Referendumul din Elveţia - cateva explicaţii şi consecinţe

Votul elveţienilor serveşte euroscepticilor, care fac din lupta împotriva imigraţiei şi abandonul suveranităţii naţionale două teme ale campaniei electorale pentru alegerile europene.

Rezultatul referendumului a surprins Bruxelles-ul, care mai credea vineri că elveţienii nu vor vota în favoarea cotelor pentru imigranţi.

Un rezultat însă salutat de partidele populiste, ale căror voci şi idei sunt astfel confirmate cu 100 de zile înainte de alegerile europene.

• Frontul Naţional din Franţa, dar şi UKIP, din Marea Britanie, au calificat rezultatul drept o "veste minunată", în timp ce Geert Wilders a spus că ceea ce au făcut elveţienii pot face şi olandezii.

Altfel, pieţele financiare nu au fost afectate de rezultat, în ciuda numeroaselor întrebări privind consecinţele acestuia asupra relaţiei dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, principalul său partener comercial.

• Bursa din Zurrich a închis stabil, la fel şi francul elveţian.

Economiştii de la Credit Suisse, citaţia de AFP, consideră rezultatul referendumului drept o surpriză, dar cred că efectele imediate asupra economiei vor fi limitate. Şi asta pentru că el nu afectează libera circulaţie a bunurilor şi capitalurilor.

Pe termen lung, ar putea pune în discuţie tratatele bilaterale ale Elveţiei cu Uniunea Europeană (în total şapte, care se referă, printre altele, la transporturi, cercetare, agricultură, dar şi la libera circulaţie). Exista o clauză ghilotină, cre prevede că, odată încălcat un tratat, cad toate.

Credit Suisse avertizează că o revizuire a acestor acorduri ar putea avea consecinţe semnificative asupra investiţiilor şi a creşterii economice în Elveţia. Situaţia actuală creează un climat de incertitudine pentru companii, iar banca elveţiană estimează că s-ar putea pierde 80.000 de locuri de muncă în viitor. Tocmai de aceea, compania farmaceutică Novartis a primit vestea cu îngrijorare.

301 sectii de vot in strainatate. MAE dubleaza numarul sectiilor de vot initiale pentru referendum

Am scris aici cum MAE redusese drestic numarul sectiilor de vot din strainatate fata de ultimul exercitiu de acest gen, votul pentru prezidentialele din 2009. Evident, cele mai afectate comunitati de romani erau si cele mai numeroase, adica in Italia, Spania, R. Moldova si SUA. Insa erau 8 sectii de vot in Afghanistan.

Motivul era foarte simplu: USL stie ca diaspora voteaza cu Basescu. Usl stie ca diaspora nu voteaza cu stanga sau cu orice reprezinta stanga in Romania. si atunci ce s-au gandit, haide sa reducem numarul potentialilor votanti facand mai dificil accesul la sectiile de vot, organizand mai putine si nu in proximitatea multora.

Reactiile au fost numeroase, iar MAE a dat-o la intors. Nu MAE, este nedrept culpabilizarea unei intregi institutii. Cand am intrebat cum au decis numarul, avand in vedere ca acesta este stabilit gratie informatiilor ambasadelor care anunta necesarul de sectii de vot in functie de populatia romaneasca aflata pe teritoriul tarilor respective, nu mi s-a dat un raspuns lamuritor. Mai ales ca diaspora nu isi redusese numarul de membri in anii scursi de la ultimul exercitiu de vot, 2009, pe masura reducerii sectiilor, de la 294 la 150.

Asta era situatia saptamana trecuta: Italia - 55 in 2009, 7 in 2012, Spania - 38 in 2009, 9 in 2012, SUA - 28 in 2009, 4 in 2012, R. Moldova - 13 in 2009, 5 in 2012, ca sa dau principalele exemple.

Si iata ca in urma analizei informatiilor furnizate de ambasade, MAE suplimenteaza numarul sectiilor de votare, insa nu cu cateva zeci, ci dublat.

Si iata la ce s-a ajuns: Italia - 53 de sectii de vot, Spania - 46 de sectii de vot , SUA - 21 de sectii de vot si R. Moldova - 14 sectii de vot. Va pun la dispozitie lista actualizata.
Lista de Vot in Strainatate Suplimentata 2012

Petitie: Ajutati-ne sa putem vota la Referendum si in strainatate!

 La aceasta adresa puteti semna o petitie privind cererea de creare a unor mai multe sectii de vot in strainatate. Un cititor, roman din Marea Britanie, m-a rugat sa mediatizez aceasta petitie si o fac. Iat-o mai jos:

• Target: Catre: D-l Jose Manuel Barroso, D-na Viviane Reding, D-l Thomas Markert, D-l Martin Schulz, D-l Mark Gitenstein
• Sponsored by: Ionut Oltean-Dumbrava

Excelentele Voastre,

Noi, semnatarii petitiei, cetateni romani din afara granitelor Romaniei, dorim sa va informam si sa ne exprimam ingrijorarea asupra faptului ca Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a decis sa reduca drastic numarul sectiilor de votare pentru referendumul de demitere a Presedintelui Romaniei din data de 29 iulie 2012.

Va rugam sa insistati pe langa Autoritatile Romane sa suplineasca numarul sectiilor de votare din afara granitelor Romaniei, pentru a ne oferi o sansa rezonabila sa ne exercitam dreptul constitutional de a vota. 

Excelentele Voastre,

In Italia, unde traiesc in jur de 1,2 milioane de romani, la referendumul de demitere a Presedintelui Romaniei din 2007 au existat doar noua sectii de votare. Cu aceasta ocazie, in jur de 5,000 de romani mai asteptau inca sa voteze inaintea orei de inchidere a urnelor. Ca urmare, mii de romani au protestat in fata Consulatului Romaniei de la Roma fiindca nu au reusit sa voteze. Motivul protestului a fost insuficienta sectiilor de votare si a cabinelor de vot. Cu toate acestea, cu ocazia referendumului de demitere a Presedintelui Romaniei ce urmeaza sa aiba loc pe 29 iulie 2012, in Italia, in loc sa se suplimenteze numarul sectiilor de votare, se vor reduce la sapte!

In SUA, de pilda, daca pentru referendumul din 2007 au fost organizate 23 de sectii de votare, pentru referendumul din 2012 se vor organiza doar patru!

Daca la referendumul de demitere a Presedintelui Romaniei din 2007 s-au dovedit insuficiente un numar de 178 de sectii de votare in afara granitelor Romaniei, de ce pentru referendumul din 2012 se organizeaza doar 150 de sectii?

De peste 10 ani, am cerut Autoritatilor Romane in repetate randuri sa ne ofere dreptul de a vota printr-un sistem electronic sau prin corespondenta, pentru a ne scuti sa calatorim sute de kilometri pentru a vota, dar in pofida multor promisiuni, nu au facut nimic.

Noi, semnatarii petitiei, cetateni romani din afara granitelor Romaniei, consideram ca e inacceptabil ca dreptul nostru constitutional de a vota sa fie ingradit in acest fel si va rugam sa interveniti pentru a ne ajuta.

Cum s-a transformat referendumul MONITORIZAT de Comisia Europeana in unul OBSERVAT CU ATENTIE

Breaking news-ul zilei de astazi a fost declaratia liderului Partidului Socialistilor Europeni potrivit careia Comisia Europeana va monitoriza referendumul din Romania.

Din instinct, am pus mana pe telefon. Si am sunat si am intrebat. In primul rand cum de anunta cineva din afara Comisiei aceasta decizie si daca s-a luat o astfel de decizie si ce ar insemna monitorizarea. Va imaginati surpriza interlocutorului, care mi-a cerut timp sa se informeze, pentru ca nu stia nimic despre aceasta intentie. in sensul ca oricum sunt atenti la ceea ce se va intampla la referendum, dar nu stia despre o misiune speciala de monitorizare. In plus, faptul ca Stanisev a vorbit despre asta a provocat iritare: "Cu tot respectul pentru domnul Stanisev, cand vrem sa anuntam ceva,t o facem noi".

Mi s-a spus din noua ca se va discuta situatia Romaniei miercurea viitoare, pe 18 iulie, cand se adopta raportul privind MCV. Nu e vorba despre o dezbatere paralela, asa cum s-a inteles. Cel putin asta e explicatia pe care am primit-o.

In redactie cautam cu totii declaratia lui Stanisev, data de un corespondent care sa nu citeze vreo agentie. nu am gasit-o. Pe Agerpres, care are corespondent acolo, nu aparea acest gen de declaratie. In final mi-a explicat corespondenta RFI la Bruxelles care mi-a spus ca exprimarea "we are going to look into" in monitorizare.

Si uite-asa, o traducere defectuoasa sau panicarda a devenit, din nou, breaking news.

UPDATE: Moldoveni, de ce nu ati mers la votul pentru referendum?

Am vorbit inainte de referendum cu trei analisti politici de la Chisinau si niciunul nu s-a gandit, mi-am dat seama din declaratiile facute, ca referendumul nu va fi validat.

Cand am vazut datele privind rata de participare, nu mi-a venit sa cred.Pentru a fi validat, la referendum trebuia sa se prezinte 33% dintre electori, s-au prezentat in jur de 30-31%. Ce ar fi fost daca nu ar fi coborat rata de participare, de la 60%? Ar fi fost si mai rusinos rezultatul.

Am incercat sa gasesc explicatii de ce nu au fost moldovenii la vot:

1. campania pentru referendum nu si-a atins scopul, pentru ca a fost una pentru alegeri prezindetiale, mai degraba decat una pentru referendum
2. oamenii nu au inteles importanta de a merge la vot si pentru ce sa voteze: am auzit un vox populi pe RFI de dimineata si oamenii spuneau ca voteaza pentru o viata mai buna, pentru o situatie economica mai buna, sa fie bani, sa fie locuri de munca, nu pentru modalitatea de alegere a presedintelui - e clar ca multi au votat fara sa stie despre ce e vorba
   
3. certurile din Alianta pentru Integrare Europeana, care au decredibilizat clasa politica si au dus la inexistenta unui mesaj coerent
   
4. boicotul Partidului Comunistilor, admitand ca au un electorat foarte mare
5. momentul referendumului: campanie in luna august, proces de vot la inceput de septembrie
   
6. nepasarea moldovenilor, indiferenta unor cetateni al caror azimut este Occidentul sau Rusia - depinde de etnie - pe care nu-i intereseaza cum va arata si cine va conduce o tara pe care nu vor decat s-o paraseasca mai repede
7. absenta studentilor - fiind inca in vacanta nu au mers la vot, cel putin in Romania si in tarile unde studiaza

Nu stiu, as fi curioasa sa stiu de ce moldovenii n-au fost la vot. As vrea sa aud din gura uni om care nu s-a deploasat ieri la urne de ce nu a facut-o: de lene, dezamagire provocata de clasa politica, o mare confuzie, indiferenta?

Oricum, ai impresia ca moldovenii nu inteleg momentul politic pe care il traiesc. Cand nici macar o treime dintre cei cu drept de vot nu se prezinta la urne, intrebarea asta e fireasca.

Bineinteles ca la Chisinau se clameaza victoria comunistilor - Publika TV nu a dat in direct declaratiile de la Comisia Electorala Centrala, cu rezultatele votului, ci conferinta de presa a lui Voronin ( si nu, nu e o scuza ca au dat conferinta castigatorului moral, regula jurnalistica si bunul simt indica ce trebuie dat - rezultatul votului, nu conteraza ca dai burtiera cu galben cu cifrele) -, se cauta vinovatii, liderii politici fie isi fac mea culpa (Filat), fie dau vina pe adversari (Lupu), insa ei trebuie sa isi puna intrebarea de ce nu au venit oamenii la vot. Sa caute explicatii si sa rezolve cauzele - e clar ca absenteismul e provocat si de ei.

Am vorbit de dimineata cu politologul de la CHisinau Bogdan Tardea si el mi-a spus ca vacanta studentilor nu este o cauza, pentru ca tinerii participa in numar mic la vot si ca, in Chisinau, ei au fost mobilizati. In opinia lui, cauzele sunt:

• Alianta a convins alegatorii ca referendumul va trece cu o rata de participare de 70% si, mai mult, AIE a facut o campanie pentru prezindetiale, nicidecum pentru referendum. Asa ca oamenii au gandit: daca tot trece, de ce sa mai merg si eu?
• certurile din AIE, compromiterea reciproca Lupu-Filat, care dureaza deja de o luna de zile;
  
• utilizarea excesiva si afisata a resursei administrative, care a dezamagit alegatorii, care credeau in triumful "luminii asup-ra intunericului"

In concluzie, mi-a spus politologul, absolut niciun analist de la Chisinau nu se astepta la un asemenea rezultat.

Incerc sa aflu cati moldoveni au votat in Romania, dar pe site-ul CEC nu am gasit inca informatiile. Stau inca pe telefoane, stiu insa ca in Cluj au votat 317, iar in Bucuresti, la Ambasada, adica una dintre cele doua sectii de vot, au votat 761 de cetateni moldoveni. Centralizarea rezultatelor insa o face CEC si inca n-am reusit sa aflu numarul total al votantilor din Romania. Voi reveni.

UPDATE: Timpul.md spune ca in Romania au votat 2383 de moldoveni, 1416 doar in Bucuresti.
UPDATE 2: O analiza care merita citita.