Expunerea economiei UE in Rusia

Am scris un articol, bazandu-ma pe analizele unor celebre şi prestigioase think-tankuri europene. Il puteti citi aici.
Expunerea economiei UE pe Rusia.

Alegerile din Ucraina - Ianukovici dat castigator, Timosenko striga: Frauda!

Exit poll-urile l-au dat la o distanta mica drept castigator pe Viktor Ianukovici. Rezultatele partiale. dupa numararea a 89% dintre voturi, vorbesc despre un rezultat strans, dar favorabil lui Ianukovici. Iulia Timosenko este la doar 2,76 puncte procentuale in urma. Tabara lui Timosenko le contesta si a spus, inca dinaintea scrutinului, ca alegerile vor fi fraudate. Suna cunoscut, nu?

Citesc pe Stratfor o analiza a ceea ce se poate intampla in Ucraina dupa alegeri. Adica ce rezolvare exista in conditiile in care Timosenko nu recunoaste rezultatul. Compania americana de analiza respinge ideea unor miscari de strada de amploarea revolutiei portocalii din 2004, argumentand ca schimbarea de legislatie care a avut loc saptamana trecuta ar putea avea rolul primordial.

In trecut, Comisia Electorala Centrala (CEC) a trebui sa valideze rezultatul alegerilor, ceea ce a dus al blocaje frecvente in trecut, in conditiile in care membri ai CEC nu au votat daca nu au fost de acord cu rezultatul. Potrivit schimbarii legislative initiate de Iuscenko, presedintele ucrainean al carui mandat este pe final, CEC va lua o decizie chiar daca o parte dintre membri ai sai se opun si boicoteaza votul. potrivit stratfor, Ianukovici are multi sustinatori in CEC si se asteapta ca victoria sa sa fie validata saptamana aceasta.

Dupa validarea alegerilor de catre CEC, procedura cere ca ambii candidati sa semneze un document care sa certifice rezultatul. Daca unul dintre ei refuza sa accepte decizia CEC, cazul va fi transferat la Curtea Suprema a Ucrainei. Ianukovici are si acolo puternici sustinatori, asa incat sansele reusitei unei contestari a rezultatelor de catre Timosenko par sortite esecului.

Aici este o analiza privind cei doi candidati aflati in cursa de la Kiev si posibilele urmari asupra relatiei bilaterale cu Romania ale alegerii unui dintre ei.

Un an de la decizia Curtii de la Haga - Timosenko ii amageste cu minciuni pe ucraineni

3 februarie - se implineste astazi un an de la decizia Curtii Internationale de Justitie de la Haga in procesul impotriva Ucrainei. Un eveniment care va fi marcat printr-o intalnire cu presa a membrilor echipei, la libraria Carturesti.

Marti am vazut o stire despre Iulia Timosenko care spune - aflata in campanie electorala prezidentiala - ca promite ca va obtine revizuirea deciziei CIJ privind platoul continental al Marii Negre.

Este o stupizenie imensa si sunt absolut convinsa ca stie asta, insa mizeaza pe faptul ca publicul este mai putin informat. Iar intr-o campanie electorala, nu conteaza ca nu respecti adevarul, totul e ca promisiunile facute sa ii convinga pe electori sa te voteze. Si asta e valabil pentru Romania, Ucraina sau orice alta tara.

Iata ce spune stirea:
"Platoul continental din Marea Neagra inseamna independenta noastra economica si politica, este puterea si competitivitatea statului nostru. Astfel, ma voi ocupa de refacerea dreptatii (...) fata de Ucraina", a declarat Timosenko la Ternopol, in vestul Ucrainei. Potrivit lui Timosenko, valorificarea platoului continental al Marii Negre va permite Ucrainei sa se aprovizioneze cu petrol si gaze pentru sute de ani.

Daca ucrainenii se vor lasa pacaliti, e treaba lor. Aceasta tema a fost adesea folosita in retorica politica interna din Ucraina, atat de Viktor Iuscenko si iata acum si de aspirantii la functia de presedinte.

Anul trecut, agentul Ucrainei la Haga avea doua declaratii diferite, in rusa si in engleza, pentru publicul ucrainean si pentru publicul international. Colega mea de la Realitatea TV a inregistrat atunci atat declaratiile in rusa, cat si pe cele in engleza, apoi le-a comparat.

In rusa, el le spunea ucrainenilor ca este o mare victorie pentru Ucraina, pentru ca au pastrat insula serpilor - care nici macar nu era subiect al disputei. In engleza, spunea ca este o decizie echilibrata, o victorie a ambelor tari prin solutionarea acestui diferend vechi de zeci de ani.

Si in ceea ce spune Timosenko in campanie adevarul este altul: hotararea Curtii Internationale de Justitie este obligatorie, definitiva si executorie imediat ce este pronuntata. Mai simplu spus, ea trebuie pusa in practica imediat si nu poate fi contestata sau atacata cu apel sau recurs. Am scris aici pe larg despre forta juridica a deciziei Curtii.

Prin urmare, doamna Timosenko face promisiuni in van.

Altfel, ziua de astazi este un moment de sarbatoare - e aniversarea unui mare succes romanesc, al diplomatiei romanesti si a scolii de drept de la noi.

Oricine si-ar aroga meritele pentru aceasta victorie - si se va lauda si de-acum incolo cu "marirea teritoriului Romaniei" - adevarul e simplu: o echipa de diplomati-juristi, tineri, entuziasti si foarte bine pregatiti, au lucrat la un proiect pentru care s-a gandit in perspectiva si care s-a incheiat cu o victorie si un motiv de mandrie nationala.

Parteneriatului Estic - Sa nu suparam Rusia, sa dam impresia partenerilor ca ne pasa

Delegatia Romaniei: premierul Boc si vicepremierul Dan Nica, intampinati de gazde, Mirek Topolanek (stg) si Karel Schwartzenberg (dr, ministrul de externe)
(Va rog nu faceti misto de Boc ca pare asa mic in poza- e scund, e drept - dar l-am vazut pe Topolanek la Londra si va zic ca e foarte inalt :) )

Politica europeana de vecinatate (PEV) a fost restransa acum spre aria estica si astfel a aparut Parteneriatul Estic. PEV exista, fireste, dar UE s-a gandit la o noua forma de colaborare cu sase foste republici sovietice: Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan si Belarus, un substitut la intergrare, in ciuda aspiratiilor europene declarate de cateva dintre ele.

Lsansarea oficiala vine intr-un context in care UE s-a dovedit destul de intarziata in reactii la criza post-electorala din Moldova, dar daca nu reactiona (adica sa iasa cu pozitii, sa faca vizite la Chisianau, sa dea rezolutii - adica sa isi foloseasca instrumentele, fara rezultate convingatoare, de altfel), parteneriatul s-ar fi dovedit ineficient, ca multe alte politici europene, inainte de a fi lansat. Nu ca situatia ar fi diferita si ca se asteapta rezultate fabuloase de la aceasta cooperare, insa la nivel de imagine e bine.

Andrei Stratan, ministrul de externe al Moldovei, cu gazdele cehe.

Inteleg din presa internationala ca Moldova a fost certata pentru reprimarea violenta a protestelor de dupa alegeri si pentru declararea ambasadorului roman personna non grata.

Sa nu suparam Rusia, asta si-au zis prietenii Moscovei Nicolas Sarkozy si Silvio Berlusconi care si-au trimis la Praga, primul premierul, al doilea ministrul muncii, sanatatii si politicilor sociale. Frattini, ministrul de externe italian, a fost ieri la Washington, unde a avut o intalnire cu Hillary Clinton. Nici Gordon Brown nu a fost prezent, inlocuindu-l seful diplomatiei, David Milliband (foto sus). A lipsit si premirul spaniol.

Explicatiile date pentru absenta sunt subtiri: Sarkozy a fost ocupat cu un raport privind drepturile egale pentru barbati si femei, Berlusconi a fost prins de procesul de divort, Zapatero a fost in discutii privind somajul. Brown nu a dat nicio explicatie. Absenti de la reuninea de la Praga au fost si liderii Austriei (bolnav), Portugaliei, Maltei, Ciprului, Luxemburgului, Lituaniei.

Singurul lider marcant Occidental prezent a fost cancelarul german, Angela Merkel (foto jos). Ea a subliniat importanta Estului pentru Germania si pentru Europa, iar opinia ei a fost sustinuta de premierul olandez, care a subliniat importanta de a sprijini tarile partenere.

Ideea este ca summit-ul n-a fost nici macar un exercitiu de PR reusit al UE, pentru ca a fost marcat de absenta unor lideri importanti ai Europei. Polonia l-ar putea considera o victorie, intrucat a reusit sa impuna aceast proiect la nivel european, dar ramane de vazut cat de eficient va fi el. Marturisesc ca sunt sceptica.

Rusia poate sta linistita: nu a fost tradata de partenerii ei europeni fideli, iar forma de cooperare oferita fostelor republici sovietice a fost indulcita. Este clar ca perspectivele lor de a deveni membri ai UE, asa cum aspira o parte dintre ele - Ucraina, Georgia si Moldova - sunt foarte reduse. Ministrul rus de externe spunea acum cateva zile ca nu vrea ca Parteneriatul Estic sa duca la crearea a doua blocuri, estic si vestic, si nici o lupta pentru influenta. Probabil ca nu va deveni.

UE a reusit sa nu supere Rusia, nu stiu daca a reusit sa le arate statelor partenere ca ii pasa de ele. A fost destul de neconvingatoare in acest sens.

Procesul de la Haga: ce spun acum carcotasii?

Foarte multi s-au pronuntat, zilele acestea si in septembrie, in timpul audierilor, referitor la rezultatul procesului de la Haga. Si realitatea le-a infirmat teoriile. Sa le iau pe rand:

1. Curtea va da o decizie politica, rezultatul depinde de contestul politic european din momentul pronuntarii hotararii.

2. Curtea va da o solutie la jumatatea liniilor propuse de cele doua tari, in cel mai bun caz.

Ambele idei par acum infirmate de decizia Curtii. Asa cum a spus si Bogdan Aurescu in interviul acordat HotNews.ro, rezultatul a infirmat teoriile neprofesioniste avute de unii. Daca te uiti pe harta, linia este foarte apropiata de varianta Romaniei, dovada ca argumentatia noastra a fost mai buna, ca metoda prin care Romania a trasat linia de demaratie propusa in negocieri ucrainenilor a folosit metodologia CIJ, din moment ce rezultatul e atat de apropiat.

3. Se insinua ca un rezultat favorabil Romaniei ar fi stricat relatiile bilaterale cu Ucraina si existau intrebari cum vor reactiona ucrainenii.

Raspunsul era deja cunoscut, ambele tari, prin presedintii lor, au declarat in repetate randuri ca recunosc decizia CIJ si ca o vor pune in aplicare. Atunci de unde aceste temeri? Astazi, ambasadorul ucrainean la Bucuresti a declarat pentru the Money Chanel ca zona aflata pana acum in litigiu va deveni o zona de cooperare si ca aceasta chestiune divergenta va fi de-acum eliminata de pe agenda celor doua tari.

La randul sau, presedintia ucraineana a avut acelasi mesaj, iar MAE ucrainean - potrivit unei reviste a presei de la Kiev facuta e HotNews.ro- a dat o interpretare favorabila deciziei, batand evident moneda pe Insula Serpilor. Oficialii MAE ucrainean spun ca CIJ considera Insula Serpilor o insula, ceea e reprezinta o victorie.

Bogdan Aurescu a explicat pentru HotNews.ro ca nu se pune problema asa, ca CIJ nu s-a pronuntat asupra acestui aspect, pentru ca a luat in considerare una dintre cele 5 linii de argumentatie ale echipei romanesti, dar nu pe aceea referitoare la statutul insula vs. stanca. Este foarte adevarat , era si asta o linie de argumentatie, insa Curtea a considerat-o pe aceea care se referea la a integra sau nu insula in coasta ucraineana.

In ceea ce priveste relatia cu Romania, apele sunt destul de linistite la Kiev. E adevarat ca decizia CIJ da apa la moara contestatarilor lui Iuscenko, opozitiei pro-ruse, care il acuza de tradare, insa aceasta decizie e folosita in scopuri ce servesc politicii interne ucrainene.

3. Acum discutia in tara este alta, in mod firesc: ce resurse sunt in acea bucata de pamant-apa revenita Romaniei. Am remarcat ca pe toata perioada discutiilor dinaintea procesului, a pledoariilor, Aurescu s-a ferit sa faca niste aprecieri oficiale. El a subliniat ca miza economica nu este luata in considerare de Curte. Au existat insa evaluari in presa, care vorbeau despre o cantitate de 100 de miliarde de metri cub de gaz si de 10 milioane de tone de petrol in zona revendicata de cele doua tari.

La acea vreme, nu am auzit nicio contestatie privind cantitatea de resurse naturale din platoul Marii Negre. Astazi, Aurescu a anuntat niste cifre - 70 de miliarde de metri cub de gaz si 12 milioane de tone de petrol, cifre oferite colegii sai din echipa, reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, niste estimari maximale, bazate pe evaluari din anii '70-'80.

Inteleg ca in tara un analist se intreba de ce s-a pronuntat Aurescu privind resursele din acea zona? E simplu: a raspuns anticipat unei intrebari firesti a presei. Dar, pe de alta parte, a subliniat ca sunt estimari maximale facute pe baza unor evaluari foarte vechi. Se va sti cu adevarat ce e acolo dupa ce vor fi concesionate suprafete - ma rog, inteleg ca ele au fost concesionate deja, potrivit HotNews.ro, printr-o hotarare de guvern din noiembrie 2008, lantului de firme Sterling (Canada) - Melrose (Edinburgh), via Midia Resources Romania.

4. Nu pot sa nu ma refer la reactiile cititorilor HotNews.ro de astazi si din septembrie. Nu numai ca a existat un interes foarte mare fata e acest subiect si multi dintre ei chiar s-au informat si au avut pareri extrem de pertinente, dar a exista si un sentiment de mandrie si de apreciere la adresa echipei care a pledat cauza Romaniei.

Stiu clar ca in septembrie, Bogdan Aurescu a citit comentariile cititorilor la articolele scrise de mine de la Haga - asupra unora i-au atras atentia studentii sai, care l-au contactat acolo - si ca fost impresionat de feedback-ul oamenilor, al romanilor. Astazi i-am trimis un link la un articol care are foarte multe comentarii, dar sunt sigura ca oricum le-ar fi citit, probabil dupa ce se va fi linistit dupa zilele astea pline.

Imi spunea astazi ca acest proces a fost important pentru ca le-a infirmat romanilor ideea ca suntem in general napastuiti de soarta, nedreptatiti si ca nu castigam. Ca acest rezultat arata ca romanii pot sa si castige. Cred ca atunci cand va citi comentariile va vedea intr-adevar ca romanii chiar se simt niste invingatori. Pana la urma, Romania a avut o victorie la Haga.

Procesul de la Haga: Romania obtine aproape 80% din zona revendicata

Colegii mei de la Hotnews.ro (carora le multumesc pentru harta) au suprapus pretentiile teritoriale ale celor doua tari si solutia CIJ. Linia rosie e propusa de Romania, linia albastra de Ucraina, iar solutia Curtii e cu verde.

Romania obtine, in urma procesului de la Haga, 9700 de kilometri patrati din 12.200 de kim patrati, adica 79,34% din zona aflata in disputa cu Ucraina.

Iata comunicatul Curtii si revin mai incolo cu detalii. Il gasiti aici, coordonatele si harti: prima cu pretentiile celor doua tari, adica cele douoa linii propuse de Romania si Ucraina, a doua cu zona de delimitare identificata de CIJ si a treia cu solutia, cu linia repectiva.

Rezursele din acest teritoriu sunt 70 de miliarde de metri cub de gaz si 12 de milioane de tone de petrol.

Daca vrei sa stiti cine sunt membrii echipei de la Haga, am scris un text pentru HotNews.ro si il gasiti aici. Colegii mei au acoperit foarte bine evenimentul si va invit sa cititi aici si aici. Eu voi reveni cu comentarii dupa cursurile la care trebuie sa merg, daca tot sunt aici.

Imi place opinia lui Catalin Dimofte, analist pe probleme energetice, cu care am vorbit si eu in alte randuri si care mi-a explicat niste chestiuni care tin de domeniul sau. Este un om foarte bine informat si va recomand opinia lui privind resursele din zona castigata astazi de Romania. O gasiti aici.

Bogdan Aurescu a explicat pentru HotNews.ro, intr-un interviu pe care l-am facut prin telefon si pe care il gasiti aici, decizia de azi a CIJ si impresiile de dupa sedinta.

Romania vs. Ucraina. In asteptarea verdictului de la Haga. Forta juridica a hotararii CIJ (III)

Hotararea Curtii Internationale de Justitie este obligatorie, definitiva si executorie imediat ce este pronuntata. Mai simplu spus, ea trebuie pusa in practica imediat si nu poate fi contestata sau atacata cu apel sau recurs. Trebuie doar ca partile sa se conformeze exact si prompt.

Cum am mai spus, administratiile ambelor tari au declarat ca recunosc hotararea CIJ si ca o vor respecta, deci nu se pune problema neaplicarii sau nerespectarii ei.

In cazul exceptional in care un stat nu ar respecta o hotarare a curtii, Carta ONU prevede, in articolul 94, ca poate fi sesizat Consiliul de Securitate al ONU, de catre statul care considera ca cealalta parte nu a respectat decizia Curtii. Totusi, este putin probabil ca un stat sa riste o asemenea decizie, pentru ca ar fi un fapt grav pe plan international si ar atrage consecinte serioase.

Nici intern, nici bilateral, nu sunt necesare niciun fel de formalitati pentru punerea in aplicare a hotararii. Prin urmare, nu e nevoie de nicio promulgare, aprobare sau ratificare a hotararii de catre guvern sau parlament si nici nu exista cerinta ca ea sa fie publicata in Monitorul Oficial, in text original sau traducere.

Cum in cazul Romania vs. Ucraina hotararea contine, de fapt, solutia pentru impartirea platoului continental, adica o linie fixata prin coordonate geografice, nu trebuie ca cele doua tari sa incheie acorduri speciale de punere in aplicare.

Romania vs. Ucraina. In asteptarea verdictului de la Haga. Ceremonia pronuntarii hotararii CIJ (II)

Hotararea Curtii Internationale de Justitie de la Haga se va pronunta pe 3 februarie, incepand cu ora 11.00, ora Romaniei, intr-o sedinta publica in Marea Sala a Justitiei din Palatul Pacii. Ceremonia va dura in jur de doua ore.

Pana in acel moment, solutia data de Curte diferendului intre cele doua tari este confidentiala, chiar si fata de echipele pledante ale celor doua tari aflate in disputa. La fel ca publicul larg, acestea o afla doar la momentul pronuntarii in sedinta publica.

Ea este comunicata in prezenta tuturor judecatorilor care au luat parte la adoptare, a echipelor pledante - agenti, co-agenti, avocati si consilieri -, a corpului diplomatic acreditat la Haga si a presei. In mod cert televiziunile din Romania vor transmite live momentul, intrucat acest lucru este permis.

Cum se desfasoara, de fapt, lucrurile? Presedinta Curtii da citire hotararii, iar uneori - din cauza lungimii acesteia - doamna Higgins este probabil sa citeasca doar cele mai importante parti ale acesteia. ea indica insa pasajele care nu au fost citite si face un rezumat al lor. In final, presedinta va citi solutia diferendului - acel paragraf operativ din hotarare - si modul in care au votat judecatorii. Cum presedinta Curtii este britanica, este evident ca hotararea va fi citita in limba engleza. Asta inseamna ca grefierul va citi paragraful operativ in limba franceza, cealalta limba oficiala a CIJ.

Hotararea este redactata in trei exemplare, doua pentru partile diferendului, unul pentru arhiva CIJ. Originalele hotararii, semnate de presedinte si grefier si avand sigiliul Curtii se transmit apoi agentilor - echivalentii avocantilor pledanti in fata Curtii, sefii celor doua echipe. Pasul urmator este distribuirea textului hotararii si jurnalistilor si publicului prezent in sala, precum si publiarea pe site-ul CIJ.

Foarte important, grefa publica un comunicat de presa si un sumar al hotararii, cele doua documente fiind transmise si Secretarului General al ONU, Ban Ki Moon. Acesta este informat direct cu privire la hotarare. Este un element esential, intrucat Consiliul de Securitate al ONU este acela care ia masurile necesare pentru punerea in practica a hotararii, in cazul in care una dintre parti nu ar respecta aceasta decizie. Este clar ca nu va fi cazul Romaniei si Ucrainei, ai caror oficiali - de la presedinti la ambasadorii acreditati in cele doua capitale - au declarat adesea ca recunoisc decizia Curtii si o vor pune in aplicare.

Intr-o postare urmatoare, despre forta juridica a acestei hotarari.

Ma astept ca pronuntarea hotararii sa fie la fel de solemna ca si derularea procesului. Am tinut neaparat sa fiu in sala de sedinta, nu in sala de presa, alaturi de ceilalti colegi - unde era transmis totul live pe o plasma uriasa - pentru ca am vrut sa simt atmosfera din Marea Sala a Justitiei din Palatul Pacii de la Haga.

Va marturisesc ca, inainte de inceperea sedintei, m-am fatait prin incapere, am studiat masa la care iau loc judecatorii, pupitrul de la care a pledat Bogdan Aurescu, dar momentul in care incepe sedinta totul se schimba. ai impresia ca te-ai intors in timp, unde sunt reguli de conduita si eticheta, dar si de procedura bine stabilite si care trebuie respectate cu strictete.

Am stat la masa presei, singura la o masa cu 10 scaune, dar n-am avut voie sa am laptopul cu mine, ca sa transmit in timp real, nu aveam voie nici cu telefonul, dar l-am strecurat si evident ca era pe silent. Am scris impresiile mele dupa prima sedinta, dupa prima zi de pledoarii. Le gasiti aici. multi m-au criticat pentru acest articol, au spus fie ca trivializez subiectul, fie ca e o compunere usoara, dar scopul meu a fost, dupa atatea articole serioase, despre continutul pledoariilor, sa redau ceva din atmosfera sedintei. Il gasiti aici.

Romania vs. Ucraina - In asteptarea verdictului de la Haga: Cum a luat CIJ decizia si ce contine hotararea (I)

Peste 10 zile, Curtea Internationala de Justitie de la Haga va pronunta hotararea referitor la delimitarea platoului continental al Marii Negre si a zonelor economice exclusive intre Romania si Ucraina. Cu aceasta decizie se pune capat unui conflict de 40 de ani intre cele doua tari.

In 3 februarie voi fi la Haga, de unde voi transmite pentru HotNews.ro hotararea CIJ. Am fost acolo si in timpul pledoariilor Romaniei, in septembrie, iar argumentatiile echipei romanesti le puteti gasi aici, aici, aici. Propunerea de delimitare prezentata de Romania, aici. Iata si argumentele Ucrainei, aici.

Linia neagra punctata este linia propusa de Romania, linia rosie punctata este pretentia maxima de delimitare a URSS, iar linia colorata este limita de delimitare propusa de Ucraina. Zona dintre linia Romaniei si Ucrainei este suprafata in disputa (foto: MAE)

Va marturisesc ca, pentru nimic in lume nu as fi vrut sa ratez acest moment, ca jurnalist si ca roman. Experienta din septembrie a fost una fascinanta si provocatoare profesional.

Intr-o scurta serie de postari, pe care o intiez acum, vreau sa prezint informatii privind modul in care s-a luat decizia, cum se va pronunta hotararea CIJ si care este puterea sa juridica. Daca le-as pune pe toate intr-o singura postare, probabil ar deveni prea lunga si prea plictisitoare. Asa ca este mai bine sa dozez informatia, o informatie pusa la dispozitie de MAE.

Cum ia CIJ decizia?

Procesul privind Delimitarea maritima in Marea Neagra s-a aflat in faza finala a deliberarii pana acum, din momentul ultimei pledoarii, din 19 septembrie 2008. in general, deliberarea dureaza intre 3 si 6 luni, dar dupa cum vedem Curtea de la Haga s-a miscat relativ repede in cazul acesta, fiind mai aproape de termenul minim decat de cel maxim de deliberare.

Potrivit procedurii CIJ, cei 15 judecatori s-au reunit dupa incheierea pledoariilor pentru a avea loc un schimb preliminar de vederi, in cadrul careia presedinta Curtii, Rosalyn Higgins, a evidentiat elementele asupra carora trebuie sa se concentreze Curtea pentru a se ajunge la o solutie echitabila ambelor parti.

Mai apoi, in termen de cateva saptamani, fiecare judecator a facut o nota in care si-a exprimat punctul de vedere asupra solutionarii diferendului si a redactat-o in forma in care trebuie redactata o hotarare a CIJ (mai jos voi prezenta si cum arata o hotarare). Toate notele intocmite de judecatori sunt impartite si celorlalti, pentru a vedea fiecare rationamentele juridice si pozitiile celorlalti.

Urmatorul pas a fost o noua reuniune a judecatorilor, in care au discutat opiniile si viziunea lor asupra solutionarii cazului si s-a constituit, prin vot secret, un comitet de redactare a hotararii. In acest comitet sunt 2 judecatori din grupul celor care reprezinta opinia majoritata conturata in cadrul celei de-a doua reuniuni, la care se adauga presedinta CIJ. Acest comitet pregateste un prim proiect de hotarare, la care judecatorii pot aduce amendamente, si apoi un alt proiect pe baza amendamentelor aduse.

Acest din urma document este dezbatut intr-o noua reuniune. Fiecare paragraf este citit in ambele limbi oficiale ale CIJ - engleza si franceza -, discutat si, eventual, amendat. Apoi urmeaza o a doua lectura a textului, pagina cu pagina de aceasta data. El poate suferi din nou modificari.

Textul este adoptat definitiv in cea de-a doua lectura si apoi fiecare judecator trebuie sa voteze. Niciunul dintre ei nu se poate abtine, ei voteaza da sau nu, verbal, iar solutia se adopta cu votul majoritatii absolute. Daca exista judecatori care nu sunt de acord cu solutia sau cu motivarea adoptata de majoritate, pot face declaratii sau opinii separate, prin care isi explica votul si care sunt anexate hotararii, insa ele nu fac parte integranta din hotarare si nu afecteaza juridica validitatea solutiei decise. rareori exista paritate intre voturile judecatorilor, dar in acest caz presedinta are votul decisiv.

Cum arata si ce contine hotararea CIJ?

Trebuie sa spun de la inceput ca hotararea este redactata in ambele limbi oficiale ale Curtii, este semnata de presedinta CIJ si de grefier si poarta sigiliul Curtii. Evident ca este redactata in trei exemplare, cate unul pentru cele doua parti aflate in disputa si unul pentru arhiva CIJ. O astfel de hotarare poate sa aiba de la cateva zeci de pagini pana la peste 100.

Cei din echipa Romaniei care a pledat la Haga mi-au spus ca este probabil ca hotarea in cazul nostru contra Ucrainei sa aiba cam 100 de pagini.

In general, o hotarare are trei parti, pe care le voi prezenta sumar mai jos, iar in cazul nostru se asteapta sa existe si o harta, intrucat solutia Curtii se refera la o linie, trasata in functie de niste coordonate. Cum am mai spus, simplificat, noi ne judecam pentru o linie - Romania considera varianta ei corecta, Ucraina propria varianta. Ramane de vazut care va fi decizia CIJ: o linie mai apropiata de varianta romanesca sau de cea ucraineana.

1. INTRODUCEREA - mentioneaza numele judecatorilor care au luat parte la proceduri, ale reprezentantilor celor doua parti, o sinteza a derularii procedurilor in fata CIJ si solutiile fiecarei parti propusa Curtii, adica metoda de delimitare propusa si traseul liniei.

2. DISPOZITIVUL - contine sinteza elementelor de fapt si de drept ale cazului, intr-o exprimare mai fireasca vorbeste despre contextul geografic al delimitarii, pozitiile partilor privind interpretarea acestuia si referitoare la normele care ar trebui aplicate, dar -cel mai important - ce retine Curtea din prezentarea acestor elemente si pe ce isi bazeaza rationamentul juridic, care sunt argumentele juridice ale Curtii pe baza carora isi fundamenteaza rationamentul.
3. PARAGRAFUL OPERATIV - cea mai importanta parte, pentru ca ea contine SOLUTIA pe care o da Curtea. Adica aici se explica MODUL DE TRASARE A LINIEI DE DELIMITARE A SPATIILOR MARITIME, DEFINITA PRIN COORDONATE GEOGRAFICE. Tot acest paragraf mai mentioneaza si modul in care a votat fiecare judecator.

Probabil ca se va naste, ca intotdeauna, discutia daca decizia Curtii este una politica. Bogdan Aurescu, agentul Romaniei in procesul de la Haga, a spus-o adesea ca exclude ca este o decizie politica, tocmai de aceea Romania a dus cazul in instanta. Eu ma gandesc ca acei judecatori judeca astfel de cazuri - intre doua tari - on regular basis, toate cu implicatii politice si ca Romania vs.Ucraina nu este decat un alt caz pentru ei. As vrea sa cred in independenta lor, in faptul ca sunt somitatile dreptului international si ca sunt deasupra unor astfel de interese si influente politice. Pe de alta parte, sunt si ei oameni, nu?

Kremlinul si-a atins scopul - criza gazului ii impinge pe ucraineni spre liderii pro-rusi

Disputa dintre Ucraina si Rusia privind livrarile de gaz pare sa fi luat sfarsit in ceea ce priveste efectele ei asupra europenilor - adica livrarile de gaz sunt reluate astazi. Chestiunile comerciale nu sunt inca rezolvate, pentru ca nu s-a ajuns la un acord privind situatia datoriilor Ucrainei catre Gazprom si nici privind pretul pe care il va plati Kievul anul viitor, ceea ce inseamna ca, oricand, Rusia poate inchide din nou robinetul.

Intrebarea este o va face sau va astepta din nou luna ianuarie a anului viitor, cand temperaturile afara sunt scazute si povestea va fi luata de la capat. Pentru ca scopul Kremlinului este unul singur: sa aiba un guvern mai prietenos cu Rusia in Kiev, iar arma este gazul.

Potrivit Stratfor, companie americana de studii si analize (da, stiu, unii ii zic CIA din umbra, cred ca face bine si business-ului), Rusia a facut deja doi pasi importanti in aceasta criza a gazului in directia dorita.

1. Partidul Regiunilor al lui Victor Ianukovici, pro-rus, ii cere demisia presedintlui pro-occidental Viktor Iuscenko si exista zvonuri care spun ca la reluarea lucrarilor Parlamentului, miercuri, ar putea incepe procedura de suspendare a presedintelui ucrainean.
2. Primul sondaj de opinie oficial de la declansarea crizei gazului a fost dat publicitatii in Ucraina si el arata ca, daca alegerile prezidentiale ar avea loc astazi, Iuscenko ar obtine doar 2,9% din voturile populatiei, Ianukovici ar obtine 30,3%, iar premierul pro-Kremlin Iulia Timosenko ar lua 16,7% din voturi.

Este evident ca atitudinea belicoasa a Moscovei fata de Ucraina a impins populatia spre candidatii pro-rusi, asa cum inentiona Kremlinul, dar asta nu inseamna ca rezultatul sondajului este unul relevant pentru viitor. Ucraina va avea alegeri undeva pe la sfarsitul anului 2009, inceputul lui 2010, daca Iuscenko nu este suspendat mai devreme.

UE activeaza mecanismul de protectie civila pentru Moldova. Austriecii ii ajuta pe moldoveni

Mai mult de 50.000 de moldoveni sufera de pe urma sistarii livrarii gazului rusesc, iar Chisinau a cerut ajutor Uniunii Europene. Asa ca UE a activat mecanismul de protetie civila. Orice tara europeana care are nevoie de ajutor, fie ea membru al UE sau nu, poate cere asistenta. Ceea ce moldovenii au si facut vineri, ca astazi sa ajunga deja la Chisinau generatoare electrice si echipamente de incalzire de mare capacitate oferite de austrieci.

Comisia va co-finanta costul transportului echipamentelor din Austria la Chisinau, iar acestea vor fi date spitalelor, orfelinatelor si altor institutii care au nevoie.

Ce fac rusii de la Gazprom la Bruxelles? Pierd razboiul informational?

Am vorbit de dimineata la Bruxelles, sa iau pulsul inainte de intalnirile dintre oficialii europeni si reprezentantii Rusiei si Ucrainei, ai celor doua companii.

Surse bine informate mi-au spus ca reluarea livrarilor de gaz rus se va face maine, sau cel tarziu pana la sfarsitul saptamanii, adica duminica. Presedintele Comisiei Europene, Barroso a fost in legatura permanenta cu inaltii demnitari ai celor doua tari, cu premierii lor, iar discutiile au fost incurajatoare.

"Exista sanse foarte mari sa se ajunga astazi la un acord, pentru ca nu sunt afectate doar tari mici, din estul Uniunii, ci au inceput sa fie afectate si state mari, Germania, Italia, Franta, asa ca presiunea Comisiei se intensifica", mi s-a spus.

Faptul ca presedintii celor doua companii au acceptat sa se intalneasca la Bruxelles cu oficialii Comisiei si cei ai Parlamentului European a fost indiciul clar ca ambele parti sunt hotarate sa rezolve problema, cat mai repede, pentru a nu-si prejudicia relatia cu UE.

In capitala UE au fost programate doua intalniri: una la Parlament, cealalta la Comisie, cu Andris Piebalgs, comisarul pentru energie. Cea de-a doua foarte importanta, prima cu semnificatie politica si simbolica.

N-a trecut mult de la conversatia mea cu cei de la Bruxelles, ca vad breaking news: Rusia nu mai participa la intalnirea tripartita cu Ucraina si UE. Am aflat mai apoi ca intalnirea cu Piebalgs a fost amanata, iar in Parlamentul European n-a fost decat delegatia Ucrainei. Rusii au fost absenti. A venit o completare: presedintii celor doua companii, Gazprom si Naftogaz, sunt intr-o intalnire, undeva in Bruxelles.

Din punctul meu de vedere, este un semn bun, au discutat intre ei inainte sa vorbeasca si cu Piebalgs. Dar, pe de alta parte, este o miscare total gresita sa nu participe la intalnirea din PE. Am inteles, Alexei Miller, presedintele Gazprom, era la intalnirea cu omologul de la Naftogaz, insa din delegatia care trebuia sa dialogheze cu eurodeputatii mai trebuia sa faca parte presedintele comisiei pentru afaceri externe din Duma si presedintele comisiei pentru energie. Ei de ce au lipsit?

Ucrainenii au fost acolo si si-au sustinut punctul de vedere, iar Boris Tarasiuk, fostul ministru de externe si acum presedinte al comisiei de integrare europeana, a prezentat un discurs foarte bun, argumentand simplu, dar convingator pozitia Ucrainei:

• Ucraina e sub razboi informational din partea Rusiei, care o acuza peste tot ca "fura" gaz

• Ucraina este sub un santaj international si sub operatiuni de intimidare facuta de mass media rusa
• observam o pedepsire demonstrativa a Ucrainei dupa revolutia portocalie
• cresterea pretului de la 179 de dolati/mia de mc de gaz la 450 de dolari este o incercare de a distruge economia Ucrainei, aflata deja in criza

Ucrainenii au insistat in PE asupra ideii ca Rusia a castigat razboiul mediatic in timpul crizei gazelor, ca au fost prezentati permanent de Rusia ca hoti, ceea ce ii face sa para un partener imprevizibil si in care nu poti avea incredere.

Eu cred ca nu ar trebui sa isi faca atat de multe probleme, ci sa demonstreze ca sunt cooperanti si ca sunt transparenti. Au si facut-o, au acceptat observatori europeni care sa evalueze situatia.

Este clar ca rusii au invatat ceva in ceea ce priveste comunicarea, atat din criza din 2006, cat din din cea georgiana. Si reactia lor mediatica a fost mult mai buna decat cea a ucrainenilor. De ce?

• Au facut un site special, www.gazpromukrainefacts.com, pentru a face publica fiecare informatie privind pozitia lor in criza actuala gazului. "Suntem total transparenti", vor ei sa spuna.
  
• Dupa criza din 2006, Kremlinul a angajat cea mai mare firma de relatii publice din lume, Omnicom, care are filiala si in Bruxelles, fireste, si care se ocupa de imaginea Rusiei si face lobby pe langa institutiile si oficialii europeni.
• Toate marile publicatii, televiziuni si agentii au corespondenti permanenti la... Moscova. Deci presa occidentala a fost informata intens de rusi in aceasta perioada, in timp ce informatiile de la Kiev au fost mai putine si mai vagi.
• Rusii au fost ajutati si de absenta unei reactii rapide a inaltilor oficiali ucraineni si a unitatii lor. Destul de tarziu a aparut declaratia comuna a lui Timosenko si Iuscenko si toata lumea stie ca este o mare diviziune la nivelul clasei politice si a decidentilor ucraineni, deci nu se vorbeste pe o singura voce sau pe o voce suficient de puternica. Conflictul a ilustrat dezordinea din viata politica ucraineana si rivalitatea dintre premier si presedinte, ceea ce a impiedicat o pozitie comuna necesara negocierilor.

"In acest moment, gasim argumentele Gazpromului mult mai convingatoare. Gazprom pune pe masa date si statistici, care sunt informatii indubitabile. Gazprom este pregatit sa ofere imediat niste cifre, in timp ce partea ucraineana are nevoie de ceva timp si nu niste date contradictorii", spunea pentru o publicatie occidentala (nu mai stiu care, dar una dintre cele mari, ca am citit tot ce se poate citi despre acesta situatie) un diplomat european.

Hm, deci firma aceea de PR nu-si ia banii degeaba. In plus, cred ca va ramane memorabila discutia dintre Putin si Alexei Miller. Ati vazut-o? Putin ii punea intrebari, precum unui elev, presedintelui Gazprom, "interesat" de situatia gazului, deplangandu-i pe consumatorii europeni de la care Ucraina fura gazul si dorind sa stie ce cred partenerii europeni despre pretul preferential oferit Kievului pana acum. Si Miller raspundea ca un elev constiincios care isi invatase lectia. Sceneta, i s-a spus momentului, se vedea ca totul e regizat, era totul fals in derularea discutiei. Acesta a fost insa un exercitiu de imagine nereusit.

Sursa mea de la Comisia Europeana imi spune insa ca opinia diplomatului citat nu este una generala, ca rusii nu reusesc sa ii pacaleasca asa usor pe europeni. Dimpotriva, presedintele Barroso a transmis ieri un mesaj foarte clar Rusiei si a fost foarte dur cu ea: daca situatia se mentine, Europa va considera ca nu se poate baza pe alimentarea cu gaz rusesc prin Ucraina.

Am aflat si de ce nu au fost rusii in PE: Alexei Miller, presedintele Gazprom, a lipsit pentru ca i s-a prelungit o intalnire la Comisia Europeana, iar restul delegatiei nu a putut ajunge din cauza ca i-a intarziat avionul. Eu nu cred ca eurodeputatii au acceptat atat de usor acest argument.

Si totusi, rusii ajung la Bruxelles si au intalniri cu europenii. Altfel, n-ar putea continua razboiul mediatic impotriva Ucrainei. Dar il vor mai castiga? Europa e cam suparata, nemtilor, francezilor, italienilor le e cam frig, sa nu mai zicem ca bulgarii si slovacii ingheata de-a dreptul.

Revolta mea impotriva "apostolilor apocalipsei"

Ieri am simtit ca am ajuns la o limita a suportabilitatii ascultand perspectivele apocaliptice prezentate la televiziuni de o serie de analisti si jurnalisti. Am scris-o si aici pe blog, am scris-o si pe HotNews.ro.

Am constatat, din comentariile postate de cititori, ca foarte multi sunt scarbiti de atotcunoscatorii natiei. Probabil insa ca vor fi unii care imi vor spune astazi: de ce nu privesti alarmist lucrurile, cand situatia este foarte grava si Videanu a anuntat SITUATIE DE URGENTA. Nu e stare de urgenta, ca sa fim bine intelesi.

Le multumesc celor care au apreciat ceea ce am scris, le multumesc si celor care m-au criticat.

Ceea ce vreau sa lamuresc aici este faptul ca nu am negat ca este o situatie serioasa, ingrijoratoare, dar nici nu suntem in infern, asa cum deduci cand te uiti la televizor. Pana la urma ce inseamna o presiune ceva mai redusa la aragaz sau un grad-doua in calorifer. Sa fim seriosi, avem rezerve sa nu depindem de gazul rusesc. Asta am vrut sa zic, atata vreme cat marea parte din consum nu e acoperita de gazul rusesc, nu este cazul sa ne panicam. Devenim mai cumparati, trebuie sa devenim astfel, pentru ca sunt absolut convinsa ca exista o mare risipa, mari pierderi in sistem. Asta ne inspaimanta? Ca trebuie sa devenim un pic mai cumparati?

Mie cifrele prezentate de autoritati mi se par lamuritoare. Nu trebuie sa merg eu in depozite sa masor rezervele, vreau sa cred ca autoritatile nu ma mint. Oricare ar fi aceste autoritati, de oricare parte a spectrului politic.

Si am toate motivele sa cred in acele cifre, pentru ca am vorbit cu oameni din domeniu, cu specialisti, cu oameni din afara jocului politici si toti mi-au spus acelasi lucru: nu este cazul sa ne alarmam, avem resurse sa trecem peste iarna, adica 2-3 luni. Ascultati-i pe specialisti si veti vedea ca si mesajul lor este unul echilibrat, linistitor.

Multi dintre interlocutorii mei de ieri, oameni din domeniu, carora le-am cerut informatii si explicatii, mi-au marturisit ca sunt si ei ingroziti de modul in care este prezentata situatia. "Noi spunem ca nu trebuie sa ne facem probleme, chiar daca am mai rationaliza consumul, dar acest lucru nu este auzit", au spus ei. Mai mult, au remarcat ca se intampla ceva si in piata, desi eu consider ca este oarecum firesc din punct de vedere economic. Pacura avea un pret de putin peste 200 de dolari/tona, dar deja exista semnale ca el se indreapta spre 300 de dolari.

Prin urmare, continuu sa cred ca situatia nu este dezastruoasa in Romania, pentru ca exista solutii si alternative. Si ca "apostolii apocalipsei" - cum le-am spus eu comentatorilor care intretin si induc frica prin comentariile lor, fie ca este vorba despre pretul gazului, factura la intretinere, pretul alimentelor sau biletele de tratament pentru pensionari - ard gazul, pretiosul gaz, de pomana. E foarte simplu, cand nu ai cifre, cand nu stii cifre si nu vorbesti pe lucruri concrete, sa emiti opinii si sa recurgi la apelul la sentimente primare.

Eu cred in cifre, eu cred in studii bine documentate si prefer sa vorbesc pe ele.

Psihanaliza unui conflict aparent exterior

Sorin Barariu, jurnalist la The Money Channel, are si o alta perspectiva decat cele discutate pana acum asupra crizei gazului. El a scris-o pentru blogul meu. Iat-o:

Suntem tentati sa vedem "criza gazelor" din acet moment ca fiind un conflict intre Rusia si Ucraina sau ca o cearta intre intre Rusia, Ucraina si Europa, fiecare cu atuurile si slabiciunile sale. Cred insa ca asistam doar la efectele unui conflict interior, asa cum o izbucnire nervoasa de la un moment dat releva tensiuni acumulate in timp. Daca ne uitam la politica energetica a Rusiei, trebuie neaparat sa distingem intre politica, cu prioritatile ei, si interesele economice, cu propria lor agenda. Este greu sa o facem, pentru ca de obicei cele doua se suprapun. Dar criza de acum arata tocmai distantarea dintre cele doua paliere, cel politic si cel economic, intr-un moment in care am fi tentati sa credem contariul, din moment ce fostul presedinte al Gazprom este acum stapan la Kremlin.

Cred cu tarie ca, daca strategia politica ar fi fost in ton cu cea economica, nu am fi avut acest conflict. Moscova nu avea nevoie de asa ceva acum cand:

1. de-abia isi lustruieste imaginea dupa conflictul din Georgia
2. europenii coaguleaza o politica energetica comuna
3. Ucraina incearca sa se apropie cat mai mult de Vest
4. liderii democrati de la Kiev se aliaza, chiar si temporar
5. se va discuta in curand mai mult despre scutul antiracheta atat de iritant pentru rusi
6. apar noi furnizori de gaze naturale lichefiate pentru UE
   

Si atunci de ce avem o criza? Pentru ca rusia este sfasiata intre dorinta de a tine Ucraina in propria ograda si a strange bani intr-un moment cand veniturile din petrol se evapora. Comandamentul politic spune ca pretul
gazului trebuie sa fie redus pentru prieteni. In acelasi timp, interesul economic cere cel mai mare pret posibil. Daca politica ar fi mers mana in mana cu economia, Rusia ar fi facut cateva concesii Ucrainei. De binele
afacerii pe termen lung si al prieteniei intre popoare. Esecul negocierilor este graitor pentru psihanaliza cauzelor care au determinat criza.

Incapacitatea Rusiei de a deveni un stat modern, bazat pe o economie post-industriala, putin dependenta de pretul materiilor prime, explica cel mai bine criza gazelor din prezent.

Sistarea livrarii de gaz rusesc catre Romania - de ce refuz sa ma panichez?

Ma irita atitudinea alarmista privind sistarea livrarii de gaz rusesc catre Romania si refuz sa ma panichez. Eu nu cred ca in Romania vor fi efecte catastrofale si nici relatarile reporterilor care vor arata ca la aragaz presiunea gazului e mai mica sau vor invoca frigul din locuinte nu mi se vor parea decat fortari ale subiectului.

Sa ne uitam la niste cifre, prezentate azi de premierul Boc si de ministrul economiei, Videanu:

• consumul zilnic din Romania este in prezent de 61,5 milioane de metri cub (mc) de gaz pe zi
• sursele sunt urmatoarele: 33 de milioane de mc productie interna curenta zilnica, 26 de milioane de mc din rezerve si 2,5 milioane mc din import
• consumul populatiei este de maxim 34 de milioane de mc pe zi
• prin statia de la Isaccea intrau in tara 4,7 milioane de mc pe zi
• mai importam gaz rusesc prin statia Mediesu Aurit, o cantitate de 2,5 milioane de mc pe zi
  

Cum vor fi suplinite cele 4,7 milioane de mc de gaz? Productie interna, cantitati din rezerve, reducerea consumului CET-urilor si trecerea la combustibili alternativi, pacura si carbune.

Din discutiile mele cu cativa directori de CETuri, acestea au rezerve suficiente si, in plus, energia produsa din pacura si carbune este si mai ieftina decat cea produsa folosind gazul. Potrivit directorului CET Mintia, care asigura energie pentru Deva, in judetul Hunedoara, pretul pacurei a scazut foarte mult in ultimele doua luni si jumatate, ajungand la nivelul din 2004. Deci si daca ar trebui sa importam costurile combustibililor alternativi nu ar creste.

Dar, exista intotdeauna un dar, vom polua mai mult. Pentru ca apare intrebarea legitima de ce nu folosim mereu acesti com bustibili, daca sunt mai ieftini decat gazul?

1. Pentru ca polueaza. Suntem stat UE si trebuie sa tindem spre obiectivul 20-20-20 pana in 2020, adica reducerea cu 20% a emisiilor de CO2, folosirea resurselor alternative in proportie de 20% si 20% imbunatarire a eficientei energetice pana in 2020. Centralele pe baza de carbune polueaza foarte mult, pentru ele trebuie cumparate certificate de emisii, date gratuit intr-o anumita proportie (70%) dupa ultimul Consiliu European. Totusi energia provenita din pacura si carbune trebuie redusa, pentru a trece la surse alternative, nepoluante.

2. Pentru ca echipamentele, sistemul, este facut sa functioneze pe gaz si doar in plan secund pe pacura. Prin urmare, pentru ca in aceasta situatie fortam un pic infrastructura.

Deci, proportia de gaz rusesec nu este mare in consum, avem alternative - pacura si carbune - cu costuri mai mici, iar rezervele sunt suficiente, spun autoritatile. In aceasta situatie prefer sa le cred, situatia nu se va agrava, cu atat mai mult cu cat Romania e membru UE, UE deja s-a implicat in rezolvarea situatiei, chiar daca a subliniat ca "nu vrea sa fie un mediator". De ce sa ma panichez? Dimpotriva, sunt pregatita sa privesc cu un ochi critic si sa nu consider perfect credibile relatarile panicoase ale reporterilor. Sau poate ele nu vor exista...

Cine e vinovatul? Ucraina sau Rusia?

Ei bine, aici eu zic clar: Rusia. Si am fapte pe care ma bazez. Intai ma intreb, cat ar putea fura Ucraina si de ce ar risca o deteriorare a relatiei cu state care ii sustin aspiratiile europene si euroatlantice?

In al doilea rand, autoritatile de la Bucuresti au primit un grafic privind livrarile de la Gazprom. Ioan Rusu, directorul general al Transgaz, a spus sambata la Money Channel ca s-a primit un grafic privind livrarile de gaz, in care Gzaprom arata o reducere a cantitatii cu o treime pana in 11 ianuarie. De ce? Rusii nu au dat nicio explicatie.

Si atunci de ce Gazprom spune ca nu exista cantitatea necesara pentru ca o fura Ucraina? Raspunsul pe care l-a primit ministrul Videanu de la reprezentantul Gazprom la Bucuresti privind sistarea livrarii gazelor spre Romania a fost: "sistarea nu se datoreaza Gazprom, ci unor probleme pe reteaua de transport".

Ce zice UE? Dar, mai ales, ce face UE?

In timp ce scriu aceasta postare ascult in casti briefingul de presa de la Bruxelles, de la Comisia Europeana. Evident ca de o jumatate de ora intrebarile sunt numai despre aceasta situatie.

Si, bineinteles, diplomatia caracteristica Bruxelles-ului, exprimata prin raspunsuri standard si repetitive, se manifesta in toata splendoarea ei. Totusi, a existat un ton dur in declaratia comuna a CE si a presedintiei cehe a UE: "Situatia este complet inacceptabila... cerem ca reluarea livrarilor sa fie imediata si celor doua parti sa inceapa imediat negocierile pentru rezolvarea deficinita a disputei".

Cine e sursa problemei? "Problema tranzitului este intre cele doua parti. ele trebuie sa se aseze la masa negocierilor pentru a rezolva situatia, astfel incat ea sa nu afecteze consumatorii europeni", a spus purtatorul de cuvant al CE. Cine e de vina? UE se abtine. Sper sa nu o faca in intalnirile la nivel inalt cu ambele parti, cu Putin si Timosenko, si sa adopte o pozitie ferma.

UE este destul de vaga si cum pot fi ajutate statele UE afectate. Exista o directiva europeana din 2004, "gas security directive", care prevede masuri si convocarea Grupului de Coordonare privind Gazul (o traducere schioapa, recunosc, asa ca voi folosi termenul original Gas Coordination Group), care se va reuni DE-ABIA vineri.

Am aruncat un ochi pe directiva. Statele membre trebuie sa ia masuri, sa gaseasca solutii la nivel national, dar exista si niste solutii la nivel european, UE intervine atunci cand situatia excedeaza autoritatile din statele membre afectate.

Iata masurile care apar in anexa directivei, care mie mi se par nu masuri de urgenta, cu exceptia catorva, ci pe termen lung: recurgerea la stocuri de rezerva, flexibilitatea sistemului, contracte pe termen lung, existenta unor piete de gaz lichefiat, utilizarea unor combustibili alternativi sau a unor centrale electrice alternative, crearea unor capacitati transfrontaliere, construirea unei infrastructuri si interconectarea ei ca sa fie posibile livrarile itnre statele membre, cooperarea intre autoritatile din statele membre care se ocupa de transportul gazului, coordonarea intre operatorii din distributie si sistemul de transport, diversificarea surselor de gaz, investitii in infrastructura, productia interna ca alternativa.

Gazprom a stopat livrarile de gaz Ucrainei: e cazul ca Romania sa se panicheze?

Gazprom a stopat joi livrarile cu gaze catre Ucraina, iar vineri directorul general al Transgaz a anuntat ca livrarile de gaz rusesc catre Romania via Ucraina a scazut cu o treime.

Asta e stirea, acum televiziunile prezinta informatia pe un ton alarmat, moderatorii pun intrebari care insinueaza ca ne aflam intr-o situatie ingrozitoare, iar multi diintre cei care le dau raspunsurile le canta in struna.

Ce sa intelegem din faptul ca ministrul economiei Adriean Videanu a convocat o sedinta de urgenta, nu-i asa ca situatia e grava?, par a insinua ei. Nu, este absolut normal ca ministrul sa convoace o astfel de reuniune, trebuie sa analizeze situatia, este firesc, din moment ce suntem o tara care primeste gaz de la rusi prin Ucraina, tara cu care Gazprom e acum in conflict.

Ne plac foarte tare scenariile alarmiste, dar refuz sa cred ca Romania va fi puternic afectata, mai mult decat o presiune mai redusa. Exista rezerve, cererea industriala nu este extrema, intrucat suntem intr-o perioada de criza si industria nu duduie, ca sa consume multa energie, si doar 30% din consumul romanesc este asigurat din sursa rusa.

Prin urmare, chiar este cazul sa ne panicam? Acum suntem o tara a UE si chiar daca, in general, pe aceaasta tema Europa nu vorbeste pe o singura voce, Bruxelles-ul nu va sta cu mainile in san. Romania, Polonia si Ungaria au anuntat deja reduceri ale furnizarii de gaze si sunt trei state UE.

Presedintia ceha a UE si Comisia Europeana au subliniat clar, printr-o declaratie comuna, ca - in ciuda diferendului intre Gazprom si Naftogaz - toate angajamentele privind livrarile si trasportul de gaze spre Europa. Putin si Timosenko, cei doi premieri ai statelor aflate in disputa, i-au telefonat presedintelui CE Jose Manuel Barroso sa il asiguure ca livrarea de gaz spre Europa nu va fi afectata, inca din 31 decembrie.

Deja vicepresedintele Gazprom, Alexandr Medvedev, face un turneu prin UE, incepand cu Praga, apoi avand in vedere Londra, Bruxelles, Paris, Viena si Berlin. La randul lor, ucrainenii au trimis o delegatie prin Europa. Prin urmare, ambele parti din conflict merg sa isi linisteasca partenerii europeni, deci situatia nu mai este similara iernii lui 2006.

Rusia nu isi permite - chiar daca foloseste gazele ca o arma coercitiva impotriva Ucrainei, din cauza orientarii pro-occidentale a Kievului - sa isi supere partenerii europeni, principalul beneficiar al gazelor sale.

In conditiile crizei economice mondiale, Gazprom nu poate spune ca inchide robinetul si gata. Nu isi poate asuma asta. In plus, deocamdata, conductele prin care livreaza gazul merg spre vest, deci unde altundeva sa il vanda? Da, China e o mare piata, dar mai trebuie facuta infrastructura. Asa ca tot Europa este clientul principal.

Pe de alta parte, ma astept ca Europa sa aiba o pozitie mai ferma in relatia cu Rusia, insa e greu in conditiile in care Germania, dar si Italia, au relatii privilegiate cu Moscova si sparg coeziunea europeana si solidaritatea.

Care este de fapt situatia privind asa-zisa dependenta a Europei de gazul rusesc? Iata un studiu foarte bun, cu grafice si cifre, al think-tank-ului European Council of Foreign Relations, care da raspunsul. Pe scurt el zice ca:

• Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Europei, dar e departe de a avea o pozitie monopolista, in conditiile in care gazul rus reprezinta 6,5% din rezervele energetice ale Europei, procent care a ramas in mare masura neschimbat in ultimii 20 de ani.
• Gazprom nu isi poate permite sa creasca exporturile in Europa in mod semnificativ, asa ca procentul e putin probabil sa creasca in viitor.
• Din 1980, exporturile de gaz ale Rusiei in UE s-au diminuat la jumatate, de la 80% la 42%.

Pe de alta parte, sunt curioasa daca Uniunea Europeana va accelera punerea in practica a planului de actiune privind securitatea energetica si solidaritatea intre statele membre adoptat in 13 noimebrie 2008. Justificarea revizuirii energetice a fost protejarea UE fata de situatii similare celei in care se afla astazi Rusia si Ucraina.

La vremea respectiva, am transmis de la Bruxelles o corespondenta privind avantajele pentru Romania rezultate din acest plan de actiune. Cred ca in momentul in care Europa va incepe sa actioneze, iar in acest plan de actiune se pune un mare accent pe infrastructura energetica si Nabucco primeste un impuls esential, Romania nu va avea atatea motive de teama, la fiecare "incruntare" a Gazpromului.

Nici acum nu are, chiar daca livrarea de gaze ruse prin Ucraina catre Romania s-a redus cu 30-40%. Voi ce credeti?

PS. Anticipez ca se va vorbi mult despre modul in care Romania cumpara gaze la suprapret de la Gazprom, din cauza intermediarilor. Anul trecut am facut un interviu cu vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, in care i-am pus toate intrebarile care ne framantau referitor la relatia Romaniei cu Gazprom. Il gasiti aici.