Care va fi soarta Parteneriatului Estic al UE in contextul evenimentelor din Moldova?

Fortele de opozitie din Moldova sunt cu ochii indreptati spre Uniunea Europeana de unde asteapta sprijin. Voronin este si el cu ochii pe UE cand isi reafirma, intr-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais, orientarea pro-europeana, indicand dorinta sa ca Moldova sa fie tara asociata a UE. Evenimentele din ultima saptamana si jumatate din Republica Moldova au aratat insa o Uniune Europeana prea putin dispusa sa se implice.

Javier Solana a condamnat violentele de la Chisinau, considerand inacceptabila distrugerea cladirii unei institutii a statului, in timp ce comisarul pentru relatii externe Benita Ferrerro-Waldner a facut apel in week end la autoritatile moldovene sa garanteze respectarea libertatilor si a drepturilor democratice, salutand decizia de renumarare a voturilor.

Probabil ca oficialii europeni, dupa ce digestia mesei de Pasti va fi fost facuta, vor deveni mai activi si mai interesati de Moldova incepand de saptamana asta, cand vor reveni din vacanta. Cred ca este in interesul lor sa o faca. Pentru ca in mai putin de o luna, pe 7 mai, va avea loc summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, forma de cooperare oferita de UE fostelor republici sovietice Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova si Ucraina. Daca Europa nu se poate implica in rezolvarea situatiei din Moldova, atunci mult trambitatul Parteneriat Estic nu prea are niciun viitor.

In ultimele luni am avut discutii cu inalti oficiali din DG Enlargement (directia generala pentru extindere) din Comisia Europeana si cu oficiali britanici din departamentul de extindere europeana din Foreign Office. Ceea ce am citit printre randuri atunci cand i-am intrebat despre sansele Moldovei de a deveni candva membru al UE a fost total lipsit de speranta pentru tara de peste Prut. Pe langa evidentele probleme privind faptul ca nu este o democratie functionala - lucru demostrat din plin de evenimentele din ultima saptamana -, are o situatie economica dezastruoasa - este cel mai sarac stat din Europa - si un conflict care nu pare sa fie aiba o solutie: conflictul din Transnistria.

Toti asteptau alegerile de la Chisinau inainte de a vorbi despre noi conditii pentru un acord de parteneriat si cooperare, dar, pe de alta parte, aduceau in discutie Parteneriatul estic, ca instrumet al relatiilor UE - Republica Moldova.

Potrivit acestuia, relatiile UE cu cele sase foste republici sovietice ar urma sa se desfasoare sub forma unor acorduri de asociere, ceea ce ar insemna o faza superioara a relatiilor dintre cele doua parti. Daca analizezi exact ce li se ofera acestor tari, iti dai seama ca este un substitut la aderare (textul integral al documentului este aici):

• includerea progresiva a acestor tari in economia UE, prin zone de liber schimb, care vor include toate schimburi comerciale, inclusiv cele de energie, dar si o intergrare economica regionala, prin crearea unei comunitati economice de vecinatate, prin acorduri bilaterale
• UE ofera partenerilor "pacte de mobilitate si securitate", care presupun lupta impotriva migratiei, modernizarea sistemelor de azil, structuri integrate de gestionare a frontierelor pentru a se ajunge la obiectivul final si probabil cel mai important ELIMINAREA VIZELOR DE CALATORIE
• in privinta vizelor, se urmaresc niste pasi succesivi, incepand cu facilitarea eliberarii vizelor, urmata de eliminarea taxei de viza si infiintarea unui numar mai mare de consulate si centre de eliberare a vizelor in regiune, ca, odata cu aplicarea eficienta a acordurilor de facilitare a eliberarii vizelor si de readmisie, sa se ajunga la negocierile privind eliminarea vizelor
• o mai buna mobilitate a fortei de munca, prin deschideri punctuale ale pietei muncii din UE
• securitate energetica sporita pentru UE si parteneri, printr-o serie de instrumente atat multilaterale, cat si bilaterale cu tarile din Parteneriatul Estic
• programe care sprijina dezvoltarea economica si sociala a tarilor partenere
  

Din punctul meu de vedere conditiile din Parteneriatul Estic sunt tot ceea ce poate si vrea UE sa le ofere acestor tari. Nu vor deveni membri ai UE. Dupa Croatia oricum usa Uniunii pare inchisa chiar si pentru Balcanii de Vest. Germanii au spus-o clar, prin programul politic al CDU facut pentru alegerile din acest an - si dat publicitatii acum aproximativ o luna - si prin vocea cancelarului Merkel. Berlinul vorbeste despre nevoia de "adancire a integrarii europene", nu de o extindere a UE, iar Merkel a subliniat ca este important ca UE sa invete sa functioneze cu 28 de membri. (Islanda probabil nu a fost luata in calcul in astfel de declaratii, sau poate ca a 28-a tara e Islanda:D, dar nu cred ca ar exista probleme in integrarea acestei tari, integrare despre care se vorbeste tot mai mult in Occident.)

Cum spuneam, Parteneriatul Estic este ceea ce ofera UE celor sase tari, constienta fiind ca nu le poate spune franc ca integrarea lor in UE, in conditiile in care isi doresc asta, este (aproape) imposibila. Astfel, acest instrument capata o importanta foarte mare atat pentru fostele republici sovietice, cat si pentru UE, intrucat este vorba de un parteneriat cu niste state cu resurse energetice sau cu infrastructura energetica esentiala.

Si, in aceste conditii, apare intrebarea privind viitorul acestui parteneriat, in conditiile raspunsului dat de UE la criza din Moldova. Bruxelles-ul ar trebui sa fie ingrijorat daca se gandeste ca in ultimul an au existat nu mai putin de trei crize majore in tarile din Parteneriatul Estic: Georgia, Ucraina si Moldova.

Si ar trebui sa se gandeasca putin cum va arata intalnirea din mai dintre cei 27 de sefi de stat si de guvern din UE si cei sase lideri ai tarilor partenere, cum liderii Europei democratice vor sta la masa cu sase autocrati estici.

Raspunsul Europei la razboiul din Georgia a fost semnificativ, la criza gazului din Ucraina la fel, se asteapta ca si in acest caz, al evenimentelor din Moldova, sa fie pe masura. Chiar daca la inceput n-a stiut pe baza caror informatii sa reactioneze (o ipoteza a unui cercetator la European Council on Foreign Relations, un think tank de la Londra), cred ca acum este cazul ca Bruxelles-ul sa ia in calcul faptul ca de aceasta criza depinde modul in care vor fi percepute viitorul si eficienta Parteneriatului Estic, pe care vrea sa il lanseze cu pompa peste trei saptamani.