Planuri UE de a nu pierde Moldova, pe modelul Ucrainei

Moldova şi Georgia sunt  acum în atenţia UE, după întreaga situaţie din Ucraina şi eşecul de la Summit-ul de la Vilnius în ceea ce o priveşte. Şi Bruxelles-ul nu stă cu mâinile încrucişate, ci încearcă să găsească soluţii. Este, în sfârşit, vremea acţiunii, dincolo de vorbe. Şi pare să fie activată şi vocea banilor, exact ceea ce se tot discuta, cu ani în urmă, dar până la urmă se făcea cu ţârâita.

Miniştrii de externe ai ţărilor UE discută astăzi, în reuniunea lor de la Bruxelles, două documente cu propuneri pentru a salva cele două ţăril de la soarta Ucrainei. EUobserver scria vineri despre aceste documente ce urmează să fie supuse atenţiei şefilor diplomaţiilor europene.

Unul dintre studii se numeşte “20 de puncte despre Parteneriatul Estic post-Vilnius” şi este întocmit de Suedia, dar semnat şi de alte 12 state ale Uniunii, printre care Germania, Marea Britanie şi Polonia. Iată câteva dintre prevederi, potrivit publicaţiei de la Bruxelles:

• Moldova şi Georgia trebuie să semneze acordurile de asociere cu UE până în luna august
• Avertizează, având în vedere piedicile puse de Rusia exporturilor din Ucraina, că UE trebuie să fie pregătită pentru ameninţări interne şi externe la adresa acestor două ţări sau a liderilor lor şi la acţiuni de intimidare precum embargouri, restricţii aplicate muncitorilor migranţi sau tensiuni sporite în zone de conflict. Fără să le numească, este vorba despre Transnistria (ceea ce se şi întâmplă deja, oricum) sau Osetia, în cazul Georgiei.
• Stabileşte coordonatele unei campanii de PR “care să răspundă dezinformărilor şi să folosească inclusiv experţi ai diplomaţiei publice.” 
• Recomandă o serie de vizite ale unor înalţi oficiali ai UE în Moldova şi Georgia, care să viziteze regiuni locuite de minorităţi şi zone îndepărtate, să nu se concentreze doar pe autorităţi şi capitală, mai exact.
• Statele pro-UE trebuie recompensate, susţine documentul, cu fonduri europene în plus.

Cel de-al doilea document care va fi analizat astăzi de miniştrii de externe este întocmit de Polonia (nicio surprinză!). Pragmatici, polonezii ştiu cum se obţine eficienţa în astfel de cazuri. Prin bani. Aşa că ei se concentrează mai mult asupra banilor UE destinaţi acestor ţări.

• Documentul arată că, pentru perioada 2014-2020, nivelul acestora trebuie să fie mai mare.
• Ajutorul UE trebuie să fie destinat preponderent agriculturii şi dezvoltării rurale, evaluează experşii polonezi.
• Însă în statele autoritare, precum Ucraina şi Belarus (pentru că vorbim despre Parteneriatul Estic), banii trebuie să ajungă la societatea civilă, studenţi şi minorităţi.
• Polonia apreciază şi ea că UE nu este suficient de vizibilă în aceste ţări.Aşa că recomandă o strategie de comunicare eficientă, care să le expplicecetăţenilor acestor ţări ce face UE şi de ce şi să dea exemplul unor proiecte concrete.

Totuşi, niciuna dintre aceste lucrări nu vorbeşte despre extindere. Şi ne amintim, de altfel, că Stefan Fule, comisarul pentru extindere, a spus că doar promisiunea extinderii ar putea schimba această regiune.


Despre Moldova se va discuta îndelung la Bruxelles, pentru că este şi o nouă reuniune, a opta, a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. Este o iniţiativă a României, lansată în urmă cu 4 ani, prin care încercăm să atragem tot mai mulţi prieteni să sprijine avansarea relaţiei dintre R. Moldova şi UU.

Parteneriatului Estic - Sa nu suparam Rusia, sa dam impresia partenerilor ca ne pasa

Delegatia Romaniei: premierul Boc si vicepremierul Dan Nica, intampinati de gazde, Mirek Topolanek (stg) si Karel Schwartzenberg (dr, ministrul de externe)
(Va rog nu faceti misto de Boc ca pare asa mic in poza- e scund, e drept - dar l-am vazut pe Topolanek la Londra si va zic ca e foarte inalt :) )

Politica europeana de vecinatate (PEV) a fost restransa acum spre aria estica si astfel a aparut Parteneriatul Estic. PEV exista, fireste, dar UE s-a gandit la o noua forma de colaborare cu sase foste republici sovietice: Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan si Belarus, un substitut la intergrare, in ciuda aspiratiilor europene declarate de cateva dintre ele.

Lsansarea oficiala vine intr-un context in care UE s-a dovedit destul de intarziata in reactii la criza post-electorala din Moldova, dar daca nu reactiona (adica sa iasa cu pozitii, sa faca vizite la Chisianau, sa dea rezolutii - adica sa isi foloseasca instrumentele, fara rezultate convingatoare, de altfel), parteneriatul s-ar fi dovedit ineficient, ca multe alte politici europene, inainte de a fi lansat. Nu ca situatia ar fi diferita si ca se asteapta rezultate fabuloase de la aceasta cooperare, insa la nivel de imagine e bine.

Andrei Stratan, ministrul de externe al Moldovei, cu gazdele cehe.

Inteleg din presa internationala ca Moldova a fost certata pentru reprimarea violenta a protestelor de dupa alegeri si pentru declararea ambasadorului roman personna non grata.

Sa nu suparam Rusia, asta si-au zis prietenii Moscovei Nicolas Sarkozy si Silvio Berlusconi care si-au trimis la Praga, primul premierul, al doilea ministrul muncii, sanatatii si politicilor sociale. Frattini, ministrul de externe italian, a fost ieri la Washington, unde a avut o intalnire cu Hillary Clinton. Nici Gordon Brown nu a fost prezent, inlocuindu-l seful diplomatiei, David Milliband (foto sus). A lipsit si premirul spaniol.

Explicatiile date pentru absenta sunt subtiri: Sarkozy a fost ocupat cu un raport privind drepturile egale pentru barbati si femei, Berlusconi a fost prins de procesul de divort, Zapatero a fost in discutii privind somajul. Brown nu a dat nicio explicatie. Absenti de la reuninea de la Praga au fost si liderii Austriei (bolnav), Portugaliei, Maltei, Ciprului, Luxemburgului, Lituaniei.

Singurul lider marcant Occidental prezent a fost cancelarul german, Angela Merkel (foto jos). Ea a subliniat importanta Estului pentru Germania si pentru Europa, iar opinia ei a fost sustinuta de premierul olandez, care a subliniat importanta de a sprijini tarile partenere.

Ideea este ca summit-ul n-a fost nici macar un exercitiu de PR reusit al UE, pentru ca a fost marcat de absenta unor lideri importanti ai Europei. Polonia l-ar putea considera o victorie, intrucat a reusit sa impuna aceast proiect la nivel european, dar ramane de vazut cat de eficient va fi el. Marturisesc ca sunt sceptica.

Rusia poate sta linistita: nu a fost tradata de partenerii ei europeni fideli, iar forma de cooperare oferita fostelor republici sovietice a fost indulcita. Este clar ca perspectivele lor de a deveni membri ai UE, asa cum aspira o parte dintre ele - Ucraina, Georgia si Moldova - sunt foarte reduse. Ministrul rus de externe spunea acum cateva zile ca nu vrea ca Parteneriatul Estic sa duca la crearea a doua blocuri, estic si vestic, si nici o lupta pentru influenta. Probabil ca nu va deveni.

UE a reusit sa nu supere Rusia, nu stiu daca a reusit sa le arate statelor partenere ca ii pasa de ele. A fost destul de neconvingatoare in acest sens.

Care va fi soarta Parteneriatului Estic al UE in contextul evenimentelor din Moldova?

Fortele de opozitie din Moldova sunt cu ochii indreptati spre Uniunea Europeana de unde asteapta sprijin. Voronin este si el cu ochii pe UE cand isi reafirma, intr-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais, orientarea pro-europeana, indicand dorinta sa ca Moldova sa fie tara asociata a UE. Evenimentele din ultima saptamana si jumatate din Republica Moldova au aratat insa o Uniune Europeana prea putin dispusa sa se implice.

Javier Solana a condamnat violentele de la Chisinau, considerand inacceptabila distrugerea cladirii unei institutii a statului, in timp ce comisarul pentru relatii externe Benita Ferrerro-Waldner a facut apel in week end la autoritatile moldovene sa garanteze respectarea libertatilor si a drepturilor democratice, salutand decizia de renumarare a voturilor.

Probabil ca oficialii europeni, dupa ce digestia mesei de Pasti va fi fost facuta, vor deveni mai activi si mai interesati de Moldova incepand de saptamana asta, cand vor reveni din vacanta. Cred ca este in interesul lor sa o faca. Pentru ca in mai putin de o luna, pe 7 mai, va avea loc summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, forma de cooperare oferita de UE fostelor republici sovietice Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova si Ucraina. Daca Europa nu se poate implica in rezolvarea situatiei din Moldova, atunci mult trambitatul Parteneriat Estic nu prea are niciun viitor.

In ultimele luni am avut discutii cu inalti oficiali din DG Enlargement (directia generala pentru extindere) din Comisia Europeana si cu oficiali britanici din departamentul de extindere europeana din Foreign Office. Ceea ce am citit printre randuri atunci cand i-am intrebat despre sansele Moldovei de a deveni candva membru al UE a fost total lipsit de speranta pentru tara de peste Prut. Pe langa evidentele probleme privind faptul ca nu este o democratie functionala - lucru demostrat din plin de evenimentele din ultima saptamana -, are o situatie economica dezastruoasa - este cel mai sarac stat din Europa - si un conflict care nu pare sa fie aiba o solutie: conflictul din Transnistria.

Toti asteptau alegerile de la Chisinau inainte de a vorbi despre noi conditii pentru un acord de parteneriat si cooperare, dar, pe de alta parte, aduceau in discutie Parteneriatul estic, ca instrumet al relatiilor UE - Republica Moldova.

Potrivit acestuia, relatiile UE cu cele sase foste republici sovietice ar urma sa se desfasoare sub forma unor acorduri de asociere, ceea ce ar insemna o faza superioara a relatiilor dintre cele doua parti. Daca analizezi exact ce li se ofera acestor tari, iti dai seama ca este un substitut la aderare (textul integral al documentului este aici):

• includerea progresiva a acestor tari in economia UE, prin zone de liber schimb, care vor include toate schimburi comerciale, inclusiv cele de energie, dar si o intergrare economica regionala, prin crearea unei comunitati economice de vecinatate, prin acorduri bilaterale
• UE ofera partenerilor "pacte de mobilitate si securitate", care presupun lupta impotriva migratiei, modernizarea sistemelor de azil, structuri integrate de gestionare a frontierelor pentru a se ajunge la obiectivul final si probabil cel mai important ELIMINAREA VIZELOR DE CALATORIE
• in privinta vizelor, se urmaresc niste pasi succesivi, incepand cu facilitarea eliberarii vizelor, urmata de eliminarea taxei de viza si infiintarea unui numar mai mare de consulate si centre de eliberare a vizelor in regiune, ca, odata cu aplicarea eficienta a acordurilor de facilitare a eliberarii vizelor si de readmisie, sa se ajunga la negocierile privind eliminarea vizelor
• o mai buna mobilitate a fortei de munca, prin deschideri punctuale ale pietei muncii din UE
• securitate energetica sporita pentru UE si parteneri, printr-o serie de instrumente atat multilaterale, cat si bilaterale cu tarile din Parteneriatul Estic
• programe care sprijina dezvoltarea economica si sociala a tarilor partenere
  

Din punctul meu de vedere conditiile din Parteneriatul Estic sunt tot ceea ce poate si vrea UE sa le ofere acestor tari. Nu vor deveni membri ai UE. Dupa Croatia oricum usa Uniunii pare inchisa chiar si pentru Balcanii de Vest. Germanii au spus-o clar, prin programul politic al CDU facut pentru alegerile din acest an - si dat publicitatii acum aproximativ o luna - si prin vocea cancelarului Merkel. Berlinul vorbeste despre nevoia de "adancire a integrarii europene", nu de o extindere a UE, iar Merkel a subliniat ca este important ca UE sa invete sa functioneze cu 28 de membri. (Islanda probabil nu a fost luata in calcul in astfel de declaratii, sau poate ca a 28-a tara e Islanda:D, dar nu cred ca ar exista probleme in integrarea acestei tari, integrare despre care se vorbeste tot mai mult in Occident.)

Cum spuneam, Parteneriatul Estic este ceea ce ofera UE celor sase tari, constienta fiind ca nu le poate spune franc ca integrarea lor in UE, in conditiile in care isi doresc asta, este (aproape) imposibila. Astfel, acest instrument capata o importanta foarte mare atat pentru fostele republici sovietice, cat si pentru UE, intrucat este vorba de un parteneriat cu niste state cu resurse energetice sau cu infrastructura energetica esentiala.

Si, in aceste conditii, apare intrebarea privind viitorul acestui parteneriat, in conditiile raspunsului dat de UE la criza din Moldova. Bruxelles-ul ar trebui sa fie ingrijorat daca se gandeste ca in ultimul an au existat nu mai putin de trei crize majore in tarile din Parteneriatul Estic: Georgia, Ucraina si Moldova.

Si ar trebui sa se gandeasca putin cum va arata intalnirea din mai dintre cei 27 de sefi de stat si de guvern din UE si cei sase lideri ai tarilor partenere, cum liderii Europei democratice vor sta la masa cu sase autocrati estici.

Raspunsul Europei la razboiul din Georgia a fost semnificativ, la criza gazului din Ucraina la fel, se asteapta ca si in acest caz, al evenimentelor din Moldova, sa fie pe masura. Chiar daca la inceput n-a stiut pe baza caror informatii sa reactioneze (o ipoteza a unui cercetator la European Council on Foreign Relations, un think tank de la Londra), cred ca acum este cazul ca Bruxelles-ul sa ia in calcul faptul ca de aceasta criza depinde modul in care vor fi percepute viitorul si eficienta Parteneriatului Estic, pe care vrea sa il lanseze cu pompa peste trei saptamani.