Raportul MCV - referirea la presa este noutatea absoluta

 Cum si la această oră, 13.20, Comisia nu a publicat inca raportul pe site, iata cateva extrase.

 1. Respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar

• Deși Constituția și rolul și hotărârile Curții Constituționale au fost respectate, angajamentele privind independența sistemului judiciar și privind răspunsul la hotărârile în materie de integritate nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător. De asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului Public și a DNA-ului.
   

Ordinea constituțională a României 

- Competențele Curții Constituționale în materie de verificare a constituționalității hotărârilor adoptate de Parlament au fost efectiv reinstituite prin intermediul hotărârilor Curții Constituționale, iar Ordonanța de urgență nr. 38 este, prin urmare, „de facto” neaplicabilă.

- Un alt motiv de preocupare a fost recurgerea la ordonanțe de urgență. (...) Guvernul României s-a angajat să recurgă la ordonanțe de urgență strict în situațiile prevăzute de Constituție și numai în caz de urgență. În ultimele luni au existat mai puține motive de preocupare cu privire la acest aspect, iar începerea activității unui nou Parlament, cu o majoritate clară, ar trebui să contribuie la consolidarea procedurilor legislative ordinare ca mod corect de legiferare.

- Comisia ia notă de faptul că toate actele, inclusiv hotărârile Curții Constituționale, par să fi fost publicate în timp util în Monitorul Oficial.

- Parlamentul a numit noul Avocat al Poporului în ianuarie 2013. Întrucât noul Avocat al Poporului a primit sprijinul deplin al coaliției aflate la guvernare, dar nu și pe cel al opoziției, va fi deosebit de important ca acesta să dovedească, în acțiunile sale, că se poată ridica deasupra partizanatelor politice. 

- Locul Constituției și al Curții Constituționale a fost restabilit, în conformitate cu recomandările Comisiei. Cu toate acestea, este esențial ca Președintele, noul Guvern și noul Parlament să garanteze stabilitatea ordinii constituționale și toate partidele politice ar trebui să depună eforturi pentru reducerea polarizării sistemului politic.

- În perioada premergătoare alegerilor a existat, de asemenea, o discuție cu privire la o posibilă modificare a Constituției. Este important ca procesul de reformă constituțională să se deruleze în condiții de respectare deplină a valorilor fundamentale, cum ar fi respectarea statului de drept și a separării puterilor. Aceasta include respectarea în continuare a Curții Constituționale în calitatea sa de garant al supremației legii fundamentale, precum și independența și stabilitatea instituțiilor judiciare, inclusiv a organelor de urmărire penală.

Independența sistemului judiciar

- În timpul verii, una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituțiilor judiciare și a lipsei de respect pentru independența sistemului judiciar. Aceasta rămâne un motiv serios de preocupare.

- Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărțuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituții judiciare și anticorupție importante, inclusiv amenințări cu un caracter personal împotriva judecătorilor și a familiilor acestora și campanii mediatice de hărțuire.

De exemplu, acuzațiile de exercitare de presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale și de intimidare a acestora care au fost aduse la cunoștința Comisiei. 

- Atacurile cu motivație politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătorești: pentru aceasta este necesar ca toți membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abținerea de la criticarea hotărârilor judecătorești, de la subminarea credibilității magistraților sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora. 

-  Comisia ar dori, de asemenea, să atragă atenția asupra rolului mijloacelor de informare în masă. 
- Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum și anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activității de supraveghere desfășurată de Consiliul Național al Audiovizualului. 
- Situația sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente. 

-  Un aspect specific a fost îngrijorarea Comisiei cu privire la faptul că hotărârile judecătorești anterioare ar fi putut fi invalidate vara trecută prin grațieri acordate în circumstanțele particulare ale președinției interimare. Președintele interimar a respectat pe deplin recomandarea în această privință.

- Comisia consideră că rezultatele obținute de România în materie de combatere a corupției la nivel înalt au reprezentat unul dintre cele mai importante progrese înregistrate în cadrul MCV.

- Comisia consideră că este esențial să se numească o nouă conducere a Ministerului Public și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) care să poată demonstra independența, integritatea și profesionalismul necesare pentru a se bucura de încrederea publicului și a continua să aibă rezultate eficiente.

- Comisia consideră că prezentarea unui număr suficient de candidați de înaltă calitate profesională în cadrul unui proces deschis și transparent și, în măsura posibilului, care să primească girul CSM, sunt elemente esențiale pentru asigurarea desemnării unei conduceri în măsură să obțină încrederea publicului

Integritatea

- Noul Guvern și-a reiterat obiectivul de a lupta împotriva corupției, dar, dintre persoanele nou-numite în funcția de ministru, trei erau cercetate penal pentru fapte de corupție.

- Este esențial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care îndeplinesc funcții ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de integritate.

-  STATUTUL PARLAMENTARILOR: În ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor săi, modificând procedura de ridicare a imunității în cazurile de percheziție, arestare sau reținere a acestora și de urmărire penală a foștilor miniștri. Sunt prevăzute măsuri suplimentare, inclusiv adoptarea unui cod de conduită. Printre aceste măsuri vor trebui să se numere includerea unui termen pentru fiecare etapă a procedurii în Parlament și furnizarea unei justificări complete atunci când Parlamentul refuză să ridice imunitatea. Este, de asemenea, important să se clarifice faptul că ANI rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potențialelor incompatibilități ale funcționarilor aleși și numiți.

RECOMANDARI

- Va fi important să se respecte în continuare competențele și hotărârile Curții Constituționale și să se asigure conformitatea deplină cu toate cerințele constituționale pentru a garanta funcționarea pluralistă a democrației din România și a reduce polarizarea acesteia. 

- Să se asigure faptul că procesul de reformă constituțională respectă pe deplin statul de drept, separarea puterilor în stat, independența și stabilitatea sistemului judiciar, bazându-se, totodată, pe consensul cel mai larg posibil.

- Introducerea unui cadru clar¹ privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora și asigurarea aplicării eficace a acestor cerințe. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să fie invitat să emită un aviz privind dispozițiile relevante; 

- Revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii eficiente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului și împotriva exercitării de presiuni nejustificate și a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar și a instituțiilor implicate în combaterea corupției. Ar trebui să se dea asigurări Consiliului Național al Audiovizualului cu privire la independența sa efectivă, iar acesta ar trebui să își îndeplinească pe deplin rolul prin instituirea și aplicarea unui cod de conduită în această privință; 

- Asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public și a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obținerea încrederii publicului; 

- Necesitatea ca noul Avocat al Poporului să dea dovadă de o autoritate necontestată, de integritate și independență, precum și de o abordare imparțială; 

- Luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniștrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează și asigurarea aplicării rapide a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul trimiterii lor în judecată; 

- Utilizarea de către Parlament a noilor norme pentru a adopta proceduri clare și obiective în cazul suspendării parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri negative în materie de integritate sau al unor condamnări pentru acte de corupție și stabilirea de termene reduse pentru prelucrarea cererilor din partea organelor de urmărire penală de ridicare a imunității parlamentarilor. Ar trebui să se furnizeze o justificare completă dacă Parlamentul nu permite ca activitatea de asigurare a respectării legii să se desfășoare normal.

2. Reforma sistemului judiciar, integritatea, lupta împotriva corupției

Reforma sistemului judiciar

- Calendarul de punere în aplicare  codurilor rămâne incert. Intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă este în continuare prevăzută pentru februarie 2013. Intrarea în vigoare a Codului penal și a Codului de procedură penală este programată cu titlu indicativ în februarie 2014. Este nevoie de mai multă claritate cu privire la modul în care se poate evita amânarea în continuare a acestor date.

- Evaluarea efectelor posibile ale codurilor numai după adoptarea lor de către Parlament creează o incertitudine suplimentară, iar o evaluare completă a impactului asupra resurselor umane este prevăzută doar pentru 2014¹. Acest proces va fi complicat dacă textul codurilor este în mod frecvent rediscutat.

- Eforturile pentru reducerea volumului de muncă în punctele din cadrul sistemului supuse presiunii pot fi mai eficace decât încercările de a rezolva problema prin creșterea numărului de judecători și procurori, ceea ce ar putea risca, de asemenea, să pună în pericol îmbunătățirile aduse recent în ceea ce privește calitatea și formarea noilor practicieni.

Răspunderea sistemului judiciar

- Noul cadru juridic privind Inspecția Judiciară, adoptat în 2011, a permis acestei instituții să își atingă obiectivele cu mai multă eficacitate, ceea ce a avut ca rezultat adoptarea a 21 de noi măsuri disciplinare în primele sale luni de activitate.

- Noile dispoziții privind promovarea magistraților la Înalta Curte de Casație și Justiție par să fi introdus o nouă rigoare în cadrul sistemului: pare mai important să se mențină calitatea concurenței mai degrabă decât să se remedieze lacunele percepute.

 

Consecvența și eficacitatea acțiunii judiciare

- Înalta Curte de Casație și Justiție a continuat să ia măsuri concrete în vederea unificării jurisprudenței și a îmbunătățirii calității acesteia, asigurând transmiterea hotărârilor către instanțele inferioare și îmbunătățind accesul online. Transformarea treptată a Înaltei Curți de Casație și Justiție într-o instanță de casație cu drepturi depline, cu mai puține responsabilități în materie de soluționare a recursurilor, ar sprijini, de asemenea, concentrarea asupra unificării jurisprudenței privind chestiunile de drept.

- Un aspect important pentru unificarea jurisprudenței este actualizarea sistemului informatic depășit, care limitează capacitatea de informare a judecătorilor cu privire la hotărârile pronunțate în alte cauze. Două proiecte sunt în curs.

 

Eficacitatea acțiunii judiciare

- Abordarea Înaltei Curți în ceea ce privește dosarele de corupție la nivel înalt a continuat să se caracterizeze printr-un grad binevenit de administrare proactivă a cauzelor. ICCJ a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupție la nivel înalt, înregistrându-se o scădere de la 28 la 10 cauze pendinte, precum și o creștere a numărului de cauze soluționate în primă instanță.

- În dosarele în care inculpații au fost condamnați, s-a adoptat, de asemenea, în continuare, o abordare mai proporțională și consecventă a pedepselor. Rezultatul este acela că justiția este percepută ca îndeplinindu-și mai eficient rolul disuasiv.

- În ultimele luni, Ministerul Public, Direcția Generală Anticorupție și Înalta Curte au continuat să lucreze în mod profesionist și imparțial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme. Reziliența dovedită până în prezent de instituțiile respective întărește concluzia că rezultatele pe care acestea le-au obținut în materie de sancționare a corupției la nivel înalt se numără printre cele mai semnificative semne ale progreselor realizate de România în cadrul MCV. Este esențial ca acest progres să se mențină sub noua conducere.

Integritatea - ANI

-Agenția Națională de Integritate (ANI) a continuat să obțină rezultate și să își dezvolte eficacitatea operațională. ANI a demarat un proiect informatic ambițios, care vizează colectarea de date privind funcționarii aleși și numiți și efectuarea unei verificări încrucișate cu alte baze de date de stat1 De asemenea, este util că s-a admis posibilitatea ca ANI să facă recurs la hotărârile Comisiei de cercetare a averilor.

^- O preocupare majoră rămâne faptul că rapoartele ANI sunt în mod frecvent contestate, chiar dacă bilanțul acțiunilor câștigate de ANI în cazul atacării deciziilor sale în instanță este pozitiv.

^- Agenția, Consiliul Național de Integritate (NIC) și personalul acestora au făcut deopotrivă obiectul unor frecvente atacuri politice și mediatice.

^- Parlamentul nu a aplicat rapoartele ANI, chiar și atunci când erau confirmate de hotărâri definitive ale instanțelor^.

^- În noiembrie 2012, ANI a emis patru rapoarte de incompatibilitate privind miniștri și înalți funcționari. Toate cele patru rapoarte au fost contestate în instanță și niciunul dintre cei vizați nu a demisionat din acest motiv

Lupta împotriva corupției

- DNA a continuat să cerceteze și să aducă în fața instanței cu succes dosare de corupție. Numărul condamnărilor definitive pronunțate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparație cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante.

-  MCV recomandă, de asemenea, depunerea de eforturi importante pentru eliminarea corupției la toate nivelurile societății românești. (...) Există ministere care au adoptat unele măsuri importante, iar participarea autorităților locale pare să înregistreze progrese. 

- Un alt element important este instrumentarea dosarelor de spălare de bani și confiscarea activelor. Noul cadru juridic privind confiscarea extinsă a fost instituit în 2012, dar este încă prea devreme pentru a evalua eficacitatea sa. În ceea ce privește spălarea de bani ca infracțiune de sine-stătătoare, un dosar important este judecat în prezent la ICCJ. A crescut numărul cererilor înaintate către Oficiul de recuperare a creanțelor și, în special, numărul cererilor din partea autorităților române. În prezent nu există statistici exhaustive cu privire la valoarea exactă a activelor confiscate, dar estimările tind să indice sume cu valoare redusă. De asemenea, nu sunt disponibile statistici exhaustive cu privire la sumele care au fost efectiv recuperate ca urmare a ordinelor de confiscare. 

. Progresele par foarte limitate în ceea ce privește prevenirea și pedepsirea corupției legate de achizițiile publice. Pașii înainte făcuți în combaterea corupției la nivel înalt nu au fost însoțiți de progrese în domeniul achizițiilor publice. Instrumentarea dosarelor pare să dureze mult, parțial din cauza necesității unei expertize financiare specifice, ceea ce conduce la problema specială a contractelor încheiate înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești cu privire la infracțiune. Pedepsele pentru funcționarii implicați în doare de fraudă în materie de achiziții publice sunt în continuare foarte mici, iar legea nu prevede posibilitatea unei anulări pe motive de conflict de interese a proiectelor care au fost deja executate. Există, de asemenea, mari îndoieli cu privire la eficacitatea organelor de urmărire penală care gestionează aceste cazuri.


La sfârşitul anului 2013, Comisia va prezenta un nou raport MCV.