3 februarie - se implineste astazi un an de la decizia Curtii Internationale de Justitie de la Haga in procesul impotriva Ucrainei. Un eveniment care va fi marcat printr-o intalnire cu presa a membrilor echipei, la libraria Carturesti.
Marti am vazut o stire despre Iulia Timosenko care spune - aflata in campanie electorala prezidentiala - ca promite ca va obtine revizuirea deciziei CIJ privind platoul continental al Marii Negre.
Este o stupizenie imensa si sunt absolut convinsa ca stie asta, insa mizeaza pe faptul ca publicul este mai putin informat. Iar intr-o campanie electorala, nu conteaza ca nu respecti adevarul, totul e ca promisiunile facute sa ii convinga pe electori sa te voteze. Si asta e valabil pentru Romania, Ucraina sau orice alta tara.
Iata ce spune stirea:
"Platoul continental din Marea Neagra inseamna independenta noastra economica si politica, este puterea si competitivitatea statului nostru. Astfel, ma voi ocupa de refacerea dreptatii (...) fata de Ucraina", a declarat Timosenko la Ternopol, in vestul Ucrainei. Potrivit lui Timosenko, valorificarea platoului continental al Marii Negre va permite Ucrainei sa se aprovizioneze cu petrol si gaze pentru sute de ani.
Daca ucrainenii se vor lasa pacaliti, e treaba lor. Aceasta tema a fost adesea folosita in retorica politica interna din Ucraina, atat de Viktor Iuscenko si iata acum si de aspirantii la functia de presedinte.
Anul trecut, agentul Ucrainei la Haga avea doua declaratii diferite, in rusa si in engleza, pentru publicul ucrainean si pentru publicul international. Colega mea de la Realitatea TV a inregistrat atunci atat declaratiile in rusa, cat si pe cele in engleza, apoi le-a comparat.
In rusa, el le spunea ucrainenilor ca este o mare victorie pentru Ucraina, pentru ca au pastrat insula serpilor - care nici macar nu era subiect al disputei. In engleza, spunea ca este o decizie echilibrata, o victorie a ambelor tari prin solutionarea acestui diferend vechi de zeci de ani.
Si in ceea ce spune Timosenko in campanie adevarul este altul: hotararea Curtii Internationale de Justitie este obligatorie, definitiva si executorie imediat ce este pronuntata. Mai simplu spus, ea trebuie pusa in practica imediat si nu poate fi contestata sau atacata cu apel sau recurs. Am scris aici pe larg despre forta juridica a deciziei Curtii.
Prin urmare, doamna Timosenko face promisiuni in van.
Altfel, ziua de astazi este un moment de sarbatoare - e aniversarea unui mare succes romanesc, al diplomatiei romanesti si a scolii de drept de la noi.
Oricine si-ar aroga meritele pentru aceasta victorie - si se va lauda si de-acum incolo cu "marirea teritoriului Romaniei" - adevarul e simplu: o echipa de diplomati-juristi, tineri, entuziasti si foarte bine pregatiti, au lucrat la un proiect pentru care s-a gandit in perspectiva si care s-a incheiat cu o victorie si un motiv de mandrie nationala.
Se afișează postările cu eticheta platoul continental al Marii Negre. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta platoul continental al Marii Negre. Afișați toate postările
miercuri, 3 februarie 2010
miercuri, 4 februarie 2009
UPDATE: Bogdan Aurescu a fost numit secretar de stat in MAE
Bogdan Aurescu a fost numit secretar de stat in MAE, informeaza un comunicat al Guvernului, la propunerea inaintata premierului de catre ministrul Cristian Diaconescu ieri, 3 februarie.
Se stia de ceva vreme ca agentul Romaniei in procesul de la Haga este propus pentru acesta functie, sau ca va fi propus, si constat ca ministrul de externe a trimis ieri aceasta propunere premierului.
De ce ieri, dupa pronuntarea decizie CIJ? Pentru dramatism? Pentru a arata ca o recompensa imediata sau a astepta sa vada care e verdictul Curtii?
Potrivit ziarului Gandul, Boc ar fi tergiversat lucrurile. Adrian nastase l-ar fi acuzat pe premier ca a intarzie de doua saptamani sa se pronunte asupra acestei propuneri venite din partea social-democratilor, iar oficiali din MAE au declarat pentru Gandul ca Boc nu daduse niciun semn pana ieri - ziua pronuntarii hotararii CIJ - daca il accepta sau nu pe Aurescu.
UPDATE: Am o admiratie sincera fata Bogdan Aurescu, izvorata din din faptul ca am colaborat extrem de bine de fiecare data cand am scris despre procesul de la Haga. Cand m-am intors in septembrie de la Haga le-am povestit prietenilor despre echipa care a pledat si, la un moment dat, vazandu-le privirile oarecum uimite de entuziasmul meu, m-am gandit ca ma-m apropiat prea mult de acesti oameni si risc sa nu mai sunt obiectiva in ceea ce-i priveste.
Dar mi-a fost imposibil sa nu ii admir cand i-am vazut cum muncesc. Bogdan Aurescu mi-a permis in septembrie sa stau intr-o seara alaturi de ei sa ii vad cum se pregatesc pentru pledoariile de a doua zi, in ciuda faptului ca restul echipei nu se prea simtea in largul ei. De aceea nici nu am prelungit momentul, dar mi-a iesit un reportaj pentru care multi oameni, colegi de presa si cititori si cunoscuti, au avut doar aprecieri pozitive, tocmai pentru ca i-am ajutat sa vada lucruri pe care altfel nu le-ar fi vazut.
Eu cred ca Aurescu este unul dintre cei mai buni diplomati romani, un super-profesionist si un super-om, de o modestie sincera. L-am provocat in repetate randuri sa-mi spuna cum se simte in ipostaza de sef al echipei romanesti, dar niciodata nu a vorbit la singular. A spus mereu: e o munca de echipa. Mi-a aratat clar ca Bogdan nu exista fara echipa, ca nu paote vorbi despre el fara sa vorbeasca despre echipa.
De fiecare data cand a aparut public, dar si in discutiile particulare, a fost extrem de bine informat, concis, a vorbit la obiect si cu diplomatie. Nici macar off the record nu mi-a zis ce pronostic asteapta cu o zi inainte de decizia CIJ. A refuzat sa faca orice anticipare, exact cum trebuie sa fie un profesionist care stie ca si-a facut datoria cat de bine a putut, ca nu a lasat nimic la voia intamplarii, ca a acoperit toate argumentele ce se putea acoperi si ca mai mult decat a facut nu se putea face. Iar decizia CIJ a demonstrat-o.
Ei bine, nu mi-e tema ca mi-am pierdut obiectivitatea avand aceasta parere despre Bogdan. Dar tocmai am citit editorialul lui CTP din Gandul. Si are aceleasi cuvinte bune la adresa lui Aurescu, el, tipul mereu vigilent si sceptic. Si m-am linistit. :)
Se stia de ceva vreme ca agentul Romaniei in procesul de la Haga este propus pentru acesta functie, sau ca va fi propus, si constat ca ministrul de externe a trimis ieri aceasta propunere premierului.
De ce ieri, dupa pronuntarea decizie CIJ? Pentru dramatism? Pentru a arata ca o recompensa imediata sau a astepta sa vada care e verdictul Curtii?
Potrivit ziarului Gandul, Boc ar fi tergiversat lucrurile. Adrian nastase l-ar fi acuzat pe premier ca a intarzie de doua saptamani sa se pronunte asupra acestei propuneri venite din partea social-democratilor, iar oficiali din MAE au declarat pentru Gandul ca Boc nu daduse niciun semn pana ieri - ziua pronuntarii hotararii CIJ - daca il accepta sau nu pe Aurescu.
UPDATE: Am o admiratie sincera fata Bogdan Aurescu, izvorata din din faptul ca am colaborat extrem de bine de fiecare data cand am scris despre procesul de la Haga. Cand m-am intors in septembrie de la Haga le-am povestit prietenilor despre echipa care a pledat si, la un moment dat, vazandu-le privirile oarecum uimite de entuziasmul meu, m-am gandit ca ma-m apropiat prea mult de acesti oameni si risc sa nu mai sunt obiectiva in ceea ce-i priveste.
Dar mi-a fost imposibil sa nu ii admir cand i-am vazut cum muncesc. Bogdan Aurescu mi-a permis in septembrie sa stau intr-o seara alaturi de ei sa ii vad cum se pregatesc pentru pledoariile de a doua zi, in ciuda faptului ca restul echipei nu se prea simtea in largul ei. De aceea nici nu am prelungit momentul, dar mi-a iesit un reportaj pentru care multi oameni, colegi de presa si cititori si cunoscuti, au avut doar aprecieri pozitive, tocmai pentru ca i-am ajutat sa vada lucruri pe care altfel nu le-ar fi vazut.
Eu cred ca Aurescu este unul dintre cei mai buni diplomati romani, un super-profesionist si un super-om, de o modestie sincera. L-am provocat in repetate randuri sa-mi spuna cum se simte in ipostaza de sef al echipei romanesti, dar niciodata nu a vorbit la singular. A spus mereu: e o munca de echipa. Mi-a aratat clar ca Bogdan nu exista fara echipa, ca nu paote vorbi despre el fara sa vorbeasca despre echipa.
De fiecare data cand a aparut public, dar si in discutiile particulare, a fost extrem de bine informat, concis, a vorbit la obiect si cu diplomatie. Nici macar off the record nu mi-a zis ce pronostic asteapta cu o zi inainte de decizia CIJ. A refuzat sa faca orice anticipare, exact cum trebuie sa fie un profesionist care stie ca si-a facut datoria cat de bine a putut, ca nu a lasat nimic la voia intamplarii, ca a acoperit toate argumentele ce se putea acoperi si ca mai mult decat a facut nu se putea face. Iar decizia CIJ a demonstrat-o.
Ei bine, nu mi-e tema ca mi-am pierdut obiectivitatea avand aceasta parere despre Bogdan. Dar tocmai am citit editorialul lui CTP din Gandul. Si are aceleasi cuvinte bune la adresa lui Aurescu, el, tipul mereu vigilent si sceptic. Si m-am linistit. :)
luni, 26 ianuarie 2009
Romania vs. Ucraina. In asteptarea verdictului de la Haga. Forta juridica a hotararii CIJ (III)
Hotararea Curtii Internationale de Justitie este obligatorie, definitiva si executorie imediat ce este pronuntata. Mai simplu spus, ea trebuie pusa in practica imediat si nu poate fi contestata sau atacata cu apel sau recurs. Trebuie doar ca partile sa se conformeze exact si prompt.
Cum am mai spus, administratiile ambelor tari au declarat ca recunosc hotararea CIJ si ca o vor respecta, deci nu se pune problema neaplicarii sau nerespectarii ei.
In cazul exceptional in care un stat nu ar respecta o hotarare a curtii, Carta ONU prevede, in articolul 94, ca poate fi sesizat Consiliul de Securitate al ONU, de catre statul care considera ca cealalta parte nu a respectat decizia Curtii. Totusi, este putin probabil ca un stat sa riste o asemenea decizie, pentru ca ar fi un fapt grav pe plan international si ar atrage consecinte serioase.
Nici intern, nici bilateral, nu sunt necesare niciun fel de formalitati pentru punerea in aplicare a hotararii. Prin urmare, nu e nevoie de nicio promulgare, aprobare sau ratificare a hotararii de catre guvern sau parlament si nici nu exista cerinta ca ea sa fie publicata in Monitorul Oficial, in text original sau traducere.
Cum in cazul Romania vs. Ucraina hotararea contine, de fapt, solutia pentru impartirea platoului continental, adica o linie fixata prin coordonate geografice, nu trebuie ca cele doua tari sa incheie acorduri speciale de punere in aplicare.
Cum am mai spus, administratiile ambelor tari au declarat ca recunosc hotararea CIJ si ca o vor respecta, deci nu se pune problema neaplicarii sau nerespectarii ei.
In cazul exceptional in care un stat nu ar respecta o hotarare a curtii, Carta ONU prevede, in articolul 94, ca poate fi sesizat Consiliul de Securitate al ONU, de catre statul care considera ca cealalta parte nu a respectat decizia Curtii. Totusi, este putin probabil ca un stat sa riste o asemenea decizie, pentru ca ar fi un fapt grav pe plan international si ar atrage consecinte serioase.
Nici intern, nici bilateral, nu sunt necesare niciun fel de formalitati pentru punerea in aplicare a hotararii. Prin urmare, nu e nevoie de nicio promulgare, aprobare sau ratificare a hotararii de catre guvern sau parlament si nici nu exista cerinta ca ea sa fie publicata in Monitorul Oficial, in text original sau traducere.
Cum in cazul Romania vs. Ucraina hotararea contine, de fapt, solutia pentru impartirea platoului continental, adica o linie fixata prin coordonate geografice, nu trebuie ca cele doua tari sa incheie acorduri speciale de punere in aplicare.
Romania vs. Ucraina. In asteptarea verdictului de la Haga. Ceremonia pronuntarii hotararii CIJ (II)
Hotararea Curtii Internationale de Justitie de la Haga se va pronunta pe 3 februarie, incepand cu ora 11.00, ora Romaniei, intr-o sedinta publica in Marea Sala a Justitiei din Palatul Pacii. Ceremonia va dura in jur de doua ore.Pana in acel moment, solutia data de Curte diferendului intre cele doua tari este confidentiala, chiar si fata de echipele pledante ale celor doua tari aflate in disputa. La fel ca publicul larg, acestea o afla doar la momentul pronuntarii in sedinta publica.
Ea este comunicata in prezenta tuturor judecatorilor care au luat parte la adoptare, a echipelor pledante - agenti, co-agenti, avocati si consilieri -, a corpului diplomatic acreditat la Haga si a presei. In mod cert televiziunile din Romania vor transmite live momentul, intrucat acest lucru este permis.
Cum se desfasoara, de fapt, lucrurile? Presedinta Curtii da citire hotararii, iar uneori - din cauza lungimii acesteia - doamna Higgins este probabil sa citeasca doar cele mai importante parti ale acesteia. ea indica insa pasajele care nu au fost citite si face un rezumat al lor. In final, presedinta va citi solutia diferendului - acel paragraf operativ din hotarare - si modul in care au votat judecatorii. Cum presedinta Curtii este britanica, este evident ca hotararea va fi citita in limba engleza. Asta inseamna ca grefierul va citi paragraful operativ in limba franceza, cealalta limba oficiala a CIJ.
Hotararea este redactata in trei exemplare, doua pentru partile diferendului, unul pentru arhiva CIJ. Originalele hotararii, semnate de presedinte si grefier si avand sigiliul Curtii se transmit apoi agentilor - echivalentii avocantilor pledanti in fata Curtii, sefii celor doua echipe. Pasul urmator este distribuirea textului hotararii si jurnalistilor si publicului prezent in sala, precum si publiarea pe site-ul CIJ.
Foarte important, grefa publica un comunicat de presa si un sumar al hotararii, cele doua documente fiind transmise si Secretarului General al ONU, Ban Ki Moon. Acesta este informat direct cu privire la hotarare. Este un element esential, intrucat Consiliul de Securitate al ONU este acela care ia masurile necesare pentru punerea in practica a hotararii, in cazul in care una dintre parti nu ar respecta aceasta decizie. Este clar ca nu va fi cazul Romaniei si Ucrainei, ai caror oficiali - de la presedinti la ambasadorii acreditati in cele doua capitale - au declarat adesea ca recunoisc decizia Curtii si o vor pune in aplicare.
Intr-o postare urmatoare, despre forta juridica a acestei hotarari.
Ma astept ca pronuntarea hotararii sa fie la fel de solemna ca si derularea procesului. Am tinut neaparat sa fiu in sala de sedinta, nu in sala de presa, alaturi de ceilalti colegi - unde era transmis totul live pe o plasma uriasa - pentru ca am vrut sa simt atmosfera din Marea Sala a Justitiei din Palatul Pacii de la Haga.
Va marturisesc ca, inainte de inceperea sedintei, m-am fatait prin incapere, am studiat masa la care iau loc judecatorii, pupitrul de la care a pledat Bogdan Aurescu, dar momentul in care incepe sedinta totul se schimba. ai impresia ca te-ai intors in timp, unde sunt reguli de conduita si eticheta, dar si de procedura bine stabilite si care trebuie respectate cu strictete.
Am stat la masa presei, singura la o masa cu 10 scaune, dar n-am avut voie sa am laptopul cu mine, ca sa transmit in timp real, nu aveam voie nici cu telefonul, dar l-am strecurat si evident ca era pe silent. Am scris impresiile mele dupa prima sedinta, dupa prima zi de pledoarii. Le gasiti aici. multi m-au criticat pentru acest articol, au spus fie ca trivializez subiectul, fie ca e o compunere usoara, dar scopul meu a fost, dupa atatea articole serioase, despre continutul pledoariilor, sa redau ceva din atmosfera sedintei. Il gasiti aici.
duminică, 25 ianuarie 2009
Romania vs. Ucraina - In asteptarea verdictului de la Haga: Cum a luat CIJ decizia si ce contine hotararea (I)
Peste 10 zile, Curtea Internationala de Justitie de la Haga va pronunta hotararea referitor la delimitarea platoului continental al Marii Negre si a zonelor economice exclusive intre Romania si Ucraina. Cu aceasta decizie se pune capat unui conflict de 40 de ani intre cele doua tari.
In 3 februarie voi fi la Haga, de unde voi transmite pentru HotNews.ro hotararea CIJ. Am fost acolo si in timpul pledoariilor Romaniei, in septembrie, iar argumentatiile echipei romanesti le puteti gasi aici, aici, aici. Propunerea de delimitare prezentata de Romania, aici. Iata si argumentele Ucrainei, aici.
Va marturisesc ca, pentru nimic in lume nu as fi vrut sa ratez acest moment, ca jurnalist si ca roman. Experienta din septembrie a fost una fascinanta si provocatoare profesional.
Intr-o scurta serie de postari, pe care o intiez acum, vreau sa prezint informatii privind modul in care s-a luat decizia, cum se va pronunta hotararea CIJ si care este puterea sa juridica. Daca le-as pune pe toate intr-o singura postare, probabil ar deveni prea lunga si prea plictisitoare. Asa ca este mai bine sa dozez informatia, o informatie pusa la dispozitie de MAE.
Cum ia CIJ decizia?
Procesul privind Delimitarea maritima in Marea Neagra s-a aflat in faza finala a deliberarii pana acum, din momentul ultimei pledoarii, din 19 septembrie 2008. in general, deliberarea dureaza intre 3 si 6 luni, dar dupa cum vedem Curtea de la Haga s-a miscat relativ repede in cazul acesta, fiind mai aproape de termenul minim decat de cel maxim de deliberare.
Potrivit procedurii CIJ, cei 15 judecatori s-au reunit dupa incheierea pledoariilor pentru a avea loc un schimb preliminar de vederi, in cadrul careia presedinta Curtii, Rosalyn Higgins, a evidentiat elementele asupra carora trebuie sa se concentreze Curtea pentru a se ajunge la o solutie echitabila ambelor parti.
Mai apoi, in termen de cateva saptamani, fiecare judecator a facut o nota in care si-a exprimat punctul de vedere asupra solutionarii diferendului si a redactat-o in forma in care trebuie redactata o hotarare a CIJ (mai jos voi prezenta si cum arata o hotarare). Toate notele intocmite de judecatori sunt impartite si celorlalti, pentru a vedea fiecare rationamentele juridice si pozitiile celorlalti.
Urmatorul pas a fost o noua reuniune a judecatorilor, in care au discutat opiniile si viziunea lor asupra solutionarii cazului si s-a constituit, prin vot secret, un comitet de redactare a hotararii. In acest comitet sunt 2 judecatori din grupul celor care reprezinta opinia majoritata conturata in cadrul celei de-a doua reuniuni, la care se adauga presedinta CIJ. Acest comitet pregateste un prim proiect de hotarare, la care judecatorii pot aduce amendamente, si apoi un alt proiect pe baza amendamentelor aduse.
Acest din urma document este dezbatut intr-o noua reuniune. Fiecare paragraf este citit in ambele limbi oficiale ale CIJ - engleza si franceza -, discutat si, eventual, amendat. Apoi urmeaza o a doua lectura a textului, pagina cu pagina de aceasta data. El poate suferi din nou modificari.
Textul este adoptat definitiv in cea de-a doua lectura si apoi fiecare judecator trebuie sa voteze. Niciunul dintre ei nu se poate abtine, ei voteaza da sau nu, verbal, iar solutia se adopta cu votul majoritatii absolute. Daca exista judecatori care nu sunt de acord cu solutia sau cu motivarea adoptata de majoritate, pot face declaratii sau opinii separate, prin care isi explica votul si care sunt anexate hotararii, insa ele nu fac parte integranta din hotarare si nu afecteaza juridica validitatea solutiei decise. rareori exista paritate intre voturile judecatorilor, dar in acest caz presedinta are votul decisiv.
Cum arata si ce contine hotararea CIJ?
Trebuie sa spun de la inceput ca hotararea este redactata in ambele limbi oficiale ale Curtii, este semnata de presedinta CIJ si de grefier si poarta sigiliul Curtii. Evident ca este redactata in trei exemplare, cate unul pentru cele doua parti aflate in disputa si unul pentru arhiva CIJ. O astfel de hotarare poate sa aiba de la cateva zeci de pagini pana la peste 100.
Cei din echipa Romaniei care a pledat la Haga mi-au spus ca este probabil ca hotarea in cazul nostru contra Ucrainei sa aiba cam 100 de pagini.
In general, o hotarare are trei parti, pe care le voi prezenta sumar mai jos, iar in cazul nostru se asteapta sa existe si o harta, intrucat solutia Curtii se refera la o linie, trasata in functie de niste coordonate. Cum am mai spus, simplificat, noi ne judecam pentru o linie - Romania considera varianta ei corecta, Ucraina propria varianta. Ramane de vazut care va fi decizia CIJ: o linie mai apropiata de varianta romanesca sau de cea ucraineana.
1. INTRODUCEREA - mentioneaza numele judecatorilor care au luat parte la proceduri, ale reprezentantilor celor doua parti, o sinteza a derularii procedurilor in fata CIJ si solutiile fiecarei parti propusa Curtii, adica metoda de delimitare propusa si traseul liniei.
2. DISPOZITIVUL - contine sinteza elementelor de fapt si de drept ale cazului, intr-o exprimare mai fireasca vorbeste despre contextul geografic al delimitarii, pozitiile partilor privind interpretarea acestuia si referitoare la normele care ar trebui aplicate, dar -cel mai important - ce retine Curtea din prezentarea acestor elemente si pe ce isi bazeaza rationamentul juridic, care sunt argumentele juridice ale Curtii pe baza carora isi fundamenteaza rationamentul.
3. PARAGRAFUL OPERATIV - cea mai importanta parte, pentru ca ea contine SOLUTIA pe care o da Curtea. Adica aici se explica MODUL DE TRASARE A LINIEI DE DELIMITARE A SPATIILOR MARITIME, DEFINITA PRIN COORDONATE GEOGRAFICE. Tot acest paragraf mai mentioneaza si modul in care a votat fiecare judecator.
Probabil ca se va naste, ca intotdeauna, discutia daca decizia Curtii este una politica. Bogdan Aurescu, agentul Romaniei in procesul de la Haga, a spus-o adesea ca exclude ca este o decizie politica, tocmai de aceea Romania a dus cazul in instanta. Eu ma gandesc ca acei judecatori judeca astfel de cazuri - intre doua tari - on regular basis, toate cu implicatii politice si ca Romania vs.Ucraina nu este decat un alt caz pentru ei. As vrea sa cred in independenta lor, in faptul ca sunt somitatile dreptului international si ca sunt deasupra unor astfel de interese si influente politice. Pe de alta parte, sunt si ei oameni, nu?
In 3 februarie voi fi la Haga, de unde voi transmite pentru HotNews.ro hotararea CIJ. Am fost acolo si in timpul pledoariilor Romaniei, in septembrie, iar argumentatiile echipei romanesti le puteti gasi aici, aici, aici. Propunerea de delimitare prezentata de Romania, aici. Iata si argumentele Ucrainei, aici.
Linia neagra punctata este linia propusa de Romania, linia rosie punctata este pretentia maxima de delimitare a URSS, iar linia colorata este limita de delimitare propusa de Ucraina. Zona dintre linia Romaniei si Ucrainei este suprafata in disputa (foto: MAE)
Va marturisesc ca, pentru nimic in lume nu as fi vrut sa ratez acest moment, ca jurnalist si ca roman. Experienta din septembrie a fost una fascinanta si provocatoare profesional.
Intr-o scurta serie de postari, pe care o intiez acum, vreau sa prezint informatii privind modul in care s-a luat decizia, cum se va pronunta hotararea CIJ si care este puterea sa juridica. Daca le-as pune pe toate intr-o singura postare, probabil ar deveni prea lunga si prea plictisitoare. Asa ca este mai bine sa dozez informatia, o informatie pusa la dispozitie de MAE.
Cum ia CIJ decizia?
Procesul privind Delimitarea maritima in Marea Neagra s-a aflat in faza finala a deliberarii pana acum, din momentul ultimei pledoarii, din 19 septembrie 2008. in general, deliberarea dureaza intre 3 si 6 luni, dar dupa cum vedem Curtea de la Haga s-a miscat relativ repede in cazul acesta, fiind mai aproape de termenul minim decat de cel maxim de deliberare.
Potrivit procedurii CIJ, cei 15 judecatori s-au reunit dupa incheierea pledoariilor pentru a avea loc un schimb preliminar de vederi, in cadrul careia presedinta Curtii, Rosalyn Higgins, a evidentiat elementele asupra carora trebuie sa se concentreze Curtea pentru a se ajunge la o solutie echitabila ambelor parti.
Mai apoi, in termen de cateva saptamani, fiecare judecator a facut o nota in care si-a exprimat punctul de vedere asupra solutionarii diferendului si a redactat-o in forma in care trebuie redactata o hotarare a CIJ (mai jos voi prezenta si cum arata o hotarare). Toate notele intocmite de judecatori sunt impartite si celorlalti, pentru a vedea fiecare rationamentele juridice si pozitiile celorlalti.
Urmatorul pas a fost o noua reuniune a judecatorilor, in care au discutat opiniile si viziunea lor asupra solutionarii cazului si s-a constituit, prin vot secret, un comitet de redactare a hotararii. In acest comitet sunt 2 judecatori din grupul celor care reprezinta opinia majoritata conturata in cadrul celei de-a doua reuniuni, la care se adauga presedinta CIJ. Acest comitet pregateste un prim proiect de hotarare, la care judecatorii pot aduce amendamente, si apoi un alt proiect pe baza amendamentelor aduse.
Acest din urma document este dezbatut intr-o noua reuniune. Fiecare paragraf este citit in ambele limbi oficiale ale CIJ - engleza si franceza -, discutat si, eventual, amendat. Apoi urmeaza o a doua lectura a textului, pagina cu pagina de aceasta data. El poate suferi din nou modificari.
Textul este adoptat definitiv in cea de-a doua lectura si apoi fiecare judecator trebuie sa voteze. Niciunul dintre ei nu se poate abtine, ei voteaza da sau nu, verbal, iar solutia se adopta cu votul majoritatii absolute. Daca exista judecatori care nu sunt de acord cu solutia sau cu motivarea adoptata de majoritate, pot face declaratii sau opinii separate, prin care isi explica votul si care sunt anexate hotararii, insa ele nu fac parte integranta din hotarare si nu afecteaza juridica validitatea solutiei decise. rareori exista paritate intre voturile judecatorilor, dar in acest caz presedinta are votul decisiv.
Cum arata si ce contine hotararea CIJ?
Trebuie sa spun de la inceput ca hotararea este redactata in ambele limbi oficiale ale Curtii, este semnata de presedinta CIJ si de grefier si poarta sigiliul Curtii. Evident ca este redactata in trei exemplare, cate unul pentru cele doua parti aflate in disputa si unul pentru arhiva CIJ. O astfel de hotarare poate sa aiba de la cateva zeci de pagini pana la peste 100.
Cei din echipa Romaniei care a pledat la Haga mi-au spus ca este probabil ca hotarea in cazul nostru contra Ucrainei sa aiba cam 100 de pagini.
In general, o hotarare are trei parti, pe care le voi prezenta sumar mai jos, iar in cazul nostru se asteapta sa existe si o harta, intrucat solutia Curtii se refera la o linie, trasata in functie de niste coordonate. Cum am mai spus, simplificat, noi ne judecam pentru o linie - Romania considera varianta ei corecta, Ucraina propria varianta. Ramane de vazut care va fi decizia CIJ: o linie mai apropiata de varianta romanesca sau de cea ucraineana.
1. INTRODUCEREA - mentioneaza numele judecatorilor care au luat parte la proceduri, ale reprezentantilor celor doua parti, o sinteza a derularii procedurilor in fata CIJ si solutiile fiecarei parti propusa Curtii, adica metoda de delimitare propusa si traseul liniei.
2. DISPOZITIVUL - contine sinteza elementelor de fapt si de drept ale cazului, intr-o exprimare mai fireasca vorbeste despre contextul geografic al delimitarii, pozitiile partilor privind interpretarea acestuia si referitoare la normele care ar trebui aplicate, dar -cel mai important - ce retine Curtea din prezentarea acestor elemente si pe ce isi bazeaza rationamentul juridic, care sunt argumentele juridice ale Curtii pe baza carora isi fundamenteaza rationamentul.
3. PARAGRAFUL OPERATIV - cea mai importanta parte, pentru ca ea contine SOLUTIA pe care o da Curtea. Adica aici se explica MODUL DE TRASARE A LINIEI DE DELIMITARE A SPATIILOR MARITIME, DEFINITA PRIN COORDONATE GEOGRAFICE. Tot acest paragraf mai mentioneaza si modul in care a votat fiecare judecator.
Probabil ca se va naste, ca intotdeauna, discutia daca decizia Curtii este una politica. Bogdan Aurescu, agentul Romaniei in procesul de la Haga, a spus-o adesea ca exclude ca este o decizie politica, tocmai de aceea Romania a dus cazul in instanta. Eu ma gandesc ca acei judecatori judeca astfel de cazuri - intre doua tari - on regular basis, toate cu implicatii politice si ca Romania vs.Ucraina nu este decat un alt caz pentru ei. As vrea sa cred in independenta lor, in faptul ca sunt somitatile dreptului international si ca sunt deasupra unor astfel de interese si influente politice. Pe de alta parte, sunt si ei oameni, nu?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
