Tacanitul tastaturilor ambasadelor la Bucuresti

Toate ambasadele de la Bucuresti faceau rapoartele despre rezultatul alegerilor din Romania. Tastaturile computerelor tacaneau de zor sub degetele responsabililor politici, care incercau sa explice propriilor capitale ce se intampla in Bucuresti.

Ministrul de externe a anunta ieri ca a trimis oficialilor occidentali o scrisoare in care explica faptul ca am avut alegeri corecte si libere, care legitimeaza rezultatul. Si mai cerea sprijinul partenerilor euro-atlantici, le cerea sa ramana alaturi de Bucuresti. Iata mai jos scrisoarea.

11.12.2012 Scrisoare T Corlatean
Astazi am o intalnire cu analistul pentru Romania al The Economist Intelligence Unit. Vrea sa vorbim despre situatia din Romania, situatia politica. va fi interesant sa vad perspectiva pe care o are pana acum despre tara noastra. Pana la urma, EIU si analizele sale sunt unele dintre cele mai importante si luate in considerare peste tot.

Fabius nu si-a anulat vizita in Romania, n-o acceptase de la bun inceput

Pregatesc acoperirea Reuniunii diplomatiei si mi-am intis, evident antele, sa vad daca se confirma venirea la eveniment a lui Laurent Fabius si a inaltului Reprezentant pentru politica externa al UE, Lady Catherine Ashton.

Si am aflat ca nu vin, dar fara ca asta sa insemne ca, din cauza tumultului politic, si-au anulat venirea. Nu au acceptat niciodata invitatia, desi fostul ministru Andrei Marga anuntase public ca a primit confirmarea de la cei doi cu ocazia participarii la un Consiliu.

Fost ministru, domnul Baconschi, argumenteaza pe blogul sau astazi izolarea internationala a Romaniei astfel: După ce susținuse, din opoziție, că Traian Băsescu e izolat internațional, USL a încercat să prezinte reacțiile Occidentului față de situația pe care a generat-o de când a preluat puterea doar ca pe o formă de solidarizare a PPE cu PDL. Mă întreb atunci de ce tocmai și-a anulat vizita la București socialistul Laurent Fabius, ministrul francez de externe?

Sunt de acord ca iamginea noastra internationala e praf, nimic de zis, dar argumentul sau e unul fals. In mod cert, domnul ministru stia chiar mai bine decat mine ca cei doi oficiali europeni nu acceptasera invitatia lui Andrei Marga. Recunosc, cu modestie, ca sunt convinsa ca are in MAE surse mai bune decat mine. :)

UPDATE: Reactia MAE mai jos. Ce sa zica? Ca l-au invitat, ca a acceptat si ca a anulat. Frumos de tot. :))

La data de 3 august 2012, MAE francez a anunţat MAE român că ministrul Laurent Fabius nu mai poate fi prezent la data de 3 septembrie 2012 la Bucureşti, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR), având în vedere un alt angajament pe care ministrul francez îl are în plan extern, astfel că vizita a fost amânată din raţiuni obiective, iar ideile insinuate de domnul Teodor Baconschi reprezintă o dezinformare a opiniei publice. Totodată, precizăm că nu a exist o confirmare scrisă a participării oficialului francez  la RADR, fiind exprimat doar un acord verbal de principiu.

Cand MAE intra in politica interna

MAE s-a tinut intotdeauna departe de dezbaterea interna, chiar daca era legata de chestiuni care tin si de  competentele sale, cum este raportul asupra mecanismului de cooperare si verificare pe justitie. 

Nu mai este insa cazul acum. De dimineata vad un comunicat din partea institutiei: Reactie MAE fata de tergiversarea procedurii de desemnare a unui nou ministru al justiţiei.

Evident, se invoca MCV si angajamentele asumate in baza acestuia. 

„Blocarea de către CSM, în ultimele două săptămâni, a numirii unui nou ministru al justiţiei, nu a permis ministerului să desfăşoare demersurile necesare pentru ca astăzi,23 august, în şedinţa de guvern, să poată fi alocate resursele necesare pentru respectarea termenului menţionat, cu toate consecinţele care decurg din aceasta. Totodată, absenţa titularului portofoliului justiţiei, inclusiv în contextul demersurilor necesare în relaţia cu CE, a generat o problemă suplimentară în demersul României în plan extern. Amintesc faptul că, activitatea CSM a constituit în anii anteriori un subiect constant al criticilor CE. De altfel, în ultimul raport al CE (din 18 iulie 2012), Comisia a adresat CSM un set de 12 recomandări şi, în textul de ansamblu al raportului, un număr total de 22 de recomandări punctuale”, este declaratia ministrului Titus Corlatean, redata de comunicat.

Au fost o serie de intarzieri, in toti acesti cinci ani de existenta a MCV, dar MAE nu "s-a indignat" niciodata public. Si nu cred ca este cazul sa o faca. Este o depasire a cutumei, din punctul meu de vedere, pentru ca indica o politizare a unui minister care - e adevarat, are un ministru numit politic - trebuie sa se concentreze asupra aspectelor politicii externe a Romaniei.

Oare ministrul Titus Corlatean a ramas cu reflexul de a se pronunta si asupra chestiunilor ce tin de justitie, in urma detinerii recente a acestui portofoliu?

Nota bene: nu mai comentez faptul ca acest comunicat a  fost transmis presei intr-un moment in care CSM deja se intrunise si luase act de demisia Monei Pivniceru.

 Iata mai jos comunicatul integral:

Ministerul Afacerilor Externe ia notă cu surprindere şi preocupare de amânarea repetată şi nejustificată a parcurgerii, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a procedurii de  desemnare a noului ministru al justiţiei.

Din perspectiva angajamentelor externe ale statului român, MAE constată că blocajul generat de lipsa de voinţă a CSM pentru derularea procedurii sus-menţionate riscă să genereze prejudicii grave în atingerea obiectivelor României legate de MCV. Mai exact, este vorba de  respectarea, în relaţia cu Comisia Europeana (CE), a angajamentelor privind intrarea în vigoare, la 1 septembrie 2012, a Codului de procedură civilă şi a legii de aplicare a acestuia, în conformitate cu programul de guvernare adoptat de Parlament, care presupune o reformă cu consecinţe benefice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Acest proces înseamnă recrutarea unui număr suplimentar semnificativ de judecători şi personal auxiliar (grefieri etc.),  precum şi alocarea resurselor bugetare în acest sens.

„Blocarea de către CSM, în ultimele două săptămâni, a numirii unui nou ministru al justiţiei, nu a permis ministerului să desfăşoare demersurile necesare pentru ca astăzi,23 august, în şedinţa de guvern, să poată fi alocate resursele necesare pentru respectarea termenului menţionat, cu toate consecinţele care decurg din aceasta. Totodată, absenţa titularului portofoliului justiţiei, inclusiv în contextul demersurilor necesare în relaţia cu CE, a generat o problemă suplimentară în demersul României în plan extern. Amintesc faptul că, activitatea CSM a constituit în anii anteriori un subiect constant al criticilor CE. De altfel, în ultimul raport al CE (din18 iulie 2012), Comisia a adresat CSM un set de 12 recomandări şi, în textul de ansamblu al raportului, un număr total de 22 de recomandări punctuale”, a declarat Titus Corlăţean.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, consideră că, membrii CSM asupra cărora s-au ridicat semne de întrebare privind obiectivitatea şi caracterul nepartizan al acţiunilor au datoria legală de a finaliza cât mai rapid procedura de desemnare a unui nou ministru al justiţiei şi de a-şi concentra activitatea spre îndeplinirea obligaţiilor esenţiale vizând garantarea reală a independenţei justiţiei şi, respectiv, promovarea unui parteneriat autentic cu ministerul de resort pentru promovarea procesului de reformă în acest domeniu, în interesul statului şi al cetăţenilor români.

MAE îşi exprimă disponibilitatea de a oferi sprijinul necesar în demersurile pe plan extern pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în relaţia cu partenerii europeni.

 

E momentul transarii problemei votului diasporei

Romanii din strainatate - dreptul lor la vot, prezenta pe listele electorale permanente, numarul lor, pana la urma.

Sunt toate teme discutate intens in aceste zile, chiar saptamani, sunt subiectele care au suparat romanii din diaspora. Fie individual - am auzit comentarii de genul: "Mama mea, care traieste de 20 de ani in Italia, era suparata ca pentru astia e cetatean de rangul doi" - sau colectiv, si avem o serie de proteste ale asociatilor de romani, una din Spania, alte doua din SUA.

De-a lungul anilor am scris mult, si aici pe blog, si la Hotnews, despre votul diasporei, despre nemultumirile acesteia justificate sau nejustificate uneori. Am scris si despre incercarile repetate ale unor ministri de a gasi o solutie pentru diaspora si exercitarea dreptului ei de vot.

3.052.397 este totalul cetatenilor romani cu drept legal de sedere in strainatate -  potrivit informatiilor furnizate luni de premierul Ponta (mai jos este intregul document trimis de Guvern CCR)

Documentul trimis de Guvern CCR

Au fost vehiculate o serie de numere privind diaspora. Cel de mai sus este ultimul oferit de Guvern. Autoritatilor romane le-a fost intotdeauna greu sa precizeze cati romani stau in strainatate.

Acum cred, mai mult decat oricand, este momentul sa se transeze problema. Pentru ca pe viitor sa nu mai fie suspiciuni referitor la votul diasporei si la numarul celor cu drept de vot.

Au existat, cel putin in ultimii cinci ani, doua initiative: a ministrilor Cioroianu si, mai apoi, Baconschi, privind o lege a votului prin corespondenta. A lui Ciorianu s-a pierdut pe undeva prin Parlament, prin Senat, a lui Baconschi a murit din  fasa. De fiecare data aceste initiative au fost primite prost, politicienii au aruncat imediat pe piata declaratii referitoare la dorinta de fraudare a votului.

Sa fim seriosi! In orice forma ar fi, vot prin corespondenta (adica primit buletinul in plic si apoi trimis ambasadei, care sa le trimita la Bucuresti - mai greu de facut in cazul unui al doilea tur de scrutin, dar nu imposibil) sau vot electronic (mai greu tehnic, avand in vedere faptul ca stam prost cu informatizarea, la cum se blocheaza portalurile atunci cand intra oamenii sa plateasca taxe on line) el ar da din start o idee despre numarul de votanti din strainatate.

Ce discutii despre cvorum si participare ar mai exista daca ar fi obligatorie inregistrarea inainte de vot, cum e la americani? Vrei sa votezi - pentru ca sunt si romani din diaspora pe care nu ii mai intereseaza asta, sa recunoastem - fa efortul de a te inregistra. Si apoi voteaza.

Nu, noi complicam lucrurile, punem bete-n roate initiativelor care ar face situatia sa evolueze. Si apoi avem discutii itnerminabile despre frauda, intentii de frauda, legalitate sau ilegalitate, liste suplimentare, liste permanente electorale.

De fapt, concluzia e simpla: nu exista vointa politica. De ce? Nu ii pot suspecta ca vor - fiecare tabara in parte, cand e la putere - sa pastreze zona asta gri, tocmai pentru a putea jongla, cand e cazul, cu voturile diasporei, nu?

301 sectii de vot in strainatate. MAE dubleaza numarul sectiilor de vot initiale pentru referendum

Am scris aici cum MAE redusese drestic numarul sectiilor de vot din strainatate fata de ultimul exercitiu de acest gen, votul pentru prezidentialele din 2009. Evident, cele mai afectate comunitati de romani erau si cele mai numeroase, adica in Italia, Spania, R. Moldova si SUA. Insa erau 8 sectii de vot in Afghanistan.

Motivul era foarte simplu: USL stie ca diaspora voteaza cu Basescu. Usl stie ca diaspora nu voteaza cu stanga sau cu orice reprezinta stanga in Romania. si atunci ce s-au gandit, haide sa reducem numarul potentialilor votanti facand mai dificil accesul la sectiile de vot, organizand mai putine si nu in proximitatea multora.

Reactiile au fost numeroase, iar MAE a dat-o la intors. Nu MAE, este nedrept culpabilizarea unei intregi institutii. Cand am intrebat cum au decis numarul, avand in vedere ca acesta este stabilit gratie informatiilor ambasadelor care anunta necesarul de sectii de vot in functie de populatia romaneasca aflata pe teritoriul tarilor respective, nu mi s-a dat un raspuns lamuritor. Mai ales ca diaspora nu isi redusese numarul de membri in anii scursi de la ultimul exercitiu de vot, 2009, pe masura reducerii sectiilor, de la 294 la 150.

Asta era situatia saptamana trecuta: Italia - 55 in 2009, 7 in 2012, Spania - 38 in 2009, 9 in 2012, SUA - 28 in 2009, 4 in 2012, R. Moldova - 13 in 2009, 5 in 2012, ca sa dau principalele exemple.

Si iata ca in urma analizei informatiilor furnizate de ambasade, MAE suplimenteaza numarul sectiilor de votare, insa nu cu cateva zeci, ci dublat.

Si iata la ce s-a ajuns: Italia - 53 de sectii de vot, Spania - 46 de sectii de vot , SUA - 21 de sectii de vot si R. Moldova - 14 sectii de vot. Va pun la dispozitie lista actualizata.
Lista de Vot in Strainatate Suplimentata 2012

De la ministru de externe la ministru de externe - Baconschi: demisia lui Marga este imperativa

"Insetat de functii si complice la lovitura de stat organizata de pucistii majoritatii nevotate", incompetent, "admirator declarat al lui Vladimir Putin" - aceasta este caracerizarea pe care i-o face actualului ministru de externe, Andrei Marga, fostul ministru de externe, Teodor Baconschi, intr-o postare pe blog in care ii cere demisia.

Fostul ministru crede ca Marga "compromite imaginea Romaniei pe plan extern" si ca, in doua luni, "nu a intreprins nicio actiune diplomatica notabila". Mi-e foarte greu sa il contrazic pe domnul Baconschi. Mai ales cand incepe sa inventarieze toate actiunile notabile ale sefului actual al diplomatiei:

• A blocat circuitul institutional MAE-Administratie prezidentiala. 
• S-a dus nepregatit la Bruxelles, insotindu-l acolo pe Victor Ponta, care participa la Consiliul European fara mandat si impotriva deciziei Curtii Constitutionale. 
• In loc sa se dedice dosarelor majore (UE, NATO, politica regionala si energetica), dl Marga a facut campanie impotriva lui Emil Boc, la Cluj. 
• Iar cand incompetenta sa a devenit sesizabila si pentru presa internationala, dl ministru a inceput sa se ratoiasca ba la FAZ si The Economist, ba la ziaristii de la El Pais, care i-au demonstrat, negru pe alb, ca a mintit si a lansat acuzatii nefondate (Ponta declarase intr-adevar ca daca plagiatul sau e dovedit, va demisiona).

 "Cu un asemenea bilant catastrofal, in numai doua luni, admiratorul declarat al lui Vladimir Putin are o singura sansa de a nu-si distruge complet imaginea de om public: demisia imediata", conchide Teodor Baconschi.

Payback time, am putea spune. Sa nu uitam ca Marga l-a caracterizat extrem de dur pe Baconschi in urma cu o luna. L-a facut "intelectual de carton care minte pentru a iesi in evidenta", cand fostul ministru a spus ca a politizat MAE.

A fost total neasteptata si neuzuala reactia de marti a ministrului de externe:

Recentele evoluţii de pe scena politică din România sunt expresia exerciţiului democratic parlamentar şi nu fac decât să readucă funcţionarea instituţiilor reprezentative ale statului de drept în parametri constituţionali. Aceste evoluţii au loc înăuntrul funcţionării democratice a Parlamentului.

Pe parcursul dezbaterilor politice nu a fost pusă în discuţie independenţa instituţiilor, ci au fost aplicate litera şi spiritul legii specifice pentru astfel de situaţii. Este vorba despre stabilirea legăturii directe dintre noua majoritate parlamentară si structura de conducere a celor două camere ale Parlamentului, aşa cum prevăd regulamentele acestora. Configuraţia politică din Senat şi Camera Deputaţilor a stat la baza instalării noului Executiv, astfel că era firesc ca această nouă distribuţie a reprezentării politice în forul legislativ să îşi găsească o reflectare şi în conducerea Parlamentului.

Independenţa Justiţiei nu a fost şi nu este pusă în vreun fel sub semnul întrebării. De asemenea, actuala oaliţie guvernamentală nu şi-a propus să afecteze în vreun fel  funcţionarea Curţii Constituţionale sau să-i revoce pe membrii acesteia. România rămâne profund ataşată valorilor democratice care stau la baza apartenenţei noastre la Uniunea Europeană şi NATO. Democraţia româneasca este suficient de matură pentru a gestiona cu responsabilitate şi înţelepciune probleme inerente procesului de raportare la o realitate politică dinamică.

O poti interpreta ca un mesaj-reactie la atentionarile ambasadorului american Gitenstein si ale comisarului european Viviane Reding, dar faptul ca ministrul de externe simte nevoia sa iasa sa linisteasca partenerii euro-atlantici ca "România rămâne profund ataşată valorilor democratice care stau la baza apartenenţei noastre la Uniunea Europeană şi NATO" sub guvernul Ponta si in urma tuturor masurilor luate, demonstreza faptul ca stiu clar ca Occidentul civilizat este mai mult decat ingrijorat de ceea ce se intampla. Si ca situatia e mult mai grava, daca ei simt nevoia sa linisteasca partenerii internationali.

Audierile de ambasadori, o poveste...

Audierile de ambasadori de astazi au fost asa cum ma asteptam. O poveste! Incepand cu inceputul, adica cu faptul ca fusesera anuntate pentru ora 15.00, dar ele au inceput, de fapt, la ora 13.30. Intr-o sala micuta pentru interesul manifestat, a comisiei de politica externa din Camera Deputatilor, desi, in general, ele se desfasurau la Salonul Alb, la Senat, o incapere mult mai ofertanta si pentru presa. Pentru ca, asa cum stiti, din fericire, aceste audieri sunt publice.

I-am gasit pe colegii mei, vreo patru, inghesuiti pe o canapea de doua locuri, cu laptopuri si carnetele in poala. Am intrebat cam pe unde stau presedintii si urmaream daca se ocupa toate scaunele de la masa care forma o elipsa, sa vad unde ma pot aseza si eu. Apoi am cerut un scaun, care mi s-a adus. De obicei, la audieri de ministri sau ambasadori, jurnalistii pot sa stea intr-un capat mai retras al mesei, ca sa nu scrie pe genunchi, atunci cand nu exista locuri pentru ei.

Pe cand sa inceapa sedinta, m-am asezat pe un astfel de loc, sa fiu aproape de reportofon si sa controlez inregistrarea, sa pun time codes pe problematici, asa cum fac de obicei. Ei bine, un "domn" a venit la mine si mi-a zis ca nu pot sa stau la masa cu parlamentarii. Ma intelegeti, nu se poate. Chiar daca am argumentat ca sunt locuri libere si ca as vrea sa fiu aproape de reportofon. Nu, parlamentarii sunt fiinte superioare alaturi de care tu, un biet muritor de rand, un jurnalist, nu ai cum sa stai.

Mai tarziu, acelasi trepadus, a incercat sa ridice de la masa niste asistente de parlamentari sau angajate ale Comisiei, fetele alea care graviteaza prin cadru in astfel de ocazii, dar care nu sunt parlamentari, pentru ca Tariceanu, care intarziase, sa stea langa presedintii de comisii. Fostul premier insa, un om educat, a insistat ca doamnele si domnisoarele sa ramana pe locurile ocupate, nu de alta, dar nu ridici o femeie pentru un barbat, fie el si fost premier. Numai ca trepadusul nu stia ca regulile de politete se aplica in toate cazurile.

Sa trecem insa la problema de fond. La audieri. Am scris despre ele pe HotNews.ro, dar simt nevoia unor comentarii personale, mai potrivite pe blog decat intr-un articol informativ.

Propunerile astea au fost problematice din start. Lista cu cei sase ambasadori propusi a fost trimisa Parlamentului pe ultima suta de metri a guvernului Ungureanu. Candidatii au fost audiati de comisiile de politica externa din care au lipsit reprezentantii opozitiei, aflati atunci in greva parlamentara. Si au primit atunci avizul pozitiv al comisiilor. Apoi Titus Corlatean a vorbit despre aceste audieri - la care presa n-a prea fost prezenta sau despre care n-a prea stiut - este cazul meu si al altor cativa colegi care se ocupa de MAE. Nici numele nu erau cunoscute, cu exceptia celui al Danei Constantinescu, propusa pentru postul din Italia.

Evident ca actuala putere, atunci in opozitie, a contestat-o. O considerau o apropiata a presedintelui Basescu, ambasada din Italia este una importanta si diaspora numeroasa. Si ei suspectau ca punerea unui om apropiat lui Basescu (a lucrat cu el in Ministerul Transporturilor) ar putea duce la o fraudare a alegerilor in Italia, asa cum acuza ca s-a intamplat la Paris, cand ambasador era Teodor Baconschi. Sunt temerile eterne ale PSD, sunt acuzele lor constante, eu doar le reproduc aici si explic situatia, pentru a o intelege si cei care nu sunt atat de bine initiati in ale politicii interne sau/si externe.

Andrei Marga a tot spus ca e o problema cu propunerea pentru Italia, aratand clar ca presedintele o agreeaza, in timp ce noul guvern si noul ministru de exerne nu sunt de acord cu propunerea. Insa MAE a retrimis la Parlament acea lista. De ce? Pentru ca, legal, nu poate face altceva. Nu poate interveni in acest proces pana cand mandatul acestor ambasadori propusi nu se va fi incheiat. A explicat-o chiar Dan Petre, secretar de stat in MAE, in timpul audierilor.

Ideea este ca propunerea a fost facuta legal, de ministrul in functie Cristian Diaconescu, iar singura solutie era nu indepartarea de pe lista a candidatilor actuali, ci retragerea lor de buna voie. Chiar si in conditiile in care Dana Constantinescu si Valeriu Nistor, propus pentru ambasada din Qatar, nu au primit avizul pozitiv, ei pot deveni ambasadori, intrucat decizia finala este a presedintelui. El acrediteaza ambasadorii, nu exista nicio ambiguitate asupra acestei atributii.

Era evident ca Danei Constantinescu ii vor face zile grele. Au si preferat sa o audieze prima, in ciuda ordinii de pe lista. Au argumentat prin faptul ca e singura doamna. Oricum, ei i-au dedicat extrem de mult timp din ora si jumatate avut la dispozitie pentru audieri.

In momentul in care Mircea Geoana i-a pus intrebarea care sunt numele ministrilor de externe, interne si ai economiei si finantelor din guvernul Monti era clar ca a prins-o.

Trebuia sa stie numele tuturor membrilor guvernului italian, avand in vedere ca urma sa mearga acolo la post?

Trebuia sa aiba printata lista cu numele acestora?

Nu stiu, pentru ca a avut un discurs liber, n-a avut scris nimic, a cautat in memorie elementele discursului ei si, in ciuda faptului ca Tariceanu a caracterizat prezentarea sa drept "o totala brambureala", a fost structurata. A abordat chestiunile intr-o ordine logica, numai ca, din punctul meu de vedere, a inceput slab, cu evocarea istoricului relatiilor diplomatice si obiectivele generale precum sprijin pentru Schengen si pe MCV.

Ambasadoarea a raspuns sincer: nu stiu aceste nume. Si a aratat logic ca nu e un impediment, pentru ca inaintea unei intalniri normal ca te pregatesti si ii afli mai mult decat numele ministrului, ii studiezi CV-ul si probabil afli si informatii personale despre el.

Situatia nu e transata odata cu avizul negativ al comisiilor parlamentare. Daca Traian Basescu vrea, ea poate ajunge ambasador.

I-am citit CV-ul. el arata asa: :

• 1992-1996 expert relatii internationale - Min. Transporturilor
• 1996-1999 sef serviciu relatii internationale - Min. Transporturilor
• 1999-2003 dir gen.al directiei generale Relatii internationale - Min. Transporturilor
• 2003-2006 dir.gen. al Directiei Generale integrare Europeana si Relatii Internationale - Min. Trasporturilor
• 2006-prezent Ambasador al Romaniei in Slovenia

Judecati voi daca aceasta experienta o califica sau nu.

Niciodata nu am vazut in comisiile de politica externa ale parlamentului dezbateri ca astazi asupra prestatiei ambasadorilor propusi si merg de ani buni la audieri. Pentru mine, ca jurnalist, a fost interesanta aceasta parte, pentru ca eram convinsa ca nu-i vor da avizul si atunci curiozitatea mea era suscitata de teatrul pe care urmau sa il joace in fata presei pentru a construi respingerea Danei Constantinescu.

Nu ma intelegeti gresit, nu ii iau apararea.

Cred si eu ca in Italia, la fel ca in SUA, Germania, Franta, R. Moldova, Spania si Rusia este nevoie de diplomati de cariera, experimentati.

Nici antecesorul doamnei Constatinescu nu era insa un diplomat experiementat. Razvan Rusu  nu invatase inca italiana cand a preluat postul de la Roma si l-a nemultumit teribil pe presedintele Basesescu prin absenta de la un eveniment de ziua nationala a Romaniei organizata la Roma, fapt care a si determinat rechemarea lui in tara.

Ramane de vazut ce se va intampla in cazul ei, daca presedintele va accepta alte propuneri. Ministrul Marga spunea vineri, intr-un interviu pe care i l-am luat, ca are vreo trei. Hm, trei diplomati grei, disponibili, care sa corespunda criteriilor cerute de parlamentari?

A fost urata si atitudinea celor doi reprezentanti ai MAE prezenti la audieri, secretarii de stat Ovidiu Dranga si Dan Petre. In momentul in care i s-a pus Danei Constantinescu intrebarea referitoare la numele ministrilor, au avut un zambet care spunea totul: "Hm, a prins-o!".

Dan Petre a raspuns la toate interprelarile parlamentarilor, aratand faptul ca MAE se afla in imposibilitatea de a face noi propuneri in aceste cazuri.

Cat despre Valeriu Nistor, nu stiam detalii multe despre el. Insa cand i-am citit CV am vazut ca are o experienta ampla ca manager. Vine din mediul economic, corporatist si, vorba lui Calin Popescu Tariceanu, cand vorbesti despre Qatar nu prea vorbesti despre relatie politica, ci despre una economica.

Iar economic, toate lucrurile pe care le-a spus in scurta sa interventie, mi s-au parut foarte ok. M-a deranjat insa atitudinea 'de sus' a liberalului Daniel Stamate Budurescu, care i-a sugerat sa inceapa ca atasat economic pana sa ajunga la postul de ambasador. I-a zis ceva de genul: apreciez ca sunteti ca si mine inginer, dar eu am mai trecut pe la MAE inainte sa devin ambasador. Si i-am consultat CV acestui domn deputat, sa vad cu ce activitate se lauda el. Iata-l:

• 2005 - 2008 - Şef cabinet primar - Primăria sector 1
• 2004 - Director - DAIP - Primăria sector 1
• 2002 - 2005 - Administrator societate comercială
• 1999 - 2001 - Ambasador al României în R. Senegal, Mali şi Burkina Faso
• 1993 - 1998 - Consilier, expert, consultant parlamentar în Senat
• 1992 - Secretar II, referent de spaţiu la Direcţia Africa - M.A.E.
• 1990 - 1991 - Şef birou senatorial
• 1982 - 1990 - Inspector pt. verificarea calităţii utilaje pt. Uzina de apă grea
• 1978 - 1990 - inginer proiectant gr. III - IPROCHIM
• 1974 - 1977 - inginer stagiar la IA Slatina, IMUC, IUC Griviţa 

Sincer, ma impresioneaza mai mult CV-ul unui om care a ajuns director general al unei multinationale in Austria. Acum are o firma de consultanta de management si afaceri din mai 2007, iar inainte a lucrat pentru compania Xerox. Din iulie 1997, cand a inceput ca manager marketing si operatiuni pentru Xeron Romania si R. Moldova, pana indecembrie 2006, cand ajunsese deja director general al Xerox Austria, dupa ce, timp de 3 ani, intre 2001 si 2004 ocupase aceeasi pozitie, in cadrul aceleiasi companii, insa in Romania si Republica Moldova.

M-a amuzat, si in cazul lui Nistor, baletul intre parlamentari si cei doi secretari de stat de la MAE. Adica mesajul eram cam acesta: mai baieti, de ce ne propuneti ambasadori oameni care nu au niciun pic de practica diplomatica? Ca Dan Petre sa raspunda (parafrazat si citit printre randuri): pai stiti, nu e lista noastra si n-aveam, LEGAL, cum sa propunem o alta.

Iar sugestia lui Geoana adresata MAE de a-l tine aproape pe Nistor este hilara. Sponsorul, cum l-a caracterizat unul dintre parlamentari pe Valeriu Nistor, nu cred ca sta el in stagiu de pregatire la MAE, sa invete diplomatie.

Bizar... bizar...

De fiecare data cand se schimba conducerea ministerelor de care ma ocup sunt curioasa sa consult CV-ul noilor sefi si declaratiile lor de avere. Am lasat sa treaca un pic de timp si m-am uitat si pe cele ale celor doi noi in MAE: Marga si Dan Petre.

Va marturisesc ca am fost uimita sa constat ca declaratia de avere a lui Dan Petre nu contine nimic, cu exceptia unui Alfa Romeo vechi. Si am inceput sa ma intreb cum naiba poti trai - si probabil bine, avand in vedere persoana in cauza - fara sa castigi niciun ban un an de zile. Pentru ca secretarul de stat nu are niciun venit pe 2011. Pe langa faptul ca nu detine niciun apartament - ceea ce nu e ciudat, ca poate omul prefera sa stea cu chirie sau sta cu familia.

Bineinteles ca am citit si declaratiile de avere ale lui Bogdan Aurescu si Luminitei Odobescu, ambii colegi pe aceeasi pozitie ai domnului Petre. Fiecare are trecute apartamentele, venitoruile salariale si din alte surse, adica ceea ce te-ai astepta sa gasesti - dupa ce citesti de ani de zile astfel de documente - intr-o declaratie de avere de secretar de stat. Nu ma refer la dimensiunea averilor, ci la faptul ca fiecare detine acolo, ceva. Sau a avut un castig in anul anterior completarii declaratiei.

Oricum, este tare bizar sa nu fi castigat nimic in 2011. Asta imi spune ca n-a avut niciun loc de munca retribuit. Asta imi spune ca fie a facut voluntariat, fie n-a prea muncit, ci a aparut doar la tv, fara sa fie platit.

Bizar... bizar...

PS. Am scris despre asta si am atasat declaratia aici. Dar o puteti gasi si pe site-ul MAE.

Secretarii de stat de la MAE - cin' sa fie? cin' sa fie? Cateva raspunsuri posibile

Numele facut public este cel al lui Bogdan Aurescu. Profesionalismul sau il recomanda si ma amuzam, discutand cu cunoscuti, ce soarta ar avea ministrul care l-ar schimba pe Aurescu. Si cu cine l-ai putea schimba?

O persoana foarte competenta din MAE, dar fara notorietatea lui Aurescu, este secretarul de stat Luminita Odobescu, cel de-al doilea secretar de stat. Asa cum o caracteriza ministrul Diaconescu, "se ocupa de 20 de ani de UE".  Cam greu sa gasesti inlocuitor si pentru ea, chiar daca oameni care se pricep la UE mai sunt. Sau se considera competenti multi, ca sa fim mai exacti.

Surse diplomatice convergente mi-au spus ca este foarte probabil ca si ea sa ramana in functie. "E nevoie de cineva care sa stie domeniul", mi s-a spus. O fi nevoie, dar imi amintesc de o perioada in care Aurescu acoperea tot - era prin octombrie 2009, cand am mers in Georgia si am participat, cu el, la o patrula a EUMM. Atunci se ocupa de tot: relatia nord-atalntica, UE. Si s-a mai intamplat anul acesta la inceput, inainte de a fi numita in functie Luminita Odobescu.

Cel de-al treilea e, cel mai probabil, numit de PNL. Sau pe postul alocat PNL. Adica Aurescu si Odobescu ar fi agreatii PSD, vor functiona pe posturile PSD. Pentru cel de-al treilea loc - pe postul eliberat de Anton Niculescu, diplomat, sustinut de UDMR - este foarte probabil sa fie pus analistul politic Dan Petre, fiul lui Zoe Petre. Am gasit aici un interviu cu si despre el.

UPDATE, 15 MAI 2012: Am avut dreptate. Iata stirea cu numirea, dupa ce numirea a aparut in Monitorul Oficial (vineri, 11 mai 2012, numarul 318).

Inca una despre Andrei Marga

Imi propun sa fie ultima postare-ecou dupa numirea domnului Maraga ministru de externe. Pentru ca, pana la urma, vreau sa scriu despre activitatea sa si asta voi si face in viitor. Ceea ce ma pregatesc sa spun acum sunt niste consideratii privind persoana sa, la ce concluzie am ajuns ascultandu-l si punandu-i intrebari si in urma a ce s-a intamplat in ultimele doua zile.

Andrei Marga imi pare un om cumsecade, este un ardelean molcom si la locul lui, as fi spus. Numai ca trebuie sa demonstreze ca locul lui e la Externe, fapt de care eu nu sunt convinsa deloc. In ciuda argumentelor sale privind experienta internationala acumulata de-a lungul anilor si prezentata in cadrul audierii din Parlament.

Nu contest ca este un om competent pe domeniul sau, ca probabil se pricepe sa conduca bine o universitate. Nu cred sau nu as vrea sa cred ca are un complex al provincialului, desi acest lucru a fost atat de discutat in timpul audierii. Un subiect deschis de el, e adevarat, spunand: Cei care venim din provincie nici nu ne ocupam prea mult sa se vada CV-ul nostru pe siteuri sau prin alte locuri. Nu e o miza. N-a facut decat sa ii ridice mingea la fileu lui Sever Voinescu, care l-a catalogat drept provincial, mai ales atunci cand a invocat prieteniile pe care le are in diverse capitale ale Europei.

Andrei Marga a gresit insa din start. Din mai multe puncte de vedere pe care le voi enumera aici:

1. Pentru ca a acceptat aceasta pozitie. Competentele sale il recomandau pentru un alt portofoliu. Eu consider ca atunci cand nu esti stapan pe un domeniu, trebuie sa refuzi. E adevarat, exista exemple multe, la alte ministere, in care oamenii nu sunt din domeniu. Numai ca Externele sunt un domeniu mai special. Inteleg insa: a trebuit sa raspunda nevoilor partidului, caruia ii revenise ministerul si nu avea o alta varianta. Si a fost tentatia - fireasca pentru fiecare om - a pozitiei si statutului. Pana la urma, cine ar ptuea refuza un post de ministru? Nimeni, sa nu fim ipocriti.

2. Pentru ca, odata nominalizat la MAE, a avut o prima declaratie care a reusit sa il antagonizeze cu cei din minister. Oricum era vazut de ei ca din afara sistemului, ca un om nepotrivit. Iar declaratia lui ca ministerul este unul "prafuit" n-a facut decat sa ii supere. Nu poti sa arunci astfel de lucruri. Poate a considerat ca arunca buzduganul inainte, ca oamenii sa se astepte la schimbari, sa stie ca lucrurile vor fi diferite in mandatul lui, ca a venit cu idei revolutionare la MAE. Dar, oricare i-ar fi fost motivele, a gresit. Chiar daca asa considera ministerul, a fost nesabuit sa se pronunte dinainte de a lua un prim contact cu el.

3. Pentru ca, desi pus seful diplomatiei, a fost total lipsit de diplomatie si tact in a porni, inca din primul moment, razboiul cu presedintele Basescu. A comparat masurile de austeritate girate de Basescu cu masurile lui Mussolini, l-a comparat pe acesta cu dictatorul italian. A facut-o inainte de a fi numit ministru. Dar greseala majora e ca le-a reiterat in audierea din parlament. Deja venea de pe o alta pozitie. Era ministrul de externe desemnat, omul care  - fie ca ii place sau nu Basescu - trebuie sa colaboreze cu acesta. E adevarat ca a fost ca raspuns la o intrebare a unui parlamentar, dar raspunsul potrivit si cel mai evident era unul singur: E adevarat, am spus asta despre presedinte si imi asum si sustin cele spuse, insa acum trebuie sa intram intr-o faza de cooperare in relatia noastra si sunt convins ca ea va decurge foarte bine, in numele interesului national. Dar nu, domnul Marga a reluat si a detaliat comparatia cu Mussolini, asa ca nu e de mirare ca la Basescu a ajuns varianta ca Andrei Marga ar fi spus ca "tara e condusa de Mussolini".

4. Pentru ca a pornit razboiul cu presedintele inca din primul moment al mandatului sau. A incercat, de la inceput sa ii transmita mesajul ca el este seful politicii externe, ca lui Basescu ii va reveni sarcina sa "faca frumos" in poze de familie la reuniuni internationale - adica functia de reprezentare - si sa semneze tratate. Si nu a anticipat, probabil, cu o usoara si nefireasca naivitate pentru domnia sa - un om calit si de experienta si de viata - intensitatea reactiei lui Traian Basescu.

5. Pentru ca a criticat greselile de protocol ale unor secretari de stat, insa a facut el insusi una aseara, la Cotroceni. Mana intinsa presedintelui l-a si pus in postura ridicola de a ramane cu ea suspendata in aer. El trebuia sa astepte ca oficialul mai inalt in grad sa ii intinda mana. Asa cere si protocolul si, pana la urma, asa cer si bunele maniere.

Un comentariu pentru cele doua greseli enuntate mai sus. Presedintele a avut o figura graitoare, chiar daca nu s-au auzit cuvintele rostite. In mod evident a reactionat la comparatia cu Mussolini, cea mai putin flatanta, insa e clar ca presedintele a fost informat si despre trimiterile la Constitutie, repetate de Andrei Marga, privind competentele in politica externa. Andrei Marga i-a transmis lui Basescu, in timpul audierilor, ca el e sef pe formularea politicii externe, sub formularea ca executivul face strategia si traseaza liniile acesteia. Aseara insa a aflat, de fapt, ca Basescu nu va ceda aceasta pozitie. Nu e un secret pentru nimeni implicarea presedintelui in trasarea liniilor de politica externa, si pentru simplul fapt ca e in prerogativele sale. Si a mai aflat ca Basescu e seful. Mana ramasa intinsa, dojana publica si expresia manioasa a presedintelui i-au transmis clar: eu sunt seful, oricat de mult te-ar sustine Crin Antonescu.

6. Pentru ca a pornit razboiul cu presedintele, fara sa fie sigur ca are sustinerea primului ministru. Fara a fi un specialist pe politica interna, mie mi se pare - si din discutiile avute cu alti colegi nu e doar impresia mea - ca Victor Ponta nu vrea sa aiba, in acest moment, o pozitie confrontationala vizavi de Traian Basescu. Iar un ministru in razboi cu presedintele trebuie sa aiba sustinerea premierului. Cum a fost cazul lui Andrian Cioroianu, sustinut de Calin Popescu Tariceanu. Si totusi, si Cioroianu a fost infrant. Nu stiu in ce masura Victor Ponta il va sustine la fel cum a facut-o Tariceanu cu ministrul lui.

Astazi, la conferinta de presa de la preluarea mandatului, l-am intrebat cum va incerca sa amelioreze relatia cu presedintele, o relatie inceputa cu stangul. Raspunsul sau a fost ca sunt doi oameni cu opinii, care tin la ele si care vor incerca prin dialog sa aiba o realtie buna. Numai ca daca fiecare va tine la opinia sa si ele vor fi divergente, care va fi mesajul politicii externe romanesti? Care nu poate fi decat unul unitar. Ramane de vazut daca disputa personala - mai degraba o disputa a lui Antonescu cu Basescu, prin Andrei Marga - este mai importanta decat, folosind singura expresie potrivita cand vorbim de politica externa, interesul national.

Impresii de la audierea lui Andrei Marga - razboi cu Mussolini, admiratie pentru Putin si Rusia, ignorarea SUA, schimbari la MAE si acuzatii de provincialism

Audierea in comisiile de specialitate din Parlament a lui Andrei Marga a fost, de departe, cea mai lunga - peste doua ore - si cea mai interesanta de cand asist la astfel de evenimente si "am audiat" cativa ministri de cand sunt jurnalist acreditat pe politica externa.

In sala, putini parlamentari PDL, unii au mai venit pe parcurs si altii au plecat, multi de la PSD si PNL, Crin Antonescu a stat pe tot parcursul audierii, chiar daca n-a fost mereu 100% atent, avand discutii cu Calin Popescu-Tariceanu sau cu Puiu Hasotti langa care statea. 

Discursul sau introductiv, pe alocuri foarte general, fara sa insiste pe teme importante - ca parteneriatul cu SUA, de exemplu, un subiect realmente vitregit - a tinut o ora si probabil mai dura ceva daca nu i se atragea atentia ca domnii deputati si senatori vor sa puna intrebari.

Andrei Marga si-a inceput discursul vizibil emotionat si a recunoscut ca se simte ca la un examen, cu emotiile de rigoare, aratandu-se onorat ca a fost propus pentru a conduce MAE, o functie "coplesitoare", chiar daca o preiei prima sau a mai multa oara.

Emotia insa nu l-a impiedicat sa aiba niste opinii extrem de clare si belicoase pe alocuri, la adresa personalului din MAE, la adresa presedintelui Basescu, omul cu care trebuie sa isi imparta prerogativele de politica externa.

Voi comenta cateva aspecte, care mi s-au parut cele mai importate:

Rolul MAE, relatia cu presedintele, separarea atributiilor de politica externa, activitatea diplomatica anteriora

• Didactic, ca si cum ar fi citit un referat la un examen (asa cum bine zicea) a facut apel la actele normative care reglementeaza activitatea MAE si conventiile internationale care reglementeaza activitatea diplomatilor. A invocat faptul ca in Centrala MAE lucreaza 742 de persoane, ca in strainatate sunt detasate 1340 de persoane si ca MAE functioneaza cu un buget anual, cel putin pentru 2012, de 150 de milioane de euro.

Si n-a facut toata aceasta prezentare fara un scop precis. Marga a subliniat rolul ministerului de  institutie care are functii "de elaborare de strategii, de reglementare, de autoritate de stat, de reprezentare", transmitand semnalul clar ca politica externa se va face in laboratoarele MAE, nu la Cotroceni.

Inca dinainte de a ajunge la minister, Marga a reusit sa isi antagonizeze subalterii, din Centrala si de la misiunile din strainatate, prin catalogarea ministerului drept unul "prafuit". Nu numai ca oamenii din sistem il considera nepotrivit pentru pozitia pe care o ocupa, dar a mai venit si cu aceasta catalogare deloc flatanta pentru o institutie care, in anii care au trecut, s-a modernizat, un sistem in care au patruns, prin concurs si oameni tineri, competenti si care a fost curatat, in foarte mare masura, de relicvele comunisto-securiste. Si acest lucru a inceput de pe vremea ministrului Ungureanu, care a cerut CNSAS sa verifice diplomatii. Iar verificarile s-au soldat cu iesirea multora dintre colaboratorii Securitatii din sistem.

Mai apoi, Andrei Marga a inceput sa critice politica externa si de reprezentare facuta in trecutul apropiat. In cuvinte extrem de dure si atacuri la adresa atat a premierului, cat si a "actorilor din administratie".

• Nu cumva prea putini lideri si reprezentanti ai tarilor vin la Bucuresti? Nu cumva liderii nostri sunt prea putin prezenti in afara? (Un titlu de mandrie si un exemlu al influentei sale este vizita la Cluj a Angelei Merkel, cu care are o relatie buna, cancelarului german acordandu-i titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Cluj).
  
• Prim ministrul unei tari nu merge la Natiunile Unite, sta pe coridor si intalneste din intamplare un reprezentant al unui teritoriu, cu care discuta repede si face apoi un raport ca a avut o intalnire la Natiunile Unite.
• Un prim ministru nu viziteaza China doar ca sa mearga la o sala de sport. La o reuniune sportiva, chiar daca sportul este admirabil si personal am jucat si fotbal, nu recent, fireste.
• Reprezentanti inalti ai unei supraputeri totusi vin la Bucuresti, sunt primiti de secretari de stat care nu-si iau cravata la primire, ba sunt si transpirati, pentru ca mergeau repede de la o alta sedinta si in prezenta unei doamne totusi nu mergi cu mana in buzunar. Mergi intr-o tinuta protocolara.

Ca toti ministrii dinaintea sa, Marga a criticat diplomatia economica ce nu se soldeaza cu finalizari ale contactelor stabilite. A cui e vina? "Ambasadele au fost amputate, duc lipsa de personal si mai ales de acest personal care tine de diplomatia economica", a spus ministrul. Si a repetat aceasta idee, completand-o cu aceea ca personalul este numit si nu intra in diplomatie prin concurs. 

Un fapt nu tocmai adevarat, intrucat parte a celor din MAE au intrat acolo prin concurs. Mai apoi, ei ajung in misiuni, e adevarat. Sever Voinscu i-a atras atentia ca in MAE se intra prin concurs. "Sa stiti ca toate posturile se ocupa prin concurs in MAE si acum. Ca in invatamantul superior exista grade, dar toate se ocupa prin concursuri. Sa nu spuneti ca dvs. ati reintrodus concursul, pentru ca nu e asa", a spus Voinescu.

• Aici se vede bine, s-a abuzat copios in ultimii ani de numiri, incat in ambasade au ajuns oameni de care nu mai era nevoie in alta parte.
•  E clar ca in ambasade au fost trimisi oameni care trebuiau rezolvati din alte considerente. Trebuie sa privim angajatii dupa criterii profesionale si trebuie sa ne gandim sa venim cu personalul cel mai calificat pentru acest domeniu. Nu se pune problema unei epurari sau politizari.

Si totusi, el vrea sa urmeze linia anuntata de premierul Ponta, de innoire" a secretarilor de stat si consilierilor din ministere.  Numai ca la Externe nu vorbim despre secretari de stat pusi pe criterii politice, chiar daca unii pot fi agreati de partide. Bogdan Aurescu, Luminita Odobescu si Andrei Niculescu sunt oameni din sistem, care gestioneaza de ani de zile dosarele de politica externa. 

Cristian Diaconescu a avertizat ca schimbarea acestor oameni de pe pozitiile pe care se afla ar putea duce la ratarea obiectivului Schengen. Si apropo de asta: exista o mare nemultumire in randul diplomatilor care lucreaza pentru o aderare completa la spatiul Schengen pana la finalul acestui an. 

Iar noul ministru vine cu o alta pozitie: aderarea in etape, pe ideea compromisului propus de Polonia. Numai ca de atunci se considera ca, gratie eforturilor diplomatice, lucrurile au mai avansat. Cum sa perceapa olandezii mesajul nostru contradictoriu? Nici nu a preluat ministerul si ministrul pare sa se abata de la linia pe care s-au concentrat toate eforturile. Da, aderare in etape, dar finalizata pana la sfarsitul acestui an.

Revin la secretarii de stat, ei trebuie sa fie numiti dupa algoritmul 2 de la PSD si unul de la PNL+PC. Actualii secretari de stat vor fi evaluati si ei pot fi sprijiniti de partide. Par rizibile explicatiile lui Andrei Marga pe aceasta tema. Nu vrem sa ii schimbam, dar ii evaluam si totusi trebuie sa coincida algoritmului amintit. 

Il vrea totusi, in continuare, pe Bogdan Aurescu in MAE. Ar fi si greu sa renunte la un specialist ca el. Cine ar avea curajul sa il demita din aceasta functie, dupa ce a obtinut victoria de la Haga si este un profesionist desavarsit. Dar cine il va sustine? PNL+PC sau PSD? Mi se pare realmente comic. Apar altii care vor sa se foloseasca de imaginea lui Aurescu.

Pozitia lui Marga a fost sustinuta si salutata de Adrian Nastase: Sunt absolut de acord cu modul in care cititi Constitutia. Guvernul a abdicat in ultima vreme de la politica externa (...) In ultimii ani foarte putini ministri, premieri si membri ai unor organizatii ne-au vizitat. Exista riscul sa ramanem intr-o forma de izolare, sub aparenta apartenentei noastre la UE. (...) 

Iar fostul ministru de externe si premier l-a avertizat asupra functionarii ministerului: Va trebui sa observati ca minsterul functioneaza pe structura unor atomi, sunt oameni care nu mai ajung niciodata in minister si se plimba din capitala in capitala si de cate ori cand e nevoie de o analiza profunda se recurge la analiza din strainatate si nu la departamentele de analiza din minister.

Poate cel mai puternic mesaj a fost cel transmis presedintelui, pe care in trecutul nu tocmai indepartat l-a comparat cu Hitler si Mussolini, pe care l-a acuzat ca si-a trimis fiica analfabeta la Bruxelles. Iar Marga a recurs la Constitutie si la ce zice ea referitor la cei ce exercita politica externa. I-a aratat foarte clar lui Basescu faptul ca rolul presedintelui e de REPREZENTARE si SEMNARE A TRATATELOR SI ACORDURILOR INTERNATIONALE in numele Romaniei.

• Din nefericire, in ultimii ani, s-au adunat niste neclaritati. Parerea mea este sa revenim totusi la prevederile Constitutiei.  Presedintele reprezinta statul roman.  Este clar. Dar tot Constitutia spune ca guvernul,  prin programul de guvernare acceptat de Parlament la votul de investitura, asigura realizarea politicii interne si externe si exercita conducerea generala a administratiei publice. E evident ca sunt mai multi actori prevazuti de Constitutie pentru politica externa a Romaniei: presedintele reprezinta, guvernul elaboreaza propuneri si cere acordul parlamentului, care o aproba sau nu. Oricum, controleaza aceasta politica. Cele trei institutii trebuie sa conlucreze. 
• As spune foarte raspicat ca trebuie sa iesim din politica uninominala si sa trecem la cea bazata pe consens public si parlamentar.

Va fi foarte interesant de urmarit, in acest context, cum se va desfasura participarea la anumite evenimente internationale. La Consilii Europene, la summit-ul NATO. Am inteles ca pentru Summit-ul NATO de la Chicago, presedintele se gandea sa nu-l includa pe Andrei Marga in delegatie, ci sa il ia pe Bogdan Aurescu, secretarul de stat care se ocupa de tema si care o cunoaste cel mai bine, omul care a negociat acordul cu americanii privind amplasarea elementelor scutului antiracheta. Daca lucrurile ar sta asa, ar fi primul conflict intre cei doi poli de politica externa - ministrul de externe si presedinte.

Va fi interesant si in ce masura va vrea premierul Ponta sa participe la Consiliile Europene. In timpul guvernarii Tariceanu, pentru Romania a fost nevoie de adaugarea unui al doilea scaun la masa discutiilor, pentru ca participau si presedintele si premierul. Situatia s-a remediat in sensul in care Basescu a preluat participarea, Emil Boc nefiind niciodata la un Consiliu. e o dezbatere intreaga daca premierul sau presedintele trebuie sa participe, cunoscut fiind ca in multe tari europene (Germania, Ungaria, monarhiile constitutionale, Italia) participa premierii - reprezentanti ai executivului. Acolo unde presedinele are prerogative reduse, in mod evident.

Relatia cu SUA a fost secundara in discursul unui ministru de externe, pentru prima data de foarte multi ani. Si coordonatele pe care se desfasora parteneriatul strategic a fost dur criticat:

• Insuficienta fructificare a parteneriatului cu SUA si a apartenentei la UE. S-a ajuns sa facem o diplomatie in sine. Semnam acorduri, participam la actiuni  protocolare, facem intalniri, dar punem prea putin intrebarea ce rezulta dupa ele pentru Romania.
• Relatia cu SUA este una de prim-plan pentru politica romanesca. Dar trebuie din capul locului sa ne intrebam: dincolo de colaborarea excelenta politico-militara, noi realizam o cooperare semnificativa pe plan economic? Pe plan stiintific cu aceasta supraputere dominanta a lumii?

In schimb, un rol primordial l-a ocupat relatia cu Rusia. Am remarcat absenta totala a acestei teme in audierea ministrului Diaconescu, in iarna, dar iata ca este primul ministru de externe care nu vorbeste doar despre o relatie pragmatica cu Rusia. Vorbeste cu o mare admiratie pentru liderul Putin si despre prietenii cu apropiati ai acestuia.Prietenii evocate - asa cum bine spunea Sever Voinescu - pentru a da impresia posibilitatii deschiderii mai usoare a unor usi.

• Prin urmare, ministrul propus a remarcat "stagnarea relatiilor cu China, Rusia si cu alte tari. Nu folosim disponibiltiatile pe care le manifesta aceste tari.
• Tcomai inainte de reuniune ii reaminteam si presedintelui Antonescu faptul ca am fost primii vizitatori la Putin ca prim-ministru al Rusiei. Noi doi acompaniindu-l pe primul ministru de atunci al Romaniei, Radu Vasile. Nu e bine ca se folosesc termeni foarte duri care trimit la tarism in abordarea lui Putin. Putin este un om foarte competent, trebuie spus, ar fi bine ca liderii din Europa si de la noi sa fie toti atat de competenti. Dar nu vreau sa dau lectii.
• Cu Rusia trebuie sa asiguram o relansare a relatiilor. Romania pierde enorm nefolosind piata rusa. Sunt multe acorduri cu Rusia, dar sa reunoastem ca ele stau in rafturi.
• Trebuie sa facem ca si populatia din Rusia sa stie ce e Romania actuala si invers.

 Diplomatia economica a avut un rol central si ea in discursul si obiectivele noului ministru, confuz insa referitor la cine o exercita. A vorbit despre rolul MAE de a atrage investitii straine si i s-a reprosat ca atasatii economici sunt, de fapt, subordonati Ministerului Economiei, nicidecum MAE. Asa ca solutia propusa de Marga a fost simpla: o dubla subordonare.

 Singurul care l-a bagat in corzi pe viitorul ministru a fost Sever Voinescu. El l-a purtat prin marile teme si chestiuni de politica externa, a remarcat admiratia pentru Rusia si liderul ei si mica atentie acordata parteneriatului strategic cu SUA. 

Si l-a acuzat de provincialism, pornind de la o remarca a lui Marga. In momentul in care isi prezenta activitati interntionale care sa justifice ocuparea acestui post, ministrul a spus: Cei care venim din provincie nici nu ne ocupam prea mult sa se vada CV-ul nostru pe siteuri sau prin alte locuri. Nu e o miza.

Voinescu a taxat invocarea de catre Marga a unei prietenii cu un apropiat al lui Putin, din dorinta de a arata, asa cum spunea parlamentarul PDL, ca are posibilitatea deschiderii unor usi. Ë mai degraba provincialism decat altceva", a conchis Voinescu.

De ce Marga la Externe?

Numele lui Andrei Marga vehiculat pentru portofoliul Externelor parea o intoxicare sau un balon de sapun, o vorba spusa de unii carora le-ar fi trecut ceva pe la ureche si nu au inteles bine. 

Tariceanu, Geoana - variante acceptabile, probabile, pana la urma. Titus Corlatean - varianta aproape sigura. De fapt, pana ieri, Corlatean era la fel de sigur pentru Externe cum era Daniel Constantin ca membru al Guvernului.

Iar aseara am vazut surpriza: Andrei Marga la Externe. Ce legatura si ce competente are Marga cu diplomatia? Asa a fost prima intebare pe care mi-am pus-o. Si cum n-am gasit raspuns, i-am intrebat pe altii. Poate mai informati. Si nici ei nu mi-au dat un raspuns. Facand haz de necaz am gasit explicatia: are formatie filosofica, este profesor de filosofie, a absolvit filosofie, asa ca musai sa se priceapa la tot si la toate. Prin urmare si la diplomatie.

Vorbind cu colegi care cunosc mai bine viata politica interna decat mine am inteles ca totul a pornit de la schimbul intre PNL si PSD privind portofoliile Justitiei si Externelor. PSD-ului ii reveneau Externele, fireste.

Inteleg ca Antonescu nu a fost de acord cu mentinerea lui Catalin Predoiu la Justitie, atunci l-a luat PSD si astfel a ajuns Corlatean la Justitie (numele lui Dan Sova, vehiculat cateva zile, a starnit reactiile care sa descurajeze nominalizarea lui, considerat total neacceptabil, dupa sensibila remarca referitoare la Holocaust). Am mai inteles ca Tariceanu era varianta liberala pentru Externe, dar a refuzat.

Ceea ce mi se pare normal: de ce, daca ai fost premier, sa mai vrei sa devii mininstru, fie el si de externe, intr-un Guvern care are un mandat pe o perioada determinata de alegeri, deci de o jumatate de an?

Si asa a ajuns Andrei Marga - caruia inteleg ca i se promisese portofoliul Educatiei - sef al diplomatiei. Dar nu e o explicatie care sa ma satisfaca: lipsa de alte variante. Nu se poate ca in PNL sa nu existe altcineva (e adevarat, trebuia sa si fie dispus sa accepte) care sa aiba o cat de mica legatura cu diplomatia, oricum mai mare decat Marga.

Din experienta mea de jurnalist acreditat pe MAE de ani de zile mi-e clar un lucru: un ministru care nu e din sistem are zile grele. Externele nu sunt un portofoliu usor, in ciuda aparentelor de "glitz and glam". O poate spune Adrian Cioroianu, care a simtit pe propria piele ce inseamna sa vii din afara sistemului. Cum imi spunea cineva cu foarte mare experienta la vremea respectiva: "il va manca sistemul". 

Acum nu stiu daca il va manca sistemul pe Marga. Stiu insa ca sistemul va functiona independent de el. Asa cum a facut-o, de atatea ori, in ultimii ani. Ca doar treaba si dosarele sunt lucrate de oamenii din esalonul doi, nu de ministru.

Pentru mine e cert un lucru: il voi urmari cu mare atentie pe noul ministru, sunt atatea teme si evenimente in lucru... Cu extrema atentie si curiozitate. Si sper ca, la un moment dat, sa ma lamuresc cum de i s-a acordat lui portofoliul Externelor. Sa mi se spuna ceva mai mult decat: nu aveau alta varianta.  O explicatie total inacceptabila.

Resentimentele lui Baconschi

Marti - la conferinta de presa care i-a marcat finalul de mandat - am vazut un Baconschi revoltat, in ciuda elegantei si diplomatiei de care dadea dovada in general.

Are resentimente in ceea ce-l priveste pe Boc, este evident.

• A repetat cu insistenta: Domnul prim ministru insusi, in cadrul convorbirii telefonice pe care am avut-o la Bruxelles, a precizat ca nu imi face niciun repros pe linie guvernamentala si la modul in care mi-am exercitat mandatul ca ministru de externe.
• Este suparat pentru modalitatea, total stupida si deloc gandita in care a fost demis. Vestea demiterii "a venit pur si simplu", a raspun el la insistentele jurnalistilor, sfredelitori si curiosi sa il provoace sa isi descopere sufletul si orgoliul si sa arate ce a simtit ca om.
  Cred ca orice decizie politica pe care o respecti, atat ca membru intr-un executiv, cat si intr-un partid politic, poate fi anuntata in cadrul partidului, daca ea a fost validata prin vot, prin dezbatere statutara. M-a surprins un pic procedura, a recunoscut Baconschi.

Orgoliul nu ii permite insa sa se victimizeze si a repetat asta de cateva ori.

• N-as vrea sa ma lansez in comentarii de acest tip (n.a. daca se el crede ca a fost tap ispasitor), nu ma victimizez in niciun fel. Am spus-o si o repet, decizia ii apartine premierului, o respect pe linia executivului. E adevarat insa ca asteptarile pietei nu se refereau la politica externa, ci la subiecte si insatisfactii de natura economica, sociala, pe care chiar daca as fi vrut nu le-as fi putut rezolva din aceasta pozitie
• Nu dramatizez, nu s-a nascut nimeni ministru, viata noastra pamanteasca are un sfarsit, darmite un mandat de ministru. Ce mi se pare important e sa ai convingerea, pe care o am, ca in cel mai dificil context international din ultimii 20 de ani am reusit sa dirijez aceasta nava a diplomatiei tinand-o pe linia de plutire, imprimand o viteza de croaziera corecta, evitand derapajele care puteau sa se produca intr-un mediu international foarte turbulent.
  

Are resentimente in ceea ce priveste partidul si pe colegii sai din PDL, care au jucat intr-un film "fara subtitrari si destul de grav cenzurat", cum descrie el sedinta BPN de luni. Si mai ales pe cele doua voci, Ioan Oltean si Mircea Toader, "cele doua voci critice din partid care au vorbit in absenta mea si fara sa pronunte nume. S-a criticat fenomenul, faptul ca anumiti lideri ar fi facut afirmatii inadecvate".

Si tocmai de aceea parca a vrut sa dea un semnal, ca o amenintare voalata, ca nu se simte vulnerabilizat in partid si ca se va implica serios in treburile partidului de-acum inainte. A zis-o in mod repetat, ori de cate ori jurnalistii au vrut sa vada daca stie ce urmeaza pentru el, ce va face incontinuare.

Si are planuri mari, revolutionare, impotriva establishmentului pe care "Romania evoluata il cam respinge".

• Eu am facut pasul in politica romaneasca constatand ca, dupa 20 de ani, s-a creat in toate partidele un establishment pe care Romania evoluata il cam respinge.
• Voi incerca, pe linie politica, sa vin cu toate initiativele necesare pentru ca elita politica a Romaniei sa se transforme gradual, sa absoarba resurse umane de veritabila valoare si certificate international daca se poate ca si competenta si sa revenim la o cultura a bunului comun, adica a politicii care se face in slujba cetatii.
• Nu cred ca partidele politice au doar vocatia de a fi organizatii de fabricat bani, de acumulat averi si de distribuit resurse in mod clientelar.

Are resentimente si fata de aceia care cred ca ocupantul fotoliului Externelor este mereu ministrul de sacrificiu. De-a lungul timpului, Mihai Razvan Ungureanu a fost victima colaterala, in final, a conflictului Basescu-Tariceanu, la fel ca si Adrian Cioroianu (in ciuda multiplelor "gafe", discutabile pentru cunoscatori).

• Nu stiu daca ati observat, dar e un fel de particularitate a vietii politice de la noi, ministrii de externe care ar trebui sa se bucure de continuitate tocmai ei sunt, in general, supapele, cei care pleaca primii. Nu cred ca e o traditie fasta pentru interesul national al Romaniei si sper ca pe viitor mandatele lor sa se poata duce la sfarsit in mod normal.

Ba mai mult, pare sa aiba resentimente si fata de succesorul sau, care l-a si precedat la conducerea MAE, Cristian Diaconescu. Iar in aceasta faza a declaratiilor am vazut un Baconschi resemnat-revoltat. Revoltat de ce i s-a intamplat si de cum i s-a intamplat, resemnat pentru ca si-a dat seama ca nici nu are cum sa conteste demiterea in partid, din moment ce se dovedeste ca e doar un pion pe o tabla de sah jucata in coalitie.

• Sa nu fim ipocriti, vine in locul meu un reprezentant al UNPR, e un joc de negociere in cadrul coalitiei de guvernamant, nu e vorba despre persoane, ci despre un raport de forte.

Baconschi a tinut sa spuna de la inceput a preluat "un Minister de Externe fragilizat de schimbarea foarte frecventa a ministrilor, blocat in dispute regionale sterile si in proiecte blocate". I-a lasat si niste teme de facut lui Diaconescu:

• Important este ca politica externa romaneasca sa isi mentina liniiile de forta, obiectivele strategice, capacitatea de reactie si de adaptare si totodata supletea si inteligenta in folosul Romaniei.
• proiectul legii votului prin corespondenta trebuie dus pana la capat.
• Bine folosita, strategia UE pentru regiunea Dunarii este una dintre cheile prosperitatii Romaniei in anii urmatori.
• Las o mostenire exigenta, pregatirea vizitei prezidentiale la Kiev in prima parte a anului 2012 si deschiderea Institutului Cultural Roman.

Si totusi, fata de cine pare sa nu aiba niciun resentiment, dimpotriva? Fata de omul din a carui tabara a facut mereu parte, omul cu care pare sa se identifice de ajunge sa se compare cu un comandant de vas - MAE - care a condus vaporul in ape tulburi cu succes, cum insusi el a aratat.

Singurul care l-a "incarcat cu energie pozitiva" a fost Traian Basescu. A avut o intalnire cu el, convenita dinainte, sustine Baconschi. O intalnire "indelungata, calduroasa" si fara reprosuri.
"Atmosfera acestei consultari a fost cat se poate de calda si de pozitiva", a caracterizat-o Baconschi.

Despre ce au vorbit? "Chestiuni legate de viitorul Romaniei, al politicii romanesti, adica subiecte mai importante decat soarta mea", spune fostul ministru.

Care va fi ea? O stie probabil Basescu, o stie si Baconschi, o s-o aflam si noi. Pana una alta, in acest moment, Teodor Baconschi este cuprins de resentimente. Si cine n-ar fi, daca ar fi fost debarcat in acel mod - prin telefon, cand se afla la mii de kilometri departare. Este o concediere ilustrativa a curajului premierului Boc.

Viza pentru SUA - Ne-ar trebui vreo 10 ani de campanie de informare

(foto: MAE)
2009, rata de respingere a fost 26,3%

2010, rata de respingere a fost 24,8%

2011, rata de respingere a fost de 22,4%

Rata necesara de respingere pentru ca o tara sa intre in programul Visa Waiver, adica cetatenii ei sa calatoreasca fara vize in SUA: 3%.

Scaderea medie, cam 2 puncte procentuale pe an.

Zilele trecute am primit un comunicat de la Ministerul de Externe in care se arata ca s-a incheiat o a doua etapa a unei campanii, realizata in cooperare cu Ambasada SUA la Bucuresti, menite sa reduca aceasta rata de respingere. Campania a avut doua faze, aprilie-mai 2010 si noiembrie-decembrie 2011.

Se urmarea, de fapt, informarea cetatenilor care aplica asupra procedurilor, a conditiilor care trebuie indeplinite, mai ales la capitorul dovedirii legaturilor puernice cu tara, pentru a arata ca nu sunt potentiali imigranti. In plus, ideea era ca aplicatii sa reuseasca sa se autoevalueze mai bine, pentru a reduce riscul de a fi respinsi.

Se stie ca rata mare de respingere este cauzata in principal de faptul ca acelasi cetatean aplica de mai multe ori, adica in mod repetat, fara sa se fi schimbat nimic in situatia si conditia lui. Autoritatile romane discutasera cu reprezentantii SUA despre posibilitatea contorizarii numarului de aplicanti, nu a aplicatiilor, dar asta nu a fost acceptat.

Citind comunicatul MAE, m-am gandit ca ne trebuie vreo 10 ani de campanie sa ajungem la 3%, in conditiile scaderii de 2 puncte procentuale pe an, iar diferenta intre rata actuala de respingere si cea necesara este de 19 puncte procentuale.

Asa ca sansa este schimbarea criteriilor. Partenerii nostri americani ne tot strecoara pastile, dar asta cred ca e ultima lor preocupare acum.

Romania isi trimite ambasadorul la ceremonia de decenare a Premiului Nobel pentru pace - ce a contat mai mult in aceasta decizie?

In momentul anuntarii castigatorului premiului Nobel pentru pace, in eprsoana disidentului chinez Liu Xiaobo, China a inceput sa faca presiuni asupra ambasadelor de la Oslo pentru a boicota decernarea, prin a nu fi prezente acolo. Organizatorii au trimis invitatii tuturor reprezentantelor diplomatice din Norvegia, care trebuiau sa dea un raspuns pana in 15 noiembrie: 36 de ambasadori au confirmat prezenta, 16 nu raspunsesera si sase au spus clar nu - China, Rusia, Kazahstan, Cuba, Maroc si Irak.

Intrebat la vremea respectiva care e pozitia Romaniei, ministrul Baconschi situa Bucurestiul in tabara celor... indecisi: adica nici nu ne trimiteam ambasadorul, dar nici nu ne permiteam o absenta, avand in vedere ca marile puteri occidentale au spus clar ca vor fi reprezentate de sefii de misiuni diplomatice.

"Noi nu ne temem nici de represalii, nici de altceva, dar în acelaşi timp înţelegem de mulţi ani sensibilităţile prietenilor noştri chinezi. Nu am vrea să intervenim în marea lor societate într-un fel sau altul. Cred că chestiunea decernării premiului a fost un act de libertate în Europa din partea Fundaţiei Nobel şi nu contestăm niciun fel de opţiune când este vorba de o personalitate sau alta care contribuie la bunul mers al dialogului în această lume. Nu vom fi acolo cu şeful de misiune. Vom vedea pe cine trimitem, dar nu va fi şeful misiunii", spunea ministrul Baconschi.

Prin urmare, Romania se gandea sa menajeze sensibilitatea chinezilor, cu atat mai mult cu cat incercam sa si vanam niste contracte privind investitii majore in infrastructura de la chinezi. Si revin aici la o tema despre care am mai scris (aici si aici), mai ales in cele doua ocazii in care am fost in China: cum se gandeste Romania sa vaneze mari contracte cu chinezii, in conditiile in care inaugurarea pavilionului romanesc de la Expozitia Mondiala de la Shanghai nu a avut loc in prezenta niciunui oficial de rang inalt roman, iar la ziua Romaniei in cadrul expozitiei, presedintele roman n-a mai fost prezent, asa cum se anuntase initial in mai, la deschiderea expozitiei?

Iar anuntatul forum de afaceri romano-chinez, la care se anunta prezenta unor mai companii chineze, s-a transformat intr-o intalnire cu niste afaceristi mici si mijlocii, care au fost vrajiti cu prezentarea unor harti cu infrastructura din Romania, niste sosele care nu exista in fapt, dar cu care se laudau reprezentantii romani, iar jurnalistii se uitau crucis. E adevarat, suntem pe coridorul 4 pan-european, dar ce conteaza asta cata vreme autostrazile nu sunt construite?

Bun, revenind la prezenta ambasadorului roman la Oslo la ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru pace, am constatat - din declaratiile prezente in presa - ca nici in 25 noiembrie, adica la 10 zile dupa momentul in care trebuia transmis raspunsul oficial organizatorilor, Ministerul de Externe nu putea comunica cine va merge la ceremonie. m potrivit Mediafax, directorul pentru comunicare din MAE, Doris Mircea, spunea ca "MAE analizeaza in continuare aceasta problema".

Iata insa ca joi, cu o zi inainte de ceremonie, lucrurile s-au clarificat. Acelasi oficial din MAE anunta ca "România se va alinia poziţiei europene şi va participa la ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru pace la nivel de ambasador".

SE VA ALINIA POZITIEI EUROPENE - deci noi nu suntem in stare sa dam din start un raspuns... european, trebuie sa stam in cumpana si, in final, sa ne aliniem pozitiei europene. Nu e ridicol? Ar fi fost mult mai simplu sa avem din start o pozitie, aceasta adica, pentru ca, oricum, tot aici am ajuns. Dupa ce am fost preocupati sa intelegem "sensibilitatile prietenilor nostri chinezi", acum ne-am aliniat pozitiei europene. ce a contat in aceasta decizie? E oarecum lene de inteles, nu-i asa?

Si, fireste, n-am fi vrut sa fim in grupul celor 19 tari care au anuntat ca nu vor participa: China, Rusia, Kazakhstan, Columbia, Tunisia, Arabia Saudita, Pakistan, Serbia, Irak, Iran, Vietnam, Afghanistan, Venezuela, Egipt, Sudan, Cuba, Maroc si Algeria.

Despre R. Moldova si supararea nejustificata pe Romania

Am scris despre supararea moldovenilor pe Romania in contextul depunerii dosarelor pentru obtinerea permisului de mic trafic la frontiera.

Am urmarit atent presa de la Chisinau si demersurile autoritatilor moldovene din ultimele zile privind eliberarea permiselor de mic trafic la frontiera. Fara a nega birocratia de care ne impiedicam si noi in Romania mereu, nu pot sa nu ma gandesc la niste reactii disproportionate peste Prut. Justificate, din moment ce asteptarile tuturor sunt foarte mari: dupa caderea regimului comunist de la Chisinau, populatia spera intr-o relatie foarte stransa cu Romania, materializata in ajutorul fratesc pe care sa il acordam si in tot felul de avantaje, in timp ce autoritatile de la Chisinau vor o materializare rapida a tuturor proiectelor convenite cu partea romana. Liderii de opinie de la Chisinau, pe de alta parte, editorialistii, asteapta ca Romania sa fie un avocat mult mai energic si mai convingator in UE in favoarea Chisinaului. Toate acestea insa duc la o mare sensibilitate la Chisinau atat la nivelul cetatenilor, cat si al clasei politice si implicit, atunci cand apar nemultumiri, o culpabilizare a Bucurestiului care mie mi se pare nemeritata.

Comentariul intreg il gasiti aici.

ONG-urile refuza invitatia ministrului Baconschi, MAE spune ca invitatia ramane deschisa

Dialogul de la distanta intre ministrul de externe Teodor Baconschi si ONG-urile antidiscriminare pare sa devina un foileton.

Am scris aici si aici despre aceasta poveste, aratand in articolul de miercuri ca ONG-urile au refizat invitatia sefului diplomatiei la un dialog deschis.

Mai mult una dintre asociatiile semnatare ale scrisorilor, Asociatia Civica a Romilor din Romania, cu al carui director executiv am vorbit ieri dupa-amiaza si nu avea inca un raspuns clar daca va merge sau nu la discutii, a publicat astazi un comunicat de presa in care refuza invitatia. Titlul acestuia este - Nu participam la intalniri de culise, domnule ministru Baconschi! Nu vindem romii pe 30 de argienti. Iata-i continutul integral:

18 februarie 2010

Nu participam la intalniri de culise, Domnule Ministru Banconschi!
(“Nu vindem romii pe 30 de arginti”)

Alianta Civica a Romilor din Romania declina invitatia adresata de Ministerul Afacerilor Externe pentru a participa la o intalnire cu usile inchise, fara prezenta presei, azi,18 februarie 2010. Invitatia a venit pe fondul crizei de imagine cauzate de declaratiile oficiale rasiste ale ministrului Baconschi si de solicitarile de demisie ale organizatiilor din Coalitia Antidiscriminare.

Organizatiile reunite in Alianta Civica a Romilor din Romania continua sa considere ca declaratiile iresponsabile ale ministrului de Externe, lezeaza deopotriva demnitatea cetatenilor de etnie romana si roma, cei din urma fiind asociati cu infractionalitatea, intr-o maniera de sorginte nazista, intr-o explicatie biologica.

Aceste declaratii rasiste au repercusiuni grave nu doar asupra imaginii Romaniei in lume, dar in special asupra cetatenilor romani, indiferent de etnie. Declaratiile reprezinta, practic, un indemn implicit la ura rasiala din partea sefului diplomatiei romanesti, o justificare a si o invitatie la atitudini rasiste, xenofobe si intolerante in societatea romaneasca si europeana.

Consideram ca toate aceste aspecte sunt de interes public pentru toti cetatenii Romaniei, in special pentru cei de etnie roma, de aceea vom participa la un dialog cu Ministerul de Externe, doar in cadrul unor reuniuni cu prezenta reprezentantilor mass media, in spiritul transparentei si al corectei informari a opiniei publice.

In acelasi timp, solicitam imperativ Prim-Ministrului Emil Boc sa emita un punct de vedere referitor la declaratiile rasiste ale sefului diplomatiei romane. Consideram ca guvernul Romaniei, reprezentat de domnul Emil Boc, trebuie sa se delimiteze ferm de aceste declaratii.

Vreme de doua decenii, politicienii romani si-au format reflexul de a gresi in exercitarea functiilor publice si a nu plati in niciun fel. De aceea, pentru a treia oara, domnule Ministru Banconschi, va invitam sa faceti dv. un gestul de onoare de care are nevoie intreaga opinie publica romaneasca si sa demisionati.

Asociatia vrea o intalnire cu ministrul in prezenta presei, o pozitie a premierului Emil Boc - o delimitare de declaratiile ministrului de externe si invita, pentru a treia oara, la demisia sefului diplomatiei.

L-am contactat pe purtatorul de cuvant al MAE, Lucian Roselfeld, care a spus ca "invitatia ministrului la un dialog deschis ramane deschisa".

As reamarca ceva: daca in prima scrisoare era condamnat si Guvernul, pentru afirmatii similare in comunicatul de presa, tirurile au ramas in final atintite doar pe ministrul de externe si lui Emil Boc i se cere delimitarea de declaratiile facute de Baconschi.

Ramane de vazut cum va continua dialogul Baconschi-ONG/uri. Asa ca inchei cu... va urma.

Batalia lui Baconschi cu ONG-urile antidiscriminare continua: el le invita la MAE, ele ii cer demisia

Am scris ieri despre o scrisoare trimisa ministrului de externe de o serie de asociatii antidiscriminare, in care acestea cereau demisia sau demiterea sefului diplomatiei pentru discurs rasist.

"In spiritul unui demers de deschidere fata de societatea civila", ministrul de externe a transmis astazi (miercuri), in jurul orei 13.00, o invitatie acestor asociatii, pentru o discutie la MAE, care va avea loc joi, mi-a declarat purtatorul de cuvant al MAE, Lucian Rosenfeld.

Numai ca mircuri, aceleasi organizatii au mai trimis o scrisoare ministrului Baconschi, ca raspuns la reactia MAE la prima scrisoare. Iata continutul ei:

Organizaţiile antidiscriminare: Quod erat demonstrandum, Domnule Ministru Baconschi!

Bucureşti, 17 Februarie, 2010

Organizaţiile semnatare ale scrisorii de protest prin care se cerea demisia ministrului Baconschi pentru declaraţii rasiste, consideră că reacţia MAE la scrisoarea de protest nu face decât să inducă idea unui rasism instituţionalizat la nivel de înaltă reprezentare a statului român.

În oricare altă ţară euorpeană afirmaţii precum cele ale ministrului Baconschi ar duce la demisie ori demitere. În România, în schimb, se produc rectificări ale unui comunicat oficial din care rezultă ca ministrul nu a vrut să spună ceea ce a spus, urmând o explicaţie a celor ce s-au vrut a fi spuse.

Din păcate, în noul comunicat MAE se încearcă fără succes şi din nou în mod discriminator a se explica utilizarea termenului “natural”. Ministrul Baconschi a avut în vedere existenţa unei anumite rate de infracţionalitate, considerată ca fiind „naturală”, în interiorul oricărei comunităţi, dar formula utilizată nu a transmis în mod adecvat mesajul dorit de ministru.

Reamintim declaraţia anterioară a Ministrului: Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie roma.

Minima logică arată că ministrul nu vorbea despre „oricare comunitate” ci despre „unele dintre comunităţile româneşti” , nominalizând explicit comunitatea romă. Sintagma „unele dintre comunităţile româneşti” a rămas în comunicatul modificat în ideea de a „transmite în mod adecvat mesajul dorit de ministru”, ceea ce arată că Ministrul face diferenţieri între comunităţile româneşti, dintre care unele au o rată de infracţionalitate mai mare decât altele, această rată sporită având, conform declaraţiei de presă „actualizate”, un potenţial negativ asupra imaginii României.

Se uită a se explica utilizarea sintagmei “probleme fiziologice” în asociere cu etnia romă.

Comunicatul continuă cu o afirmaţie din nou, discriminatorie: Nu există în comunităţile de români din străinătate o rată de infracţionalitate mai ridicată decât cea care se regăseşte în interiorul altor comunităţi de imigranţi. Prin urmare trebuie remarcat faptul că într-un comunicat MAE, aprobat de Ministru, nu se cunoaşte faptul că cetăţenii români în Franţa nu sunt imigranţi, ci cetăţeni europeni. Afirmaţia este discriminatorie pentru că face o diferenţiere nefundamentată între comunităţile de imigranţi şi comunitatea majoritară, din nou o diferenţiere inacceptabilă la nivelul discursului public, cu potenţial de alimentare a conflictelor intre imigranţii şi cetăţenii unui stat.

Organizaţiile semnatare solicită a doua oară ministrului Baconschi demisia de onoare sau demiterea sa de către premier. Menţinerea ministrului Baconschi în fruntea diplomaţiei române lezează demnitatea românilor, indiferent de etnie, acest lucru având, cu adevărat, efecte grave asupra imaginii României.

Am cerut reactia unora dintre semnatari - ale caror contacte au fost atasate la finalul scrisorii trimisa si presei - la invitatia sefului diplomatiei.

Delia Niţă, Manager Program Antidiscriminare, Centrul de Resurse Juridice a spus ca organizatia din care face parte nu va merge la intalnirea cu ministrul, refuzand invitatia. "Nu consider ca ave ce discuta pe marginea unor declaratii rasiste", a spus aceasta, adaugand ca nu ii intereseaza sa discute despre continutul intrevederii ministrului Baconschi cu oficialul francez, ci ii intereseaza demisia ministrului in urma unor declaratii rasiste.

"Nu consider astfel de practici admisibile (n.r. invitatia la discutii), cand noi am cerut demisia. (...) Nu-si au locul astfel de discutii si cred ca este o strategie a MAE de a aplana situatia fara ca ministrul sa-si dea demisia", a spus Delia Nita.

David Marc, directorul executiv al Asociatiei Civice a Romilor, o retea de 16 organizatii, mi-a spus ca inca sunt in consultari cu membrii Asociatiei si cu partenerii dincoalitia antidiscriminare si ca nu au luat decizia de a raspunde invitatiei ministrului Baconschi.

Marc a spus ca au mai existat astfel de itnalniri, dupa declaratii rasiste ale unor oficiali de rang inalt.

"Nu vrem sa mergem sa validam declaratia domnului Baconschi, iar daca vom merge vor exista niste conditii si nu retragem cererea de demisie a ministrului de externe. Putem merge la aceasta intalnire, dar asteptarile noastre sunt pasi concreti din partea MAE si a ministrului si nu explicatii si autovictimizari cum am mai auzit adesea ini cazuri similare.Declaratia a fost o greseala si nu este acceptabila pentru ca este demnitar al statului roman, nu persoan privata, a vorbit ca politician. Putem accepta parerea de rau ca persoana privata a domnului Baconschi, dar el a facut o declaratie din pozitia de ministru de externe, dintr-o functie importanta", a spus David Marc.

El a adaugat ca exista discutii in acest moment si cu asociatii evreiesti, din partea carora au avut reactii.

Daca membrii asociatiei al carui director executiv este ii vor cere sa mearga la intalnirea de la MAE, o va face, daca ei considera inacceptabila decalratia si irelevanta intalnirea, nu vor raspunde invitatiei, a fost concluzia directorului executiv al Asociatiei Civice a Romilor.

PS. E ora 22.34 si vad ca s-a trezit si Stan la Antena 3 cu subiectul. Si face circ, in stilul lui. Minunat, ca s-a trezit si el.