Procesul de la CIJ cu Ucraina ne-a costat 628.500 euro

Costul total al procesului de la Haga a costat Romania 628.500 euro, informeaza MAE printr-un comunicat de presa, adaugand ca suma este la jumatate din ceea ce a fost preconizat in 2004 ca se va cheltui. Reducerea apare datorita faptului ca pledoariile au fost pregatite in cea mai mare parte de echipa romaneasca.

Banii s-au cheltuit pe:

• onorariile expertilor în domeniul dreptului international care au acordat asistenta echipei romanesti
• onorariile expertilor in domeniul hidrografic, topografic si cartografic
• cheltuielile legate de editarea actelor de procedura care au fost depuse de catre partea romana adica Memoriu si, respectiv, Replica, a volumelor de anexe
• cheltuielile pentru logistica necesara in vederea sustinerii audierilor in fata CIJ
• cheltuieli de expertiza legate de pregatirea materialului probatoriu utilizat in sustinerea argumentatiei partii romane

Cat despre banii pe care i-au primit Aurescu si echipa lui, MAE precizeaza ca "remuneratia nu a fost diferita de salarizarea obisnuita a angajatilor MAE".

Un proces la CIJ este mai ieftin decat orice proces in alte instante internationale, pentru ca toate costurile procedurilor sunt suportate de Curte, din bugetul ONU, si statele nu platesc taxe judiciare, cheltuieli administrative sau pentru traducere.

Prin urmare, suma de 628.500 de euro a fost folosita doar pentru pragatirea documentelor scrise si a pledoariilor, plata consilierilor si a expertilor si deplasarea la Haga a echipei Romaniei.

UPDATE: Bogdan Aurescu a fost numit secretar de stat in MAE

Bogdan Aurescu a fost numit secretar de stat in MAE, informeaza un comunicat al Guvernului, la propunerea inaintata premierului de catre ministrul Cristian Diaconescu ieri, 3 februarie.

Se stia de ceva vreme ca agentul Romaniei in procesul de la Haga este propus pentru acesta functie, sau ca va fi propus, si constat ca ministrul de externe a trimis ieri aceasta propunere premierului.

De ce ieri, dupa pronuntarea decizie CIJ? Pentru dramatism? Pentru a arata ca o recompensa imediata sau a astepta sa vada care e verdictul Curtii?

Potrivit ziarului Gandul, Boc ar fi tergiversat lucrurile. Adrian nastase l-ar fi acuzat pe premier ca a intarzie de doua saptamani sa se pronunte asupra acestei propuneri venite din partea social-democratilor, iar oficiali din MAE au declarat pentru Gandul ca Boc nu daduse niciun semn pana ieri - ziua pronuntarii hotararii CIJ - daca il accepta sau nu pe Aurescu.

UPDATE: Am o admiratie sincera fata Bogdan Aurescu, izvorata din din faptul ca am colaborat extrem de bine de fiecare data cand am scris despre procesul de la Haga. Cand m-am intors in septembrie de la Haga le-am povestit prietenilor despre echipa care a pledat si, la un moment dat, vazandu-le privirile oarecum uimite de entuziasmul meu, m-am gandit ca ma-m apropiat prea mult de acesti oameni si risc sa nu mai sunt obiectiva in ceea ce-i priveste.

Dar mi-a fost imposibil sa nu ii admir cand i-am vazut cum muncesc. Bogdan Aurescu mi-a permis in septembrie sa stau intr-o seara alaturi de ei sa ii vad cum se pregatesc pentru pledoariile de a doua zi, in ciuda faptului ca restul echipei nu se prea simtea in largul ei. De aceea nici nu am prelungit momentul, dar mi-a iesit un reportaj pentru care multi oameni, colegi de presa si cititori si cunoscuti, au avut doar aprecieri pozitive, tocmai pentru ca i-am ajutat sa vada lucruri pe care altfel nu le-ar fi vazut.

Eu cred ca Aurescu este unul dintre cei mai buni diplomati romani, un super-profesionist si un super-om, de o modestie sincera. L-am provocat in repetate randuri sa-mi spuna cum se simte in ipostaza de sef al echipei romanesti, dar niciodata nu a vorbit la singular. A spus mereu: e o munca de echipa. Mi-a aratat clar ca Bogdan nu exista fara echipa, ca nu paote vorbi despre el fara sa vorbeasca despre echipa.

De fiecare data cand a aparut public, dar si in discutiile particulare, a fost extrem de bine informat, concis, a vorbit la obiect si cu diplomatie. Nici macar off the record nu mi-a zis ce pronostic asteapta cu o zi inainte de decizia CIJ. A refuzat sa faca orice anticipare, exact cum trebuie sa fie un profesionist care stie ca si-a facut datoria cat de bine a putut, ca nu a lasat nimic la voia intamplarii, ca a acoperit toate argumentele ce se putea acoperi si ca mai mult decat a facut nu se putea face. Iar decizia CIJ a demonstrat-o.

Ei bine, nu mi-e tema ca mi-am pierdut obiectivitatea avand aceasta parere despre Bogdan. Dar tocmai am citit editorialul lui CTP din Gandul. Si are aceleasi cuvinte bune la adresa lui Aurescu, el, tipul mereu vigilent si sceptic. Si m-am linistit. :)

Procesul de la Haga: ce spun acum carcotasii?

Foarte multi s-au pronuntat, zilele acestea si in septembrie, in timpul audierilor, referitor la rezultatul procesului de la Haga. Si realitatea le-a infirmat teoriile. Sa le iau pe rand:

1. Curtea va da o decizie politica, rezultatul depinde de contestul politic european din momentul pronuntarii hotararii.

2. Curtea va da o solutie la jumatatea liniilor propuse de cele doua tari, in cel mai bun caz.

Ambele idei par acum infirmate de decizia Curtii. Asa cum a spus si Bogdan Aurescu in interviul acordat HotNews.ro, rezultatul a infirmat teoriile neprofesioniste avute de unii. Daca te uiti pe harta, linia este foarte apropiata de varianta Romaniei, dovada ca argumentatia noastra a fost mai buna, ca metoda prin care Romania a trasat linia de demaratie propusa in negocieri ucrainenilor a folosit metodologia CIJ, din moment ce rezultatul e atat de apropiat.

3. Se insinua ca un rezultat favorabil Romaniei ar fi stricat relatiile bilaterale cu Ucraina si existau intrebari cum vor reactiona ucrainenii.

Raspunsul era deja cunoscut, ambele tari, prin presedintii lor, au declarat in repetate randuri ca recunosc decizia CIJ si ca o vor pune in aplicare. Atunci de unde aceste temeri? Astazi, ambasadorul ucrainean la Bucuresti a declarat pentru the Money Chanel ca zona aflata pana acum in litigiu va deveni o zona de cooperare si ca aceasta chestiune divergenta va fi de-acum eliminata de pe agenda celor doua tari.

La randul sau, presedintia ucraineana a avut acelasi mesaj, iar MAE ucrainean - potrivit unei reviste a presei de la Kiev facuta e HotNews.ro- a dat o interpretare favorabila deciziei, batand evident moneda pe Insula Serpilor. Oficialii MAE ucrainean spun ca CIJ considera Insula Serpilor o insula, ceea e reprezinta o victorie.

Bogdan Aurescu a explicat pentru HotNews.ro ca nu se pune problema asa, ca CIJ nu s-a pronuntat asupra acestui aspect, pentru ca a luat in considerare una dintre cele 5 linii de argumentatie ale echipei romanesti, dar nu pe aceea referitoare la statutul insula vs. stanca. Este foarte adevarat , era si asta o linie de argumentatie, insa Curtea a considerat-o pe aceea care se referea la a integra sau nu insula in coasta ucraineana.

In ceea ce priveste relatia cu Romania, apele sunt destul de linistite la Kiev. E adevarat ca decizia CIJ da apa la moara contestatarilor lui Iuscenko, opozitiei pro-ruse, care il acuza de tradare, insa aceasta decizie e folosita in scopuri ce servesc politicii interne ucrainene.

3. Acum discutia in tara este alta, in mod firesc: ce resurse sunt in acea bucata de pamant-apa revenita Romaniei. Am remarcat ca pe toata perioada discutiilor dinaintea procesului, a pledoariilor, Aurescu s-a ferit sa faca niste aprecieri oficiale. El a subliniat ca miza economica nu este luata in considerare de Curte. Au existat insa evaluari in presa, care vorbeau despre o cantitate de 100 de miliarde de metri cub de gaz si de 10 milioane de tone de petrol in zona revendicata de cele doua tari.

La acea vreme, nu am auzit nicio contestatie privind cantitatea de resurse naturale din platoul Marii Negre. Astazi, Aurescu a anuntat niste cifre - 70 de miliarde de metri cub de gaz si 12 milioane de tone de petrol, cifre oferite colegii sai din echipa, reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, niste estimari maximale, bazate pe evaluari din anii '70-'80.

Inteleg ca in tara un analist se intreba de ce s-a pronuntat Aurescu privind resursele din acea zona? E simplu: a raspuns anticipat unei intrebari firesti a presei. Dar, pe de alta parte, a subliniat ca sunt estimari maximale facute pe baza unor evaluari foarte vechi. Se va sti cu adevarat ce e acolo dupa ce vor fi concesionate suprafete - ma rog, inteleg ca ele au fost concesionate deja, potrivit HotNews.ro, printr-o hotarare de guvern din noiembrie 2008, lantului de firme Sterling (Canada) - Melrose (Edinburgh), via Midia Resources Romania.

4. Nu pot sa nu ma refer la reactiile cititorilor HotNews.ro de astazi si din septembrie. Nu numai ca a existat un interes foarte mare fata e acest subiect si multi dintre ei chiar s-au informat si au avut pareri extrem de pertinente, dar a exista si un sentiment de mandrie si de apreciere la adresa echipei care a pledat cauza Romaniei.

Stiu clar ca in septembrie, Bogdan Aurescu a citit comentariile cititorilor la articolele scrise de mine de la Haga - asupra unora i-au atras atentia studentii sai, care l-au contactat acolo - si ca fost impresionat de feedback-ul oamenilor, al romanilor. Astazi i-am trimis un link la un articol care are foarte multe comentarii, dar sunt sigura ca oricum le-ar fi citit, probabil dupa ce se va fi linistit dupa zilele astea pline.

Imi spunea astazi ca acest proces a fost important pentru ca le-a infirmat romanilor ideea ca suntem in general napastuiti de soarta, nedreptatiti si ca nu castigam. Ca acest rezultat arata ca romanii pot sa si castige. Cred ca atunci cand va citi comentariile va vedea intr-adevar ca romanii chiar se simt niste invingatori. Pana la urma, Romania a avut o victorie la Haga.

Procesul de la Haga: Romania obtine aproape 80% din zona revendicata

Colegii mei de la Hotnews.ro (carora le multumesc pentru harta) au suprapus pretentiile teritoriale ale celor doua tari si solutia CIJ. Linia rosie e propusa de Romania, linia albastra de Ucraina, iar solutia Curtii e cu verde.

Romania obtine, in urma procesului de la Haga, 9700 de kilometri patrati din 12.200 de kim patrati, adica 79,34% din zona aflata in disputa cu Ucraina.

Iata comunicatul Curtii si revin mai incolo cu detalii. Il gasiti aici, coordonatele si harti: prima cu pretentiile celor doua tari, adica cele douoa linii propuse de Romania si Ucraina, a doua cu zona de delimitare identificata de CIJ si a treia cu solutia, cu linia repectiva.

Rezursele din acest teritoriu sunt 70 de miliarde de metri cub de gaz si 12 de milioane de tone de petrol.

Daca vrei sa stiti cine sunt membrii echipei de la Haga, am scris un text pentru HotNews.ro si il gasiti aici. Colegii mei au acoperit foarte bine evenimentul si va invit sa cititi aici si aici. Eu voi reveni cu comentarii dupa cursurile la care trebuie sa merg, daca tot sunt aici.

Imi place opinia lui Catalin Dimofte, analist pe probleme energetice, cu care am vorbit si eu in alte randuri si care mi-a explicat niste chestiuni care tin de domeniul sau. Este un om foarte bine informat si va recomand opinia lui privind resursele din zona castigata astazi de Romania. O gasiti aici.

Bogdan Aurescu a explicat pentru HotNews.ro, intr-un interviu pe care l-am facut prin telefon si pe care il gasiti aici, decizia de azi a CIJ si impresiile de dupa sedinta.

Decizia Curtii de la Haga: televiziunile romanesti de stiri cu pretentii de CNN sunt biete provinciale. TVR e inexistenta

Va imaginati frustrarea mea ca un amarata de zapada m-a tinut departe de Palatul Pacii din Haga si trebuie sa stau pe internet si sa ma uit la live stream la televiziunile romanesti. Situatie care ma irita la culme. Mai jos am facut un update despre TVR. Daca televiziunile private de stiri au alte subiecte, TVR are muzica populara si filme si reportaje atemporale despre arhitectura si interviuri despre politica creditelor. Este incredibil cum postul public, platit din banii nostri, nu considera necesar sa dea live, pe unul din numeroasele sale canale, sedinta de la Palatul Pacii.

Imi merge Antena 3, deci sunt obligata sa stau pe Antena 3, care are o editie speciala. Nu stiu Realitatea, probabil ca face la fel.

Ideea e ca moderatorii incearca sa bata moneda pe cat de afectate vor fi relatiile bilaterale dupa decizie si daca imaginea Romaniei va fi modificata. E incredibil cum pana acum n-au inteles, de fapt, despre ce e vorba in acest proces.

Noroc ca l-au avut invitat pe Sever Voinescu, care a pus punctul pe i: nu vor fi influentate relatiile bilaterale negativ, ambii presedinti spunand ca accepta hotararea CIJ, ca lucrurile nu pot evolua decat spre bine in relatia Romania-Ucraina, din moment ce rezolvarea acestei probleme elimina un punct de divergenta de pe agenda discutiilor.

Mai apoi, e vorba despre tema procesului: o metoda de delimitre a platoului continental. Adica Romania a avut o metoda, Ucraina o alta, iar Curtea va decide care e metoda buna, impunand o solutie proprie. Simplu!

Intrebarea moderatorului: ne putem astepta ca ucrainenii sa ne pedepseasca anul viitor, in ianuarie, cand vor fi -30 de grade Celsius si sa invoce lucrari la conducte si sa ne intrerupa gazul? Iertati-ma, dar interbarile astea mi se par deplasate. Tarile sunt intr-un sistem international, evolueaza intr-un context international, nu e chiar asa, nu faci lucrurile chiar asa, mai ales ca Romania a fost sustinator al Ucrainei in NATO si UE si ca si Ucraina are interese sa aiba o relatie buna cu vecinii, in ciuda unor chestiuni divergente.

De fapt, stiu bine ca nu e o chestiune de documentare, ci de audienta. Din nou facem scenarii si dam interpretari care fac audienta, chiar daca se pun intrebari tampite, ale caror raspunsuri au fost date de nenumarate ori: decizia Curtii nu poate fi una politica, relatiile bilaterale nu vor avea de suferit, Insula Serpilor este contextuala in proces.

In plus, chiar daca inteleg ca televiziunile considera ca este extrem de plictisitor sa dai toata sedinta, este, totusi, o decizie istorica. Sunt multi oameni - stiu din comentariile postate pe HotNews.ro in perioada procesului si de fiecare data cand a fost un articol pe aceasta tema -interesati de decizie live, nu de zeama politicii interne din care trebuie sa "se nasca" precum o Afrodita un nou ministru de interne.

Sa fim seriosi, in goana dupa audienta sacrificam esentialul. Este vorba despre solutionarea unui conflict vechi de 42 de ani. Si o face chiar si temeviziunea publica, de la care ma asteptam sa dea in direct acest eveniment. Este, nu-i asa, o televiziune a romanilor si chestiunea este de maxim interes pentru toti romanii care platesc taxa aia tv.

UPDATE: Colegul meu Cristi Pantazi (redactorul sef la HotNews.ro) imi spune ca TVR da muzica populara in acest moment, la ora 12.17. Fooarte important, as putea spune. Mult mai important ca procesul de la Haga. Mi se pare inadmisibil ca TVR sa aiba pe postul international un reportaj despre arhitectura, muzica populara pe TVR1 si o alta emisiune pe TVR2 si sa nu mea macar unul dintre canalele sale sa nu dea procesul. TVR info are interviuri in reluare cu tema Politica creditelor.

Interventiile oamenilor politici pe tema demisiei lui Dragnea de la Ministerul de Interne mi se par mult mai lipsite de semnificatie. E al doilea ministru detinator al portofoliului astuia care pleaca. Asta e, sunt vesnicele laturi ale politicii interne (politica interna de pretutindeni e plina de astfel de evenimente), dar o data intr-o generatie sau poate si mai rar se intampla un eveniment de o asemenea importanta precum procesul de la Haga.

Noi insa ramanem niste provinciali. Corectie: televiziunile noastre de stiri, cu pretentii de CNN, raman provinciale.

Romania vs. Ucraina. In asteptarea verdictului de la Haga. Forta juridica a hotararii CIJ (III)

Hotararea Curtii Internationale de Justitie este obligatorie, definitiva si executorie imediat ce este pronuntata. Mai simplu spus, ea trebuie pusa in practica imediat si nu poate fi contestata sau atacata cu apel sau recurs. Trebuie doar ca partile sa se conformeze exact si prompt.

Cum am mai spus, administratiile ambelor tari au declarat ca recunosc hotararea CIJ si ca o vor respecta, deci nu se pune problema neaplicarii sau nerespectarii ei.

In cazul exceptional in care un stat nu ar respecta o hotarare a curtii, Carta ONU prevede, in articolul 94, ca poate fi sesizat Consiliul de Securitate al ONU, de catre statul care considera ca cealalta parte nu a respectat decizia Curtii. Totusi, este putin probabil ca un stat sa riste o asemenea decizie, pentru ca ar fi un fapt grav pe plan international si ar atrage consecinte serioase.

Nici intern, nici bilateral, nu sunt necesare niciun fel de formalitati pentru punerea in aplicare a hotararii. Prin urmare, nu e nevoie de nicio promulgare, aprobare sau ratificare a hotararii de catre guvern sau parlament si nici nu exista cerinta ca ea sa fie publicata in Monitorul Oficial, in text original sau traducere.

Cum in cazul Romania vs. Ucraina hotararea contine, de fapt, solutia pentru impartirea platoului continental, adica o linie fixata prin coordonate geografice, nu trebuie ca cele doua tari sa incheie acorduri speciale de punere in aplicare.

Romania vs. Ucraina. In asteptarea verdictului de la Haga. Ceremonia pronuntarii hotararii CIJ (II)

Hotararea Curtii Internationale de Justitie de la Haga se va pronunta pe 3 februarie, incepand cu ora 11.00, ora Romaniei, intr-o sedinta publica in Marea Sala a Justitiei din Palatul Pacii. Ceremonia va dura in jur de doua ore.

Pana in acel moment, solutia data de Curte diferendului intre cele doua tari este confidentiala, chiar si fata de echipele pledante ale celor doua tari aflate in disputa. La fel ca publicul larg, acestea o afla doar la momentul pronuntarii in sedinta publica.

Ea este comunicata in prezenta tuturor judecatorilor care au luat parte la adoptare, a echipelor pledante - agenti, co-agenti, avocati si consilieri -, a corpului diplomatic acreditat la Haga si a presei. In mod cert televiziunile din Romania vor transmite live momentul, intrucat acest lucru este permis.

Cum se desfasoara, de fapt, lucrurile? Presedinta Curtii da citire hotararii, iar uneori - din cauza lungimii acesteia - doamna Higgins este probabil sa citeasca doar cele mai importante parti ale acesteia. ea indica insa pasajele care nu au fost citite si face un rezumat al lor. In final, presedinta va citi solutia diferendului - acel paragraf operativ din hotarare - si modul in care au votat judecatorii. Cum presedinta Curtii este britanica, este evident ca hotararea va fi citita in limba engleza. Asta inseamna ca grefierul va citi paragraful operativ in limba franceza, cealalta limba oficiala a CIJ.

Hotararea este redactata in trei exemplare, doua pentru partile diferendului, unul pentru arhiva CIJ. Originalele hotararii, semnate de presedinte si grefier si avand sigiliul Curtii se transmit apoi agentilor - echivalentii avocantilor pledanti in fata Curtii, sefii celor doua echipe. Pasul urmator este distribuirea textului hotararii si jurnalistilor si publicului prezent in sala, precum si publiarea pe site-ul CIJ.

Foarte important, grefa publica un comunicat de presa si un sumar al hotararii, cele doua documente fiind transmise si Secretarului General al ONU, Ban Ki Moon. Acesta este informat direct cu privire la hotarare. Este un element esential, intrucat Consiliul de Securitate al ONU este acela care ia masurile necesare pentru punerea in practica a hotararii, in cazul in care una dintre parti nu ar respecta aceasta decizie. Este clar ca nu va fi cazul Romaniei si Ucrainei, ai caror oficiali - de la presedinti la ambasadorii acreditati in cele doua capitale - au declarat adesea ca recunoisc decizia Curtii si o vor pune in aplicare.

Intr-o postare urmatoare, despre forta juridica a acestei hotarari.

Ma astept ca pronuntarea hotararii sa fie la fel de solemna ca si derularea procesului. Am tinut neaparat sa fiu in sala de sedinta, nu in sala de presa, alaturi de ceilalti colegi - unde era transmis totul live pe o plasma uriasa - pentru ca am vrut sa simt atmosfera din Marea Sala a Justitiei din Palatul Pacii de la Haga.

Va marturisesc ca, inainte de inceperea sedintei, m-am fatait prin incapere, am studiat masa la care iau loc judecatorii, pupitrul de la care a pledat Bogdan Aurescu, dar momentul in care incepe sedinta totul se schimba. ai impresia ca te-ai intors in timp, unde sunt reguli de conduita si eticheta, dar si de procedura bine stabilite si care trebuie respectate cu strictete.

Am stat la masa presei, singura la o masa cu 10 scaune, dar n-am avut voie sa am laptopul cu mine, ca sa transmit in timp real, nu aveam voie nici cu telefonul, dar l-am strecurat si evident ca era pe silent. Am scris impresiile mele dupa prima sedinta, dupa prima zi de pledoarii. Le gasiti aici. multi m-au criticat pentru acest articol, au spus fie ca trivializez subiectul, fie ca e o compunere usoara, dar scopul meu a fost, dupa atatea articole serioase, despre continutul pledoariilor, sa redau ceva din atmosfera sedintei. Il gasiti aici.

Romania vs. Ucraina - In asteptarea verdictului de la Haga: Cum a luat CIJ decizia si ce contine hotararea (I)

Peste 10 zile, Curtea Internationala de Justitie de la Haga va pronunta hotararea referitor la delimitarea platoului continental al Marii Negre si a zonelor economice exclusive intre Romania si Ucraina. Cu aceasta decizie se pune capat unui conflict de 40 de ani intre cele doua tari.

In 3 februarie voi fi la Haga, de unde voi transmite pentru HotNews.ro hotararea CIJ. Am fost acolo si in timpul pledoariilor Romaniei, in septembrie, iar argumentatiile echipei romanesti le puteti gasi aici, aici, aici. Propunerea de delimitare prezentata de Romania, aici. Iata si argumentele Ucrainei, aici.

Linia neagra punctata este linia propusa de Romania, linia rosie punctata este pretentia maxima de delimitare a URSS, iar linia colorata este limita de delimitare propusa de Ucraina. Zona dintre linia Romaniei si Ucrainei este suprafata in disputa (foto: MAE)

Va marturisesc ca, pentru nimic in lume nu as fi vrut sa ratez acest moment, ca jurnalist si ca roman. Experienta din septembrie a fost una fascinanta si provocatoare profesional.

Intr-o scurta serie de postari, pe care o intiez acum, vreau sa prezint informatii privind modul in care s-a luat decizia, cum se va pronunta hotararea CIJ si care este puterea sa juridica. Daca le-as pune pe toate intr-o singura postare, probabil ar deveni prea lunga si prea plictisitoare. Asa ca este mai bine sa dozez informatia, o informatie pusa la dispozitie de MAE.

Cum ia CIJ decizia?

Procesul privind Delimitarea maritima in Marea Neagra s-a aflat in faza finala a deliberarii pana acum, din momentul ultimei pledoarii, din 19 septembrie 2008. in general, deliberarea dureaza intre 3 si 6 luni, dar dupa cum vedem Curtea de la Haga s-a miscat relativ repede in cazul acesta, fiind mai aproape de termenul minim decat de cel maxim de deliberare.

Potrivit procedurii CIJ, cei 15 judecatori s-au reunit dupa incheierea pledoariilor pentru a avea loc un schimb preliminar de vederi, in cadrul careia presedinta Curtii, Rosalyn Higgins, a evidentiat elementele asupra carora trebuie sa se concentreze Curtea pentru a se ajunge la o solutie echitabila ambelor parti.

Mai apoi, in termen de cateva saptamani, fiecare judecator a facut o nota in care si-a exprimat punctul de vedere asupra solutionarii diferendului si a redactat-o in forma in care trebuie redactata o hotarare a CIJ (mai jos voi prezenta si cum arata o hotarare). Toate notele intocmite de judecatori sunt impartite si celorlalti, pentru a vedea fiecare rationamentele juridice si pozitiile celorlalti.

Urmatorul pas a fost o noua reuniune a judecatorilor, in care au discutat opiniile si viziunea lor asupra solutionarii cazului si s-a constituit, prin vot secret, un comitet de redactare a hotararii. In acest comitet sunt 2 judecatori din grupul celor care reprezinta opinia majoritata conturata in cadrul celei de-a doua reuniuni, la care se adauga presedinta CIJ. Acest comitet pregateste un prim proiect de hotarare, la care judecatorii pot aduce amendamente, si apoi un alt proiect pe baza amendamentelor aduse.

Acest din urma document este dezbatut intr-o noua reuniune. Fiecare paragraf este citit in ambele limbi oficiale ale CIJ - engleza si franceza -, discutat si, eventual, amendat. Apoi urmeaza o a doua lectura a textului, pagina cu pagina de aceasta data. El poate suferi din nou modificari.

Textul este adoptat definitiv in cea de-a doua lectura si apoi fiecare judecator trebuie sa voteze. Niciunul dintre ei nu se poate abtine, ei voteaza da sau nu, verbal, iar solutia se adopta cu votul majoritatii absolute. Daca exista judecatori care nu sunt de acord cu solutia sau cu motivarea adoptata de majoritate, pot face declaratii sau opinii separate, prin care isi explica votul si care sunt anexate hotararii, insa ele nu fac parte integranta din hotarare si nu afecteaza juridica validitatea solutiei decise. rareori exista paritate intre voturile judecatorilor, dar in acest caz presedinta are votul decisiv.

Cum arata si ce contine hotararea CIJ?

Trebuie sa spun de la inceput ca hotararea este redactata in ambele limbi oficiale ale Curtii, este semnata de presedinta CIJ si de grefier si poarta sigiliul Curtii. Evident ca este redactata in trei exemplare, cate unul pentru cele doua parti aflate in disputa si unul pentru arhiva CIJ. O astfel de hotarare poate sa aiba de la cateva zeci de pagini pana la peste 100.

Cei din echipa Romaniei care a pledat la Haga mi-au spus ca este probabil ca hotarea in cazul nostru contra Ucrainei sa aiba cam 100 de pagini.

In general, o hotarare are trei parti, pe care le voi prezenta sumar mai jos, iar in cazul nostru se asteapta sa existe si o harta, intrucat solutia Curtii se refera la o linie, trasata in functie de niste coordonate. Cum am mai spus, simplificat, noi ne judecam pentru o linie - Romania considera varianta ei corecta, Ucraina propria varianta. Ramane de vazut care va fi decizia CIJ: o linie mai apropiata de varianta romanesca sau de cea ucraineana.

1. INTRODUCEREA - mentioneaza numele judecatorilor care au luat parte la proceduri, ale reprezentantilor celor doua parti, o sinteza a derularii procedurilor in fata CIJ si solutiile fiecarei parti propusa Curtii, adica metoda de delimitare propusa si traseul liniei.

2. DISPOZITIVUL - contine sinteza elementelor de fapt si de drept ale cazului, intr-o exprimare mai fireasca vorbeste despre contextul geografic al delimitarii, pozitiile partilor privind interpretarea acestuia si referitoare la normele care ar trebui aplicate, dar -cel mai important - ce retine Curtea din prezentarea acestor elemente si pe ce isi bazeaza rationamentul juridic, care sunt argumentele juridice ale Curtii pe baza carora isi fundamenteaza rationamentul.
3. PARAGRAFUL OPERATIV - cea mai importanta parte, pentru ca ea contine SOLUTIA pe care o da Curtea. Adica aici se explica MODUL DE TRASARE A LINIEI DE DELIMITARE A SPATIILOR MARITIME, DEFINITA PRIN COORDONATE GEOGRAFICE. Tot acest paragraf mai mentioneaza si modul in care a votat fiecare judecator.

Probabil ca se va naste, ca intotdeauna, discutia daca decizia Curtii este una politica. Bogdan Aurescu, agentul Romaniei in procesul de la Haga, a spus-o adesea ca exclude ca este o decizie politica, tocmai de aceea Romania a dus cazul in instanta. Eu ma gandesc ca acei judecatori judeca astfel de cazuri - intre doua tari - on regular basis, toate cu implicatii politice si ca Romania vs.Ucraina nu este decat un alt caz pentru ei. As vrea sa cred in independenta lor, in faptul ca sunt somitatile dreptului international si ca sunt deasupra unor astfel de interese si influente politice. Pe de alta parte, sunt si ei oameni, nu?