Planuri UE de a nu pierde Moldova, pe modelul Ucrainei

Moldova şi Georgia sunt  acum în atenţia UE, după întreaga situaţie din Ucraina şi eşecul de la Summit-ul de la Vilnius în ceea ce o priveşte. Şi Bruxelles-ul nu stă cu mâinile încrucişate, ci încearcă să găsească soluţii. Este, în sfârşit, vremea acţiunii, dincolo de vorbe. Şi pare să fie activată şi vocea banilor, exact ceea ce se tot discuta, cu ani în urmă, dar până la urmă se făcea cu ţârâita.

Miniştrii de externe ai ţărilor UE discută astăzi, în reuniunea lor de la Bruxelles, două documente cu propuneri pentru a salva cele două ţăril de la soarta Ucrainei. EUobserver scria vineri despre aceste documente ce urmează să fie supuse atenţiei şefilor diplomaţiilor europene.

Unul dintre studii se numeşte “20 de puncte despre Parteneriatul Estic post-Vilnius” şi este întocmit de Suedia, dar semnat şi de alte 12 state ale Uniunii, printre care Germania, Marea Britanie şi Polonia. Iată câteva dintre prevederi, potrivit publicaţiei de la Bruxelles:

• Moldova şi Georgia trebuie să semneze acordurile de asociere cu UE până în luna august
• Avertizează, având în vedere piedicile puse de Rusia exporturilor din Ucraina, că UE trebuie să fie pregătită pentru ameninţări interne şi externe la adresa acestor două ţări sau a liderilor lor şi la acţiuni de intimidare precum embargouri, restricţii aplicate muncitorilor migranţi sau tensiuni sporite în zone de conflict. Fără să le numească, este vorba despre Transnistria (ceea ce se şi întâmplă deja, oricum) sau Osetia, în cazul Georgiei.
• Stabileşte coordonatele unei campanii de PR “care să răspundă dezinformărilor şi să folosească inclusiv experţi ai diplomaţiei publice.” 
• Recomandă o serie de vizite ale unor înalţi oficiali ai UE în Moldova şi Georgia, care să viziteze regiuni locuite de minorităţi şi zone îndepărtate, să nu se concentreze doar pe autorităţi şi capitală, mai exact.
• Statele pro-UE trebuie recompensate, susţine documentul, cu fonduri europene în plus.

Cel de-al doilea document care va fi analizat astăzi de miniştrii de externe este întocmit de Polonia (nicio surprinză!). Pragmatici, polonezii ştiu cum se obţine eficienţa în astfel de cazuri. Prin bani. Aşa că ei se concentrează mai mult asupra banilor UE destinaţi acestor ţări.

• Documentul arată că, pentru perioada 2014-2020, nivelul acestora trebuie să fie mai mare.
• Ajutorul UE trebuie să fie destinat preponderent agriculturii şi dezvoltării rurale, evaluează experşii polonezi.
• Însă în statele autoritare, precum Ucraina şi Belarus (pentru că vorbim despre Parteneriatul Estic), banii trebuie să ajungă la societatea civilă, studenţi şi minorităţi.
• Polonia apreciază şi ea că UE nu este suficient de vizibilă în aceste ţări.Aşa că recomandă o strategie de comunicare eficientă, care să le expplicecetăţenilor acestor ţări ce face UE şi de ce şi să dea exemplul unor proiecte concrete.

Totuşi, niciuna dintre aceste lucrări nu vorbeşte despre extindere. Şi ne amintim, de altfel, că Stefan Fule, comisarul pentru extindere, a spus că doar promisiunea extinderii ar putea schimba această regiune.


Despre Moldova se va discuta îndelung la Bruxelles, pentru că este şi o nouă reuniune, a opta, a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. Este o iniţiativă a României, lansată în urmă cu 4 ani, prin care încercăm să atragem tot mai mulţi prieteni să sprijine avansarea relaţiei dintre R. Moldova şi UU.