAF nu a gasit nicio dovada ca dalli ar fi luat mita, insa comisarul si-a prezentat demisia.

Comisarul urma sa prezinte o noua propunere legislativa privind produsele din tutun.

Dalli insa nu pleaca fara sa faca valuri. Ieri a avut o conferinta de presa, in care a anuntat ca vrea sa i se faca dreptate in justitie si a aratat circumstantele demisiei lui. Iata ce a spus.

• Industria tabacului a facut un intens lobby pe langa Comisie in ultimele luni, sugerand ca demisia lui ar fi si ca urmare a acestor actiuni. "Au facut lobby peste tot, la cine, in timpul conferintelor si nu cred ca cineva este constient de asta", a acuzat Dalli. Insa astfel de actiuni nu sunt nimic neobisnuit la Bruxelles, unde este cel mai mare numar de firme de lobby din Europa, comparabil cu cel de la Washington.
• Va contesta in justitie decizia luata de Barroso de a-l face sa demisioneze. el va depune plangerea atat in Malta, tara natala, unde justitia se ocupa deja de acest dosar, cat si la Bruxelles, la CJUE de la Luxembrug si la CEDO.
• Dalli spune ca i-a cerut presedintelui Barroso 24 de ore inainte sa demisioneze, pentru a lamuri situatia, in schimb a primit o jumatate de ora. "Nu mi-am dat demisia, am fost obligat sa mi-o depun", a repretat John Dalli, citat de presa europeana.
• Se pare ca a primit un ultimatum de 45 de minute sa demisioneze.
• In schimb, se pare ca presedintele Comisiei Europene a raspuns acestor alegatii argumentand ca dalli a avut multiple ocazii pentru a raspunde intrebarilor OLAF.
• Dalli a mai spus ca parasirea functiei ajuta la intarzierea aoptarii unei noi directive anti-tabac. Totusi, comisia a aratat zilele trecute ca programul legislativ merge inainte.  Totusi, consultarea intre serviciile Comisiei, care trebuia inceputa in luna august, nu a inceput nici acum si toata munca pe aceasta legislatie a fost stopata pana la nominalizarea unui nou comisar. Asta s-a intamplat deja, Malta l-a propus pe ministrul den externe, Tonio Borg, in locul lui John Dalli. Aceasta intarziere este insa vazuta de ONG-urile anti-tabac ca pe o victorie a industriei.
• Exista suspiciuni privind toata aceasta poveste. uiar in dezbaterile din Malta firul a fost despicat in patru. Maltezii spun ca, daca ar fi fost implicat comsiarul german sau francez, nu s-ar fi procedat asa si nu ar fi fost obligat sa demisioneze inainte sa aiba timpul necesar oferirii unor explicatii.
• Mai apoi emailul companiei multinationale este suspect: este greu de inteles cum o copanie multinationala si-ar pune in joc numele prin trimiterea unui email care sa mentioneze numele comisarului cu care ar face o afacere necurata. pentru simplul motiv ca emailurile pot fi urmarite si interceptate. daca o companie ar incerca sa faca ceva in neregula, in care ea insasi ar putea fi acuzata de coruptie, nu si-ar permite sa trimita un document a carui sursa poate fi detectata. Mai ales cand ar putea beneficia de consilierea celor mai buni avocati pe care ii poate avea. Orice avocat i-ar fi spus ca e un email care o incrimineaza. Iar documentul trimis de comapnia respectiva contine numele comisarului, a antreprenorului maltez si cateva itnrebari privind costul intregului "serviciu prestat". Adica toate informatiile pe care, in mod normal, comenteaza analistii, nu le-ai pune intr-un email.

Este interesant de urmarit deznodamantul acestui caz. Probabil ca pana in momentul respectiv el va trece in uitare. Numai ca demisia unui comisar european, in conditii nu tocmai clare, pentru o suspiciune de coruptie, merita urmarita. Pana la urma, este si o batalie intre o industrie si cei care emit legislatie pentru acea industrie. Insa faptul ca industria tabacului a facut lobby nu e nimic nhefiresc si ilegal. Atata vreme cat nu se demonstreaza ca toata aceasta poveste i-ar fi fost inscenata maltezului John Dalli.