Impresii si opinii despre audierea Corinei Cretu

Exista mai multe moduri de a analiza audierea Corinei Cretu in Parlamentul European si am inceput deja sa vad opinii pe retelele de socializare sau in articole. Cei care se ocupa de afaceri europene si au asistat la astfel de audieri in repetate randuri cred ca pot recunoaste, macar pentru ei, daca nu public, ca aceasta audiere a fost ok, previzibila, dar fara gafe, fara declaratii spectaculoase, safe, cum zice englezul, sau sigura, sa ne exprimam neaos.

A fost plictisitoare?
Da, din mai multe motive:

• raspunsurile au fost date in bruxelles-eza, adica limbajul ala in sabloane europene, previzibil, dar cum putea fi altfel? Am urmarit audierile de pana acum, toate au fost asa, toti comisarii au vorbit pe limba comuna institutiilor europene.
• continutul a fost previzibil - mai ales daca ai citit inainte, asa cum am facut si eu, raspunsurile la intrebarile scrise. Dar cum altfel ar fi putut sa raspunda, niciun comisar nu vine sa faca declaratii revolutionare in audierea din PE.
• raspunsurile au fost vagi - sigur, dar nici nu aveau cum sa fie altfel. Nu are o politica de reformat, cum a fost cazul lui Dacian Ciolos, are o politica de aplicat, normal ca a facut referire la legislatia existenta, stie ca nu mai are ce face, a si spus-o, nu mai poate inventa ea legislatie, nu acum, nu pe aceasta politica. Deocamdata trebuie sa aplice o politica aflata in primele teste. In plus, nu este un comisar confirmat, pana la votul intregii echipe a lui Juncker, deci nu are cum sa dea raspunsuri foarte aplicate. A spus-o si Cecilia Malmstrom cand i s-a reprosat ca este prea generala.

Am vrut sa epuizez aceasta caracterizare a audierii, vazuta la mai multi jurnalisti, atat romani, cat si straini. Si simtita si de mine, am recunoscut-o. Pe de alta parte, depinde si de asteptari. Nu ne puteam astepta la declaratii revolutionare, ci la unele prudente.

Observatia mea, apoi am regasit-o si la Toby Vogel, de la European Voice (Si recunosc ca m-a amuzat) a fost ca eurodeputatii nu au atacat-o, au vazut in Corina Cretu mai degraba un partener. de ce? Pentru ca trebuie sa lupte impreuna pentru aceasta politica de coeziune, contestata de marii contribuabili la bugetul UE, careia i-a fost redus bugetul in negocierile privind cadrul bugetar 2014-2020, care a fost reformata nu foarte usor si care are acum reguli care sa multumeasca si statele care cred ca prin ea se risipesc bani europeni, cu saracii Uniunii.

Iar Corina Cretu a marsat, uneori exasperant, dar total corect, captatio benevolentie, pe faptul ca va coopera si se va consulta cat mai des cu comisia REGI din Parlamentul European.

Ca sa vorbesc tot de partea pozitiva a audierii, mi-a placut cum s-a prezentat Corina Cretu si ca aspect. Nu sunt un om superficial, insa cred ca este important si acest aspect. Pana la urma se reprezinta si ne reprezinta, chiar daca devine un functionar european. Le-am vazut pe colegele sale de pana acum, iar ea a fost ingrijita, deux piece asa cum trebuie, ok, a avut niste paiete la bluza, dar nu mi s-au parut deranjante, coafata.

Am mai spus-o aici pe blog, printre primele lucruri pe care le-am remarcat la Bruxelles, cu ani in urma, cand am fost pentru prima data acolo, a fost ca sunt tare ingalate doamnele de pe la Comisie, sifonate, cu pantofii scalciati.

Ma astept ca un functionar - si nu ma refer acum la aia de prin DG-uri, desi si acolo am vazut doamne ingrijite, preponderent est-europence, ci la alea de pe la cabinetele comisarilor - sa fie imbracat adecvat si ingrijit. Ok, nu sunt pentru stilul nasa, cum sunt multe doamne din administratie din Romania, dar sunt pentru un stil business. Cred ca functionarii din institutii publice, ca sa nu mai vorbesc ca in corporatii sunt coduri vestimentare care chiar se respecta, trebuie sa arate intr-un fel profesionist. Si ingrijit.

Minusurile audierii

Principalul lucru la partea cu minusurile se refera la folosirea limbilor straine. A avut un discurs de inceput si incheiere in limba engleza, destul de ezitant si cu puternic accent (in comparatie, de exemplu, cu Federica Mogherini). Trebuia sa il repete mai mult, mult mai mult.

A raspuns intrebarilor doar in limba romana. Este adevarat, este limba oficiala, am mai spus-o, si Ottinger a vorbit doar in germana, dar dadea bine, la impresia artistica, sa vorbeasca in toate limbile cunoscute, preferabil engleza si franceza. Ciolos a facut-o, Orban la fel, iar comparatiile cu anteriorii comisari din partea Romaniei sunt inevitabile. Pentru ca asa va vorbi si in colegiu sau in conferintele de presa de la Comisie, cand jurnalistii francezi vor considera ca este legitim si corect sa le raspunda in franceza, de exemplu.

Referitor la intrebari

Am remarcat tweet-ul editorului de la Euractiv.com, care astepta, pentru inlaturarea monotoniei si plictiselii, intrebari referitoare la viata personala a Corinei Cretu.

Se pare ca eurodeputatii au fost preocupati mai mult de politica de coeziune decat de picanterii care, din punctul meu de vedere, nu sunt relevante pentru capacitatile sale de a-si indeplini atributii in calitate de comisar european.

Putea fi pusa in dificultate cu acuzatiile lui Pacepa ca ar fi fost agent KGB. Nu as fi considerat chiar deplasata aceasta intrebare, dar nici relevanta. Ma asteptam insa la ea. Si la cea referitoare la reducerea, la rectificarea guvernului de la Bucuresti, a bugetul de cofinantare a proiectelor europene. Ar fi dat raspunsul standard si corect, in calitatea pe care o are acum, ca un comisar european nu judeca sau critica guvernele statelor membre. Dar eurodeputatii ar fi putut sa o bage putin in corzi cu o astfel de intrebare.

Sau daca este in favoarea modelului centralizat de gandire a arhitecturii managementului banilor europeni, cum e in Romania, sau a celui polonez, cu o descentralizare maxima.

Sau daca va fi de acord cu schimbarea unor proiecte de infrastructura mare din bani europeni, care trebuie aprobate de DG pe care o va conduce, cu altele, propuse de guvernul care o sustine, dupa ce anumite proiecte au fost aprobate de CE anterior. (Autostrada Pitesti-Sibiu, aprobata de CE in 2011 si care este pe TEN T core, de exemplu).

Este adevarat ca in aceasta comisie, eurodeputatii romani au fost aproape toti din PSD, cu exceptia lui Iuliu Winkler. Dar daca s-ar fi dorit punerea in dificultate a Corinei Cretu, sunt sigura ca politicienii din opozitie ar fi reusit sa dea niste intrebari colegilor din grupurile lor politice - PPE sau ALDE, pentru a-i fi adresate comisarului. Cam asa cum s-a intamplat la audierea lui Leonard Orban pentru Curtea de Audit, de au reusit "sa-l tranteasca" la evaluare.

Prin urmare, cei care vor critica audierea Corinei Cretu cred ca vor gresi, fie ei jurnalisti, fie politicieni. A fost previzibila, fara emotii, iar Romania, odata cu comisarul propus, a iesit mai mult decat onorabil din ea. Ne place sau nu, asta este.

Se va putea discuta la nesfarsit modul in care a fost facuta nominalizarea, modul in care a fost validata de parlamentul national, dar cred ca acum cel mai util este ca nu ne-am transferat disputele interne in PE si ca avem un portofoliu ok. Se pare ca pentru romani conteaza portofoliul asta foarte mult. Am explicat aici ce puteri are si ce nu poate face Corina Cretu in favoarea Romaniei.

Iar cei care spun ca porfoliul asta e prea complicat pentru ea, ca nu stie domeniul, ca e o palarie prea mare, cred ca gresesc. Corina Cretu nu e de capul ei, are un intreg directorat general in spate. Domeniul se invata. De parca Ottinger care s-a ocupat anterior de energie, stie multe despre economia digitala, sau Cecilia Malmstrom, de la afaceri interne, stie acum toate chichitele portofoliului de comert. Doar cei care nu stiu sau rau-voitorii pot judeca superficial, in astfel de termeni.

LIVE TEXT Audierea Corinei Cretu in PE

Presedinta comisiei prezinta regulile si desfasurarea audierilor. Streamingul live se tot intrerupe, evident jumatate din presa din Romania urmareste. Corina Creţu va primi intrebari de la trei eurodeputati romani: Iuliu Winkler, Victor Boştinaru şi Dan Nica.

Discursul Corinei Creţu:
Începe prin a aprecia eforturile eurodeputaţilor în reformarea politicii regionale şi prin a aduce mulţumiri comisarului Hahn.

Corina Creţu vorbeşte în engleza... o explicare previzibila a importanţei politicii regionale, în bruxelles-eză.

"Nu este vorba despre un act caritabil al bogaţilor pentru săraci, ci cred că prin investiţiile în regiuni se creează cşretere economică şi locuri de muncă".

 Priorităţi:
1. să asigur că se creează creştere economică şi locuri de muncă prin această politică
- trebuie să avem programe operaţionale bune pentru următorii 7 ani
- "Mă voi asigura că elementele noi create pentru a fi o politică mai eficientă se vor regăsi".
2014-2020 nu poate fi business as usual, este mesajul pe care îl transmite statelor membre, este un efort solidar comunitar, dar trebuie ca angajamentele luate să fie îndeplinte

2. Instituţii şi administraţie de calitate pentru accelerarea aplicării politicii regionale

3. Sunt îngrijorată că nu facem totul pentru a le simplifica viaţa beneficiarilor, trebuie să simplificăm birocraţia.

4. Politica de coeziune reprezintă o treime din buget, mă voi asigura că banii sunt corect cheltuiţi.
Voi avea 0 toleranţă faţă de fraudă.

PRIMA IMPRESIE:
Putea sa repete mai mult discursul, e cam împiedicat, dar ca şi conţinut e ceea ce trebuie:
- cooperare cu PE, subliniată o dată la trei fraze
- hotărâre - 0 toleranţă pentru fraudă
- toate elementele previzibile

Încep întrebările eurodeputaţilor.

Lambert van Nistelrooj (PPE) - intreabă despre resturile de plata
Corina Creţu: o soluţie trebuie găsită împreună, depinde şi de eurodeputaţi, când votează bugetul pe 2014 şi pentru anul viitor. "Nu putem cere statelor membre să onoreze plăţile în 60-90 de zile dacă nici Comisia nu face la fel către SM". (răspuns răsplătit cu aplauze)

Andrea Cozzolino (SD) - Acorduri de parteneriat care să aibă în vedere oraşele
Corina Creţu: Implicarea tuturor partenerilor în dezbaterea privind acordurile de parteneriat este esenţială.
Simplificarea procedurilor: SM trebuie să simplifice şi ele. Unele state au nevoie de 40 de semnături pentru un acord de investiţii, iar asta nu e o cerinţă a Comisiei.
Nu trebuie făcut rabat de la legalitatea cheltuielilor, dar trebuie simplificate procedurile.
A. Cozzolino: Trebuie să verificăm Acordurile de parteneriat să vedem dacă sunt coerente.
Corina Creţu. Voi veni întotdeauna cu plăcere în faţa comisiei din PE. AP(acord de parteneriat) au fost încheiate pentru 16 ţări, dar din cât am înţeles de la comisarul Hahn, vrea să le aprobe până la sfârşitul lunii octombrie. În sarcina noastră va fi să dezbatem PO (, care pun în practică AP.

Tomasz Poreba (ECR): Credeţi că zona Carpaţilor are nevoie de un program special în UE, fiind una dintre cele mai sărace?
CC: Macroregiunile sunt un instrument comunitar care şi-au dovedit eficienţa, suntem două care funcţionează bine, Baltica şi a dunării. În privinţa regiunii Carpatice, e aproape de sufletul meu şi rezonează cu regiunea din care facem parte.
Stiţi bine principiul, trebuie să fie iniţiativa SM (...), în limita fondurilor existente. SM trebuie să facă acest demers şi să propună această regiune. Comisia Europeană are rolul de facilitator. nu cred că de la Bruxelles putem gesiona macroregiunile, dacă autorităţile locale nu se implică.
Sunt pentru ele, iar Comisia va oferi suport.
Tomasz Poreba: Ce soluţii pentru minimalizarea diferenţelor între regiuni, cum poate fi potenţialul mai bine capitalizat, pentru a genera creştere econmică şi locuri de muncă?
Corina Creţu: Acesta este obiectivul principal al politicii de coeziune. de aceea cele mai puţin dezvoltate state şi regiuni primesc 80% din fondurile noastre, ale CE. Aceste ţări care primesc aşa o importantă parte trebuie să facă cel mai mare efort pentru a maximiza politica de coeziune, de a crea locuri de muncă, de a îmbunătpţi calitatea vieţii. Dacă fiecare regiune face maximum posibil, contribuie la bunăstarea Europei.
Cred că noul regulament ne obligă să ne concentrăm pe priorităţi, pe rezultate, să folosim instrumentele avute la dispoziţie, iar SM trebuie să facă eforturi.

Jan Jacovcic (ALDE): Ce măsuri aţi putea introduce pentru a încuraja SM să ia cu responsabilitate cheltuirea banilor, managementul banilor.
C.C: Vom avea evaluarea performanţei care va pune bazele negocierilor post-2020 şi îmi va face plăcere să implicăm PE pentru a vedea cum să îmbunătăţim regulamentele. Totul se va face având în prealabil o analiză a impactului noilor măsuri.
Lărgirea UE. Ştiţi bine că, din păcate, există opţiunea politică de a nu mai avea extindere în următorii 5 ani. Politica regională devine importantă de a ajuta aceste ţări să se dezvolte, va ajuta la stabilitatea regiunii noastre şi a graniţelor noastre. Speranţa noastră e că prin acest ajutor pe care îl vom da acestor state să le ajutăm să adere la UE.
Jan Jacovcic: Veţi cere misiuni de audit pentru a vedea eficienţa cheltuirii banilor?
CC: Activitatea de audit este foarte importantă, pentru că fiecare euro trebuie cheltuit cu eficienţă şi trebuie maximizat efectul în economie.
Sunt foarte multe contraoel, fiecare SM trebuie să introducă garanţii şi asigurări la începutul fiecărui an, dar când apar suspiciuni, serviciile CE intră în acţiune şi verifică cheltuirea banilor. Iar OLAF se sesizează imediat.

Yournos Omanjee (GUE/NGL): cum veţi evita să nu fie reduse fondurile politicii?
CC: Nu se poate pune în discuţie rediscutarea fondurilor pe care le avem. Este important să menţinem strict reglementările stabilite. Va fi o bătălie comună pe care o vom avea de dus, în legătură cu reducerea bugetului. Vă puteţi baza pe mine, deşi nu sunt un expert, pe măsură ce m-am pregătit şi pe măsură ce voi lucra, ne dăm seama de importanţa politicii regionale, dar ştim că sunt multe voci care critică politica şi vor micşorarea fondurilor.
Vă adresez apelul de a fi partenerul meu: dacă ştiu că PE mă sprijină pot cere respectarea legidlaţiei adoptate de PE şi Consiliu. Nu trebuie să facem rabat, trebuie să arătăm că e singura politicp de investiţii a UE şi face diferenţa în viaţa europenilor.
Zournos Omanjee (GUE/NGL): despre regiunile ultraperiferice
CC: regiunile ultraperiferice se diferenţiază prin statutul special şi se confruntă cu provocări datorate poziiei geografice îndepărtate de UE. (...) Voi fi comisarul tuturor regiunilor europene, dar cele care au  cea mai mare nevoie de fonduri au si cea mai mare nevoie de atenţie. Eu cred că sunt o valoare unică pentru UE, trebuie să le ajutăm să crească.
O propunere concretă ar fi de a vorbi cu dl Juncker şi cu dl. Katainen, cu cele 3 SM, Portugalia, Franţa şi Spania - care au aceste regiuni, dar şi cu preşedinţii acestor regiuni pentru a găsi cel mai bun mod de a progresa pe această temă.

Rosa D'Amato: Cum garantaţi că regiunile nu vor plăti carenţele guvernelor lor?
CC: Unele state membre nu au reuşit să atragă nici 50% din banii alocaţi în perioada 2007 - 2013, dar cred că în ultimii ani situaţia s-a îmbunătăţit.
CE trebuie să ajute aceste state, mai ales în privnţa capacităţii administrative. E chiar mai important decât banii daţi. Cele mai multe erori in din această slabă calitate administrative. Cred că vor aduce schimbări în aceste regiuni prin accentul pus pe priorităţi.
Condiţiile de macrocondiţionalitate au fost adoptate de PE împreună cu Consiliul, pentru că am învăţat din criza economică faptul că sunt criterii ce stau la baza unor investiţii solide. 
Suspendarea fondurilor - este o măsură excepţionalăp, care nu poate veni ca o surpriză, care vine la capătul unui proces foarte lung, în care statul membru trebuie să facă reforme structurale.

Tamasz Deutsch (PPE): Intenţionaţi să acceleraţi aprobarea PO? Intenţionaţi o prelungire a perioadei de cheltuire a banilor?
CC: Ne concentrăm să ajutăm SM care nu au cheltuit banii din perioada 2007 - 2013, SM care au cheltuit sub 50%. Calitatea programelor nu trebuie sacrificate de dragul absorbţiei. (...) Mă îngrijorează acest criteriu de viteză, lăsând deoparte criteriul calităţii, pentru a arătat că banii sunt cheltuiţi. Ştiu că există o solicitare a preşedinţiei italiene de prelungire a acestei perioade, dar trebuie să folosim eficient resursele de până în 2015.

Victor Boştinaru (intreaba in engleză). Mecanismul de conectare a Europei.
CC: Este un instrument important pentru că are legătură cu transporturile, cu energia şi completează verigile lipsă din PO. Voi coopera cu celelalte DG pentru a ajuta SM să depună proiecte de calitate pentru a nu pierde banii pnă în 2016. (...) Aceste proiecte de transport şi energetice sunt strategice. Vrem să ne asigurăm că având resurse financiare limitate, ei merg către proiecte mature, care completează verigile lipsă.

Iuliu Winkler (intrebare in engleză): Abordarea integrată, dezvoltarea teritorială integrată. Care va fi abordarea dvs. pentru a încuraja abordarea integrată?
CC: Este vital să cooperăm cu toate componentele celorlalte politici europene pentru a maximiza efectele politicii de coeziune. Este fundamental să existe corelarea între politici.

Matthij van Mittenburg: Strategia urbană. Integrarea oraşelor în politica regională, ce abordare vedeţi, ce instrumente?
CC: Acordăm o mare atenţie reţelelor urbane, avem proiecte pilot - in Leipzig, în Malaga, în Brno. Voi încuraja SM să facă schimb de bune practici.
S-a lansat consultarea publică în legătură cu agenda urbană, următorul pas este extragerea concluziilor şi trebuie să apelăm la Comitetul regiunilor pentru a vedea experienţa lor şi a paşilor de a merge mai departe. dacă e nevoie de o nouă legislaţie sau trebuie să apelăm la subsidiaritate.

Mercedes Bresso: Cum pot fi atraşi banii alocaţi creşterii economice prin politica regională?
CC: Preşedintele Juncker vorbea despre mobilizrea resurselor private, trebuie să folosim un limbaj în care mediul de afaceri să aibă încredere, trebuie să folosim mai bine instrumentele financiare pentru a dezvolta efectul de pârghie a acestor instrumente financiare.
Pentru inovare putem aduce un aport de 110 miliarde, cred că încurajearea IMM-urilor este criteriul de bază ce poate sta la baza acestui obiectiv.

Sunt resurse în plus, cele 300 de miliarde despre care a vorbit Juncker, sau sunt deja printre ele şi cele programate şi utilizate de politica regională?
CC: Vom fi foarte atenţi la investiţiile private şi vom încuraja toate SM să aleagă posibilitatea de a include fonduri private în cofinanţarea fondurilor noastre. Şi să negociem PO de mare calitate, pentru ca investiţiile să se concentreze pe competitivitatea în afaceri.
dacă PO sunt bine negociate şi vor fi axate pe competitivitate şi pe crearea de noi locuri de muncă şi de investiţii, cred că este aportul cel mai important ce poate fi adus acestei promisiuni a preşedintelui Juncker.

OPINIE: Corina Creţu este pe alocuri ezitantă în răspunsurile ei, deşi sunt în limba română. Răspunsuri standard, repetitive, în şabloane bruxelles-eze. Ceea ce este corect, în această audiere. DG Regio a pregătit-o foarte bine, iar Corina Creţu şi-a însuşit perfect informaţiile transmise şi modul de abordare a audierii. 
Eurodeputaţii o văd mai degrabă un aliat, iar Corina Creţu apelează mereu la cooperarea cu comisia  din PE. Multiplele bătălii pentru apărarea acestei politici regionale, a bugetului pentru ea a sensibilizat mult şi eurodeputaţii simt că e misiunea lor să o apere, că au o misiune comună cu comisarul european.

Condiţionalităţile macroeconomice: Cum veţi împiedica SM reprogramarea banilor?
CC: Condiţionalitatea macroeconomică a fost revăzută în ultimă instanţă. Ştiu că mulţi s-au opus ei, dar, pe de altă parte, s-a impus ca o necesitate ca urmare a unor situaţii trăite, au fost investiţi bani fără să fie îndeplinit cadrul general. CE nu trebuie văzută ca un jandarm în faţa SM,. ci ca un instrument care ajută SM să înţeleagă că dezvoltarea economică fără aceste criterii nu poate fi benefică cetăţenilor lor.
Voi veni aici de fiecare dată când se va pune problema suspendării fondurilor şi că vom decide împreună şi vom analiza împreună caracteristicile fiecărui SM. Populaţia nu trebuie pedepsită pentru ce nu îndeplinesc guvernele, dar vor fi nenumărate avertizări. vor fi luni de zile, dacă nu ani, în care SM va fi avertizat că trebuie să îndeplinească aceste condiţii. Noi dăm bani pentru aceste reforme structurale, lucrăm pentru acestea.

Olaf Stuger (independent): Intrebare despre fraudări şi erori + cum le poate evita, întreabă eurodeputatul, acuzând-o că a fost prea vagă în răspunsuri.
CC: Doar 7% au reprezentat erori şi 1% au fost fraude din fondurile 2007 - 2013. De aceea insist pe capacitatea administrativă a SM. Trebuie să fim foarte stricţi. Dar nu e doar Comisia, ci şi OLAF şi Curtea de Audit care vor veghea cum sunt cheltuiţi banii cetăţenilor europeni.
Corina Creţu a argumentat că nu poate crea nouă legislaţie, dar se va asigura că actualele reguli sunt aplicate.

Opiniile jurnalistilor străini de la Bruxelles (exprimate pe twitter) sunt împărţite referitor la audiere şi la prestaţia comisarului nominalizat de România. Mulţi, cei mai mulţi, spun că este plictisitoare şi că dă răspunsuri prea generale, şablon, vagi, total neinteresante. Unii o consideră corectă în abordarea audierii. Sunt şi jurnalişti care amintesc despre detalii ale biografiei sale şi ar vrea puţină sare şi piper în audiere, să fie întrebată despre ele.

Mai mult întrebări despre garantarea implicării tuturor actorilor în alcătuirea PO.
Corina Creţu asigură că un criteriu care va fi subliniat în negocierile PO va fi implicarea tuturor partenerilor regionali şi locali, a administraţiei locale în stabilirea priorităţilor şi obiectivelor acestor programe operaţionale.

Cum pot comunităţile marginalizate, precum cea romă, să fie incluse în politica de coeziune în cel mai bun mod?
Corina Creţu a răspuns că problema romilor nu este doar a unor state membre, ci a întregii UE. Şi că banii alocaţi comunităţilor nu poate face diferenţă între grupurile defavorizate.

O altă afirmaţie a CC: Achiziţiile publice au fost principala sursă de erori. Trebuie economişti care să înveţe SM să lucreze cu instrumentele financiare pe care BEI le pune la dispoziţie.

Dificultăţile în atragerea de fonduri. Absorbţia este o problemă. CE trebuie să pună presiune pe SM să facă plăţile către beneficiari.
Corina Creţu: Trebuie să avem programe de calitate, nu sunt pentru viteză. Sunt facilităţi care vor accelera absorbţia fondurilor europene. din nou, capacitatea adminsitrativp este un element-cheie, mai important decât banii. Pentru că bani sunt, nu s-au cheltuit. Sunt optimistă că vom reuşi să impulsionăm SM să cheltuiască cât mai mult din banii din actuala alocare financiară.

OPINIA MEA: Se vede/simte ca suntem pe final de audiere. Raspunsurile se repeta, pentru ca si intrebarile, in fond, se cam repeta, puse altfel, dar oricum...
Nu pot sa nu compar cu audierea de acum 5 ani a lui Dacian Ciolos, la care am participat. Se simte altfel, bineinteles. Ceea ce mi-a ramas de atunci bine in minte este cum jongla el cu limbile cand raspundea: engleza, franceza, mai putin romana. Discursul introductiv in engleza si in franceza. 
Acum am auzit doar engleza, introductiv, destul de putin pregatit discursul, trebuia repetat pana la plictiseala, trebuia exersat si jucat, a fost cam ezitant. 
Si limba romana in raspunsuri. E adevarat, romana este o limba oficiala a UE. Nu conteaza, si Ottinger a vorbit doar in germana si engleza lui e cam proasta. 
Dar la impresia artistica asta conteaza.

Corina Cretu arata foarte bine, foarte business professional, aranjata asa cum trebuie. Am urmarit si celelalte femei comisar de pana acum si sunt chiar mandra ca reprezentanta Romaniei arata foarte bine. e important. Pana la urma sunt niste "ministre europene", o coafura ingrijita, un deux piece care arata bine sunt la fel de importante ca ceea ce au "sub freza", cum ar spune unii. La acel nivel ma astept si la asta. Si nu numai la acel nivel, sa fiu sincera. 

Audierea continuă şi acum, la ora 13.22, vorbeşte preşedintele Comitetului Regiunilor. În schimb, eu primesc un comunicat de la cabinetul eurodeputatului Victor Bostinaru, trimis acum 6 minute. Are titlul:

Comunicat europarl. V. Bostinaru - Comisarul pentru Politica Regionala, Corina Cretu, obtine avizul favorabil din partea eurodeputatilor din REGI

Discursul de încheiere al Corinei Creţu, în engleză: Vorbeşte despre emotia pe care a simţit-o, o emiţie similară cele pe care a avut-o în urmă cu 8 ani când a venit în PE ca euroobservator. Vorbeşte despre dorinţa şi nevoia de a lucra împreună cu PE şi îi asigură pe deputaţi că va lupta pentru aceleaşi valori pentru care a luptat şi ca deputat european, împreună cu de-acum foştii ei colegi. 

You deliberate my destiny - spune doamna Creţu. Asta spune ceva, nu?

Audierea s-a terminat la 13.26. 

Voi reveni ulterior cu mai multe comentarii personale, aici pe blog, despre audiere şi despre opiniile care incep deja a fi exprimate pe retelele de socializare.

Corina Cretu a primit politica regionala: O victorie care trebuie primita cu moderatie

Romania a obtinut un portofoliu important: politica regionala. Important pentru noi, pentru ca suntem atat de interesati, implicati si dependenti de asta.

Observ insa acea atitudine de provinciali pe care o avem adesea in relatia cu Bruxelles-ul. Pentru ca marea batalie in privinta politicii de coeziune s-a dus in mandatul anterior, al lui Johannes Hahn. Acum Corina Cretu va trebui doar sa aplice o politica deja reformata si sa urmareasca realizarea de proiecte confirm noii gandiri pe niste bani deja impartiti. Asta nu inseamna ca nu va fi o treaba grea, dar tocmai de aceea recomand moderatia.

Dacian Ciolos a avut de dus o lupta deloc usoara cand si-a preluat mandatul. Reformarea politicii agricole comune, o politica ce are cel mai mare buget, o politica ce a fost contestata de mari contribuabili, o politica sustinuta de Franta, dar teribil contestata de Marea Britanie (chiar daca isi faceau cluburi de golf cu subventii agricole), nordici si chiar unele dintre statele baltice.

Britanicii sustineau sa nu se mai dea plati directe - am asistat la o discutie pe aceasta tema in timpul bursei mele in Anglia, la DEFRA - sa fie alocate fonduri, mult mai putin, dezvoltarii rurale, asta in cel mai fericit caz. Caci ei vorbeau despre desfiintarea ei cu totul.

Dacian Ciolos a avut de dus o batalie, de armonizat interese divergente europene, iar ceea ce a iesit, desi perfectibil, este o politica atat in favoarea unor tari precum Romania, dar care sa mai imblanzeasca acerbii critici.

Corina Cretu nu va avea de dus o asemenea batalie. Jean-Claude Juncker isi doreste comisari politicieni, cu viziune politica, cu proiecte si programe politice. Dupa cum stau lucrurile privind politica regionala, ca şi cea energetica de exemplu, liniile au fost deja trasate.

Am facut, in ultimii doi ani, doua interviuri cu comisarul Johannes Hahn in care am vorbit despre noua gandire privind politica regionala:

• dorinta de a se finata proiecte de dezvoltare integrate, nu doar de infrastructura
• prioritati diferite, cu accent pe inovare și cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și o economie cu emisii scăzute de CO2
• obiective masurabile, proiecte ale carora efecte sunt cuantificabile
• o sustinere mai mare a IMM-urilor
• corelarea indeplinirii conditionalitatilor macroeconomice de suspendarea fondurilor europene

Lucrurile sunt clare, batalia cu statele membre si cu Parlamentul European s-a dat anul trecut. Baii s-au impartit cand a fost votat bugetul UE pentru perioada 2014-2020.

Voi urmari un interes obiectivele pe care sile stabileste comisarul Corina Cretu si vor fi enuntate in audierea din PE.

O audiere care nu va fi usoara. Anticipez intrebari legate de modul in care, in conditiile problemelor pe care le-a avut Romania in acest domeniu - si nu vorbesc despre rata de absorbtie -, isi va putea exercita ea atributiile intr-un mod cu totul obiectiv. Si mai ales in contextul declaratiilor din tara si entuziasmului pentru primirea acestui portofoliu.

Declaratiile astea vor fi urmarite, iar Corina Cretu va trebui sa arate ca nu exista niciun motiv de dubiu ca va fi un comisar european si nu un comisar al "tarii pe care o cunoaste cel mai bine". Stiti, acesta este un mod de a vorbi despre tara din care provii, fara a-i rosti numele.

Totusi, cred ca bucuria autoritatilor de la Bucuresti pentru obtinerea acestui portofoliu ar putea fi argumentata prin faptul ca DG Regio a fost dur cu Romania in ultimii ani, ca ne-a criticat in modul cel mai abrupt cu putinta si ca nu a ezitat sa ne sanctioneze chiar si pentru mici disfunctionalitati.

Insa oamenii din DG raman aceiasi, iar criteriile lor raman aceleasi. Comisarul va reusi, probabil, sa infuenteze lucrurile, dar intr-o mica masura. Asta nu inseamna ca va putea sa faca multe pentru Romania.
Am arătat aici, pe cursdeguvernare.ro, cam cum ar putea ajuta Romania:

"Comisarii au o marjă de manevră, în condiţiile în care unele decizii se iau la nivelul lor şi nu mai ajung în Colegiu.

1. Din poziţia de comisar pentru politica regională, cea mai mare putere pe care o va avea Corina Creţu şi va fi în avantajul României va fi aceea de a decide sau nu sistarea plăţilor pe programele operaţionale finanţate din fondurile de coeziune.

În anteriorii 5 ani, DG Regio, care urmăreşte administrarea şi cheltuirea banilor europeni alocaţi statelor membre, a fost extrem de exigentă în ceea ce a privit România. Ţara noastră a avut sistate plăţile pe aproape toate programele operaţionale: regional, de tranport, mediu, resurse umane, competitivitate.

Au fost decizii luate la nivelul comisarului Johannes Hahn, în urma evaluării experţilor DG Regio. Corina Creţu ar putea da dovada de o mai mare indulgenţă şi răbdare în cazul unor probleme, nu flagrante, în schimb, în privinţa administrării fondurilor europene. Este cel mai mare avantaj pe care l-ar avea România prin deţinerea acestui portofoliu.

2. În plus, suntem în plină perioadă de aprobare a documentelor programatice pentru administrarea şi cheltuirea fondurilor europene în perioada 2014-2020. DG Regio a a aprobat Acordul de Parteneriat, dar are de aprobat programele operaţionale şi apoi de acreditat instituţiile. Este un proces greoi, dar cu un pic de ajutor de la comisar în sensul urgenţei, lucrurile ar putea, teoretic, fi accelerate. Astfel, momentul în care efectiv România să cheltuie bani europeni să fie cât mai repede.

Autorităţile de la Bucureşti nu trebuie să mizeze, în acest sens, pe o mai mare indulgenţă a Comisiei, dacă documentele programatice sunt, la fel cum a fost cazul Acordului de Parteneriat, lipsite de viziune şi de obiective concrete şi detaliate.

3. Programele vor trebui să fie coerente cu programele naționale de reformă și ar trebui să se ocupe de reformele relevante identificate prin recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european.
Dacă este cazul, Comisia le poate cere statelor membre , în cadrul așa-numitei „clauze de condiționalitate macroeconomică”, să modifice programele menționate astfel încât să susțină reformele structurale importante.

În ultimă instanță, Comisia poate inclusiv să suspende fondurile dacă recomandările economice sunt încălcate în mod grav și repetat. Rămâne de văzut în ce măsură, dacă va fi cazul, va putea comisarul Corina Creţu să amâne aplicarea unei astfel de decizii."


Aud insa intro-uri triumfaliste la televiziuni: "Romania a intrat in elita politicii europene" (Realitatea), de exemplu. Da, suntem fericiti ca am obtinut portofoliul dorit, pentru a doua oara. Dar putina moderatie nu strica. Mai conteaza si cum te achiti de indatorire. Nu contest calitatile doamnei Cretu, inca nu le-a demonstrat in acest domeniu, insa trebuie sa isi arate competenta. Primul pas este audierea din PE.

Evocam zilele trecute audierea lui Dacian Ciolos. Am scris despre ea impresii aici. A fost unul dintre momentele in care m-am simtit reprezentata, ca roman, asa cum mi-as dori sa fiu. De un om competent, bine pregatit, care isi stia domeniul dumnezeieste.

Doamna Cretu are o competitie grea in fata, cand o compar cu domnul Ciolos. Si asta pentru ca background-ul domniei sale in domeniul politicilor regionale nu se compara cu cel al comisarului care isi incheie mandatul. Dar care sper ca poate, prin pregatire intensiva, sa treaca cu bine de audieri.

Noi ne bucuram inainte de trecerea hop-ului. Intreaga Comisie trebuie sa treaca, exista deja numeroase comentarii referitor la impartirea portofoliilor. Europarlamentarii au picat de fiecare data cate un comisar: pe Butiglione in 2004, a fost inlocuit de Fraco Fratiini, Laszlo Andor a fost schimbat de pe portofoliu initial si a trecut cu greu. In 2009 a fost picată bulgaroaica Rumiana Jeleva.

Deci audierile nu sunt o formalitate. Iar problemele pe care le-a avut Romania in gestionarea fondurilor europene si in programarea perioadei urmatoare (lipsa de viziune, tineri minte?) ar putea fi gloante pe care va trebui sa le pareze in audiere. In plus, sunt si alte aspecte legate de tot felul de informatii publice care sunt citite si invesntariate de europarlamentari.

Va recomand aici un articol in care am incercat sa explic drumul e la nominalizare la preluarea portofoliului.

Nu sunt de acord nici cu cei care spun ca sigur nu are nicio sansa sa treaca de PE, dar nici cu cei care se entuziasmeaza, cu naivitate sau in scopul de a manipula, privind portofoliul obtinut.

Din experienta mea de ani de zile pe afaceri europene si din dorinta mea de a trai intr-o tara influenta in Europa, va pot spune ca, personal, mi-as fi dorit sa avem un portofoliu pentrum cel al Poloniei. Sau plin de provocari ca al Greciei.

Pe de alta parte, si cu un portofoliu precum ajutorul umanitar (nu inteleg de ce este vazut ca un portofoliu minor) poti deveni un comisar super-influent si apreciat. Kristalina Georgieva a devenit vicepresedinte al Comisiei dupa ce a gestionat acest portofoliu si a fost in carti pentru postul de Inalt reprezentant pentru politica externa. Pe meritul ei personal, nu pentru influenta tarii sale. Nu e putin lucru!

Degeaba ai un portofoliu relevant, daca nu impresionezi. Sa speram insa ca nu va fi cazul.

Iata ce emailuri primesc parlamentarii europeni de la Monica Macovei si Corina Cretu

Parlamentarii europeni romani isi informeaza colegii despre ceea ce se intampla in Romania, fiecare prin prisma coloraturii sale politice. Socialista Corina Cretu a avut ieri o reactie la faptul ca Teodor Stolojan, liderul delegatiei PDL in Parlamentul European sau a delegatiei romane in PPE, si-a informat colegii despre derapajele de la democratie din Romania. Si a scris colegilor europarlamentari - e adresa comuna, DL-MEP-7th-Legislature@europarl.europa.eu, ca sa ajunga tuturor - despre cum vede PSD lucrurile. Iar in replica, Monica Macovei le-a scris si ea eurodeputatilor si a atasat o inventariere a masurilor abuzive luate de actuala putere. Mai jos sunt cele doua emailuri, in engleza.

De ultima ora, Corina Cretu a pus acest status pe Facebook: Cat de iresponsabil poti sa fii ca sa ceri iesirea Romaniei din Uniunea Europeana? Ce stie Monica Macovei de toate eforturile de integrare pe le-au facut Presedintele Iliescu si Guvernul Nastase? Ea pe atunci era tot cu denigrarea Romaniei...
Iata mai jos emailurile, puse la dispozitia presei de Monica Macovei:

From: "MACOVEI Monica Luisa"
To: "CRETU Corina" , "MEP 7th-Legislature"
Cc:
Date: Tue, 3 Jul 2012 18:58:14 +0200
Subject: RE: Political Situation in Romania

Dear All,
Please read the list of the facts that we attached and make your own opinion.  I defend the democracy in my country, not a party or a person.  Changes in power are normal, but destruction of the rule of law is not.

This is why please collect your information from objective sources. I belive that defending democracy comes before defending a sister party whatever it does.    

In addition to the facts we sent you (through our head of Delegation, Mr Stolojan),  as we speak, in Romania a coup d´etat is taking place. This afternoon new breaches of law took place: the dismissal of the Ombudsman, the illegal dismissal of the president of the Senate contrary to the law and 4 Constitutional Court Decisions holding that only the political group which had proposed the president can require his/her dismissal; the same will happen probably happen within an hour at the Chamber of Deputees.

Judges of the Constiutional Court were criticized publicly and threaten, they complained to the Venice Commission. Judges and prosecutors who "dared" to investigate and convict politicians from all parties, including the one I belong have also been under permanent threat in the last 2 months (and it was me who ensured, as minister of justice, the independent and impartial investigations of high level corruption, as many of you know from 2005-2006).

Changes of laws by Emergency Ordinances are the rule, after Prime Minister Ponta subordinated to himself the Official Journal a few days ago, thus avoiding the parliamentary debates and eventual challenges before the Constitutional Court. Etc Etc.

This is not about parties and names, this is about rule of law and facts. This value should not be defetead because some of my coleagues from the parties which are doing all these in Bucharest are "group" coleagues.
I don.t know what tomorrow will bring but it is as in June 1990 when the miners came to Bucharest, for those of you who remember this. 

Thank you,
Monica Macovei   

   From: CRETU Corina
    Sent: 03 July 2012 15:28
    To: MEP 7th-Legislature
    Subject: Political Situation in Romania

    Dear Colleagues,

With regret we see that our Romanian colleagues from EPP are trying to misinform you about the situation in our country.  We find outrageous the indignity of our colleagues from EPP to assume the responsibility for their acts in front of Romanian voters and it  the  attempt to internationalize the internal political dispute is inappropriate.

After the local elections in Romania, held on 10th of June, the alliance USL - Social Liberal Union - won over 50% of the expressed votes in the election  for the county councils and presidency, 64% of the votes for the mayor mandates, including Bucharest and the most important cities of the country, and 53% of the votes for local councils. The next ranked result  were  for the former ruling party, PD-L, which has received about 15% of the votes.

Unfortunately, our colleagues from PD-L can't accept the result of the local elections, the change of the government under the pression of the mass protests and the responsibility for a catastrophic balance left by their government. In the perspective of the parliamentary elections, scheduled this autumn, PD-L, the party of Mr Stolojan, refuse to assume the disastrous economic and social results of the years when they have led the country with obvious and known authoritarian abuses.

Now, the fundamental institutions of the State, especially those related to justice and secret services - which despite the Constitution and the laws have been transformed by President Traian Basescu and by the former right-wing government in control and coercion instruments in our society - try to intervene in a biased manner in the political battle. These institutions abdicate from their mission, forgetting their prime purpose and being used for the prevention of the democratic alternation in power. We are witnessing a political vendetta through selective justice and through serious violations of fundamental norms of democracy and rule of law in an EU member country.

Also, President Traian Basescu has proven time and again that he is incapable of cooperating to advance Romania’s interests. The president is only interested in fostering a climate of hate and mistrust and does not act for advancing Romania’s interests. He disregards the message that the citizens of Romania have sent him. The president has managed, with help from the judges he nominated to the Constitutional Court, to transform a semi-presidential republic into a presidential dictatorship.

Romania is facing a huge social problem. The austerity measures have led to a drastic increase of poverty and inequality. PDL is supporting the same hateful and divisive policies that have brought Romanians on the brink of underdevelopment and hardship. USL and the Victor Ponta's government is trying to show Romanian citizens there are still reasons for hoping that things can change and that a fairer and less corrupt society can truly be built.

Thank you.
Best regards,
Corina Cretu and Catalin Ivan,
on behalf of the S&D Romanian Delegation


PS: De-a lungul ultimelor saptamani am vazut ca cele doua tabere politice din Romania au primit sprijin de la familiile lor politice. Ponta a fost sprijinit de Hannes Swoboda si Martin Schulz, PDl de Joseph Daul, liderul PPE din PE. Astazi vad ca vorbeste si Gunther Krichbaum. este firesc, este un joc al democratiei, pana la urma. Insa acordati importanta cuvenita acestor declaratii si implicarii politicienilor europeni in disputa politica din Romania. Explicam aici, la un moment dat, cum decurg lucrurile. Merita sa cititi, pentru ca asa se explica declaratiile politicienilor.

Cele mai grele declaratii si din care trebuie sa citit foarte mult sunt cele ale ambasadorilor si oficialilor statelor si institutiilor, asa cum e cazul cu declaratiile de ieri ale lui Mark Gitenstein, ambasadorul american, si Viviane Reding, comisar european. In cazul lor nu conteaza coloratura politica (Gitenstein a fost trimis in Romania de administratia Obama, deci de democrati, "stanga americana" - daca imi permiteti aceasta formula, Reding apartine PPE). Nu asta conteaza, conteaza faptul ca e un ambasador si un comisar. Si daca ei s-au pronuntat, e foarte grav. declaratiile politicienilor trebuie luate cu mai putin infierbantare.

Precizand asta, nu intelegeti ca neg gravitatea situatiei. Desi, daca e sa privesti lucrurile cu o oarecare detasare, este o schimbare de putere (Aritcolul 26, alineatul 1 din regulamentul Camerei Deputaților și articolul30, alineatul 2 din regulamentul Senatului stabilesc foarte clar că majoritatea poate schimba președinții celor 2 camere - preluare de pe facebook). Cred insa ca e nevoie sa avem capul limpede, in ciuda faptului ca e extrem de greu sa facem asta in aceste momente. E canicula afara, e canicula in viata politica.