marți, 30 noiembrie 2010

Sa vedem ce victorie vor avea mamele... Si care categorie de mame si de femei - studii si statistici

"Minunata" varianta avuta in vedere privind concediul de crestere a copilului:

Potrivit unor surse parlamentare, citate de Mediafax, ministrul Muncii ia in calcul si mentinerea la 24 de luni a concediului de ingrijire a copilului, insa acest lucru ar insemna plafonarea indemnizatiei la 1.500 sau 1.000 de lei lunar.

Unde sunt mamele mari contributori, femeile de cariera care au castigat bine, inteligente si competente in profesia lor in intreaga dezbatere care are lor?

Unde sunt acele mame care au castigat plafonul de 4000 de lei, redus cu 600 de lei dupa taierea a 15% din indemnizatia pentru mame, si care acum castiga 3200 de lei?

V-ar conveni, doamnelor, ca dupa cat ati contribuit sa puteti sta acasa pe 1500 de lei pe luna? Alegeti sa stati pe 85% din venitul pe ultimul an, timp de un an de zile, sau pe 1500 timp de doi ani?

As vrea sa va aud si pe voi, acele femei care n-ati stat cu copilul acasa doi ani, unele nici macar un an, exprimandu-va. Nu v-ati construit o cariera tragand pisica de coada, ati muncit, de-asta ati ajuns sa fiti bine platite si sa beneficiati de indemnizatia maxima. Ma rog, in mod sigur, pentru unele dintre voi ar fi fost mai bine sa nu existe un plafon, pentru ca 85% din salariul vostru ar fi insemnat mai mult de 4000 de lei. Si asta a fost nedrept, din punctul meu de vedere. Pentru ca si contributia voastra a fost mai mare.

Mamelor revoltate, e mai bine asa? Sa stai acasa 2 ani pe bani mult mai putini? Sunt convinsa ca da, din moment ce pe multe dintre voi nici nu v-ar afecta plafonul. Dar va intreb pe cele care, de exemplu, dintr-o o indemnizatie de 2000 de lei mai pierd 500 de lei. Bani de lapte praf si de pampersi necesari pe luna.

In Romania constat ca se incurajeaza in continuare natalitatea intr-o anumita categorie sociala. Pentru ca femeile educate si cu cariera, contributori la bugetul statului, nu vor mai face copii. Dar ce conteaza asta, nu-i asa?

Mi-a atras atentia un comentariu la postarea mea anterioara pe aceasta tema. Cititi si cugetati. Stiu ca multe nu veti recunoaste ca cititorul/cititoarea respectiv/a are dreptate.

Am citit majoritatea comentariilor. Concluzia este una care imi intareste o opinie mai veche despre femeile din Romania. Pentru ele nasterea unui copil echivaleaza cu implinirea totala a menirii lor pe pamant. Complet gresit. Perpetuarea speciei e un act banal si comun. Dar cand altceva nu puteti, va autoiluzionati ca ati realizat ceva extraordinar pentru care ceilalti trebui sa va fie recunoscatori etern. Gresit, doamnelor! Apoi va mirati ca va inseala sau va parasesc sotii, ca nu va admira colegii, ca nu aveti succes la serviciu...

Si un pic de statistica (datele sunt din vara):
  • 76.163 de mame primeau o indemnizaţie de creştere a copilului echivalentă cu 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni , dar nu mai mult de 4000 de lei
  • 1.427 de lei era, în medie, suma pe care o primesc mamele care beneficiază de o indemnizaţie reprezentând 85% din media veniturilor pe ultimul an (dupa reducerea cu 15% a indemnizatiei pentru mame e in jur de 1200 media)
  • 121.051 de mame luau suma minimă de 600 lei - adica ele aveau venituri mai mici de 800 de lei inainte de a intra in concediu, sau sunt si femei care nu aveau venituri
Ce ne spun cifrele? Ca putine mame ar fi afectate de masura asta...

Si totusi, un sondaj la care face referire un studiul al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, de prin 2009, constata ca trei sferturi dintre femei iau decizia de a face un copil in functie de situaţia financiara si 70% se tem ca le va fi afectată cariera profesională. Prin urmare, corelarea veniturilor cu indemnizaţia ar stimula natalitatea femeilor active.

Dar noi nu vrem asta, nu-i asa?

Intr-un document al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice se arata ca efectele introducerii concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului sunt extrem de semnificative: s-a inregistrat o creştere a numarului de nou nascuti la femeile salariate. Aceasta crestere a fost moderata in 2003, de 5%, dar a fost semnificativa in anii urmatori, in 2004 - 10% si in 2005 - 15%.

Mai mult, aceste cifre crescute de natalitate s-au datorat si faptului ca in acea perioada indemnizatia pentru mame era de 85% din venit. Deci a contat pentru femeile care au decis sa devina mame.

Apoi s-a decis eliminarea acestei indemnizatii si plafonarea la 6 milioane de lei pentru toata lumea (ma rog, cuantumul s-a mai modificat in timp, dar era egala pentru toti, indiferent de contributie si de venituri), iar in 2006 care a fost natalitatea la femeile active a fost de numai 3%.

Faceti voi comparatia: 2003 - 5%, 2004 - 10%, 2005 - 15%, 2006 - 3%.

Deci cum stam cu argumentul ca banii nu conteaza cand ai copil sau decizi sa faci un copil? Si ca un copil creste cu afectiune? Se pare ca banii sunt totusi luati in calcul in decizia de a face un copil, daca nu ti-e indiferent ce viata vrei sa ii oferi.

Profesorul Vasile Ghetau spune, in studiul Declinul demografic şi viitorul populaţiei României, ca - dupa introducerea indemnizatiei de 85%, în perioada 2003-2004, pentru prima dată după 1990, a fost oprit declinul demografic. (cititi de pe la pagina 42 a studiului - Invatamintele unei masuri de stimulare a natalitatii: concediul si indemnizatia de crestere a copilului)

Indemnizaţia de 85% a încurajat femeile active să îşi „planifice“ un copil. Pe de altă parte, analiza constată că şi calitatea natalităţii a fost mai bună, pentru că s-au născut copii în familii care le pot asigura un trai şi o educaţie superioare. În consecinţă, aceşti copii vor fi mai puţin dependenţi de ajutorul financiar al statului decât cei din familii nevoiaşe.

Decizia femeilor active economic de a avea copii ia în calcul posibilitatea de a împăca viaţa de familie cu cea de muncă este o constatare a tuturor studiilor sociologice din domeniu, inclusiv a celor europene.

Cercetătorii de la ICCV (Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii) identifică unele măsuri stimulatoare pentru mame: compensarea pentru pierderile de venituri, alternative la îngrijirea copilului şi flexibilitatea la locul de muncă.

FT despre beneficiarii fondurilor UE si neregulile si de la "case mai mari" - Mc Donald's, IMB, H&M beneficiari de fonduri europene

Batalia privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020 se pare ca a inceput deja. FT publica un dosar cu utilizarea fondurilor europene. Stim ca exista o intreaga dezbatere la nivel european privind reducerea fondurilor de coeziune, menite a ajuta statele mai putin dezvoltate si bogate ale Europei sa ajunga la un nivel de dezvoltare apropiat de cel al statelor mai bogate. exista o medie europeana la care trebuie sa ajunga regiunile europene.

Romania este profund interesata ca banii alocati politicii de coeziune sa nu fie redusi - asa cum se incearca de catre unele state mai bogate, care au impresia ca banii sunt sifonati si ca, de fapt, scopul acestei politici nu e atins. La noi, toate regiunile de dezvoltare sunt sub media europeana, de aceea intreaga Romanie beneficiaza de fonduri europene.

Ei bine, FT arata in dosarul sau ca, intr-adevar, sunt bani europeni care nu merg spre destinatiile pentru care au fost alocati, la fel cum s-a demonstrat in timp ca plati directe in agricultura erau destinate unor terenuri de golf din Marea Britanie sau ca mari beneficiari erau corporatii din industria alimentara si mai putin fermierii.

Iata ce a descoperit FT in cercetarea/investigarea domeniului fondurilor europene:

  • Programul privind fondurile structurale europepen a devenit o birocratie opaca ce face foarte dificila urmarirea banilor de catre contibuabilii europeni.
  • Un sistem descentralizat si cu un control slab asupra lui pedepseste foarte rar fraudele si cazurile de folosire gresita a banilor, care se plimba intre statele membre si bruxelles ani de zile. rezultatul, in parte, este ca milioane de euro continua sa fie sifonati de catre grupuri de crima organizata, in ciuda avertismentelor care se dau de ani de zile.
  • Politica de coeziune, al carei scop a fost odinioara aducerea Spaniei si Irlandei la gradul de modernism al celorlalte state membre, cheltuieste acum miliarde de euro anual pe proiecte care nu mai par sa aiba nimic de-a face cu misiunea initiala: transformarea celor mai sarace parti ale UE prin investitii in infrastructura, educatie si dezvoltare.
  • Unii dintre cei mai mari beneficiari au fost corporatiile, in ciuda faptului ca banii au fost ganditi pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. In schimb IBM, Fiat sau H&M au beneficiat de bani europeni. Mai mult, British American Tobacco a primit in UE 1,6 milioane de euro si fonduri nationale pentru finantarea unei fabrici de tigarete, ini timp ce UE cheltuieste milioane de euro pentru descurajarea fumatului.
Ratele mici de absorbtie, ratele mari de eroare in utilizarea fondurilor si cazurile de frauda au inflamat dezbaterea la nivel european, sustine FT. Publicatia arata ca aparitia cazurilor de fonduri suspendate pentru Romania si Bulgaria, insa linkul trimite doar spre Bulgaria, unde cazurile sunt de-a dreptul flagrante si sumele mult mai mari, precum si cu sifonarea fondurilor de catre mafia italiana au stirbit increderea publicului in aceasta politica. Putine cazuri ajung in instanta, OLAF nu are suficient personal si, prin urmare, controalele sunt prin selectie aleatorie, sustine FT. Ei, nu e chiar asa, in ce priveste Romania se gasesc persoane care sa sesizeze OLAF-ul cand li se pare ceva in neregula, probabil ca asa e si in alte state.

FT arata ca probleme au si state bogate, care sunt printre contributorii neti la aceasta politica. Comisia a suspendat in mod repetat fonduri pentru Germania si sunt semne mari de intrebare privind controlul administrarii lor in marea britanie si alte state membre. In decembrie 2009, aproape 16 milioane de euro, fonduri structurale, au fost oprite landului Brandenburg, din cauza unor mari erori descoperite in administrarea fondurilor de catre autoritatile de management.

luni, 29 noiembrie 2010

UPDATE: Moldova reala si Moldova imaginatiei/cunostintelor noastre

Tot incerc sa imi explic acesta rasturnare de situatie, la o diferenta atat de dramatica, a rezultatelor de la Chisinau. Am avut aseara 2 exit poll-uri si apoi primele rezultate partiale, la numararea a 4% din voturi, la ora 23.00 si deja exit poll-ul facut de institutul lui Vasile Dancu era rasturnat. Acum de dimineata, la numararea a 90% dinte voturi, situatia este aceeasi: comunistii conduc, iar diferenta fata de procentul dat de exit poll este urias, din punctul meu de vedere. Iata situatia:

Partidul Exit poll PublikaTV/IRES Exit poll Prime/CBS-AXA Rezultate (93,4%)

PLDM (Filat) 34,6% 32,2% 28,29%
PCRM (Voronin) 25,7% 33,8% 41, 02%
PDM (Lupu) 15,1% 14,1% 13,03%
PL (Ghimpu) 15,7% 10,2% 9,02%

Diferenta este extrem de mare intre procentele date de IRES si rezultate, in timp ce marja de eroare este de +/-2%. L-am auzit pe Igor Botan, analist moldovean, care punea aceasta diferenta si faptul ca IRES s-a inselat pe lipsa de experienta a institutului de sondare a opiniei publice. In acel moment mi-am zis ca probabil multi care au iesit de la vot au declarat ca au votat cu PLDm de teama/rusine sa spuna ca au votat cu comunistii. Update: cam asta il aud pe Vasile Dancu spunand, in incercarea de justificare a rezultatelor exit poll-ului. El isi asuma rezultatele si spune ca face sondaje de 15 ani de zile.

Aud deja teorii ale conspiratiilor, aud despre jocuri pentru care nu sunt explicatii, pe care posibil le-ar fi facut Publika, dar daca IRES este atat de corect - pentru ca nu este pusa la indoiala capacitatea lui Vasile Dancu de a face un sondaj, nu cu un o eroare atat de mare - de ar fi acceptat asta, ca doar e in joc imaginea institutului. Aud despre posibile fraude ale comunistilor.

Pe masura ce vor trece orele, pe masura ce vor iesi cu explicatii, poate se va mai clarifica situatia. Insa eu crede ca totul porneste si de la urmatorul fapt: noi nu cunoastem Moldova. Moldova nu e reprezentata doar de studentii din Romania, de diaspora care voteaza - 1,5% din voturi, maximum, pe care diaspora le-ar da dreptei nu ajuta la recuperarea marii diferente, daca lucrurile stau asa ca in rezultatele partiale. Moldova nu e doar Chisinaul, Balti si chiar Cahul.

Update: Ei bine, tocmai am auzit informatia CEC ca in diaspora au votat 65.200 de moldoveni, iar voturile exprimate de ei ar reprezenta 4 mandate. Deja votul diasporei pare sa devina decisiv, in conditiile in care tocmai 4 voturi le-ar lipsi in parlament fortelor din fosta AIE sa aleaga singuri presedintele.

In acest moment negocierile sunt dure, dar cred ca, oricum, existau discutii cu ceva dizidenti comunisti. Numai ca ideea e sa se inteleaga intre ei. Mizez pe presiunea externa care sunt absolut sigura ca se exercita in acest moment asupra AIE, pentru a se reuni in Parlament.

Moldova are populatia rurala mai numeroasa decat populatia urbana, iar Moldova rurala este imbatranita, este public al comunistilor. Simplificand putin lucrurile. Mai sunt de numarat aproape 40% din voturile celor din Chisinau si procentul in favoarea fortelor democratice mai poate creste. Dar eu cred ca asta trebuie sa ne gandim, noi cunoastem o Moldova, partial si insuficient si pe aceea, pe cand o mare parte din aceasta tara ne e total necunoscuta, de-asta suntem asa surprinsi.

Oricum, fortele democratice, o reuniune a AIE, ar fi mai numeroasa in parlament. Unii analisti moldoveni spun ca si comunistii s-au putea arata mai maleabili. Un analist de stanga imi spunea ca elita politica a obosit de atatea alegeri, prin urmare de aici ar putea veni si dorinta de a ajunge la compromis ceva mai usor. Blocajul in alegerea presedintelui este, de aceasta data, respins de analisti.

Si totusi, potrivit rezultatel,or partiale, fortele democratice nu au numarul suficient de mandate necesar pentru alegerea presedintelui, 61, ci deocamdata au 57, in timp ce comunistii au 44.

AIE ar mai avea nevoie de 4 voturi pentru a putea alege presedintele. Patru comunisti ar trebui sa vina de partea fortelor democratice. Alianta Moldova Noastra a iesit din ecuatie - PLDM i-a laut din votanti, la fel cum a facut si cu votanti din tabara PL.

Ramane sa vedem ce se va intampla. insa eu raman la convingerea ca prea vrem sa credem ca Moldova e cea pe care o cunoastem noi - Chisinaul cu elitele sale, politicieni, societate civila, presa, mediu de business, expati, studenti, moldovenii din strainatate, care vor o viata mai buna si au votat pentru cei ramasi acasa.

Cei ramasi acasa, parintii celor plecati, primesc banii de la copiii lor si traiesc cu ei, dar viata e mai grea, mai trista decat in timpurile sovietice, vremuri pe care le asociaza cu comunistii. Am vazut si niste reportaje ieri, nici nu stiau batraneii cu cine au votat. Nici nu prea le pasa.

Asa ca Moldova reala s-ar putea sa nu fie Moldova cunostintelor/imaginatiei noastre. Si daca acceptam asta, s-ar putea sa nu mai fim atat de uimiti de rezultate. Mai ales in comparatie cu exit poll-urile. Desi cel de la Prime, realizat de CBS/AXA nu o da chiar asa flagrant in bara.

vineri, 26 noiembrie 2010

Concediile de maternitate si de crestere a copilului in UE (I)

Vad un circ sinistru cu dna Minca la Realitatea TV si cu alti doi parlamentari pe care nu-i cunosc, unul de la PDL, unul de la PSD. Nici nu conteaza numele. Ei vorbesc despre cum "Boc ia de la gura mamelor". Asa era titrat. Adica despre reducerea concediului de crestere a copilului, care va fi redus la un an, probabil

Voi pune in episoade cum e in alte tari, sa aveti spre comparatie. Primul episod, azi. Dar inainte vreau sa imi spun parerea: prefer termen redus de concediu pe bani mai multi. voi deveni mama in ianuarie si nu mi-am propus niciun moment sa stau 2 ani acasa. Nici macar un an, ci 6 luni.

Sunt mamici care il condamna acum pe ministrul Muncii pentru ideea lui. Le inteleg. Eu, sincer, nu o fac. Cred ca doi ani era foarte mult. Nu prea mai era pe niciunde in Europa o perioada atat de indelungata.

Veti aduce contraargument ca in Europa exista infrastructura, poti sa iti duci copilul la cresa. Ei bine, daca te intorci mai repede decat perioada legala prevazuta de stat acasa chiar si statul iti va da 4 milioane (nu zic 5 cum am auzit de la ministru ca e noua varianta) si inca 2 alocatie, sunt 6 milioane care pot fi date la gradinita. Inteleg ca acum iti da doar un milion.

Am o colega al carui baietel a implinit un an in septembrie, ea s-a intors la serviciu si pustiul e la gradinita. Deci se gasesc si gradinite care sa ii accepte atat de mici.

In plus, noi ne-am spus ca am prefera ca fetita noastra sa mearga la gradinita de foarte mica, din mai multe motive. Chiar daca avem bunici in Bucuresti doritori sa se implice si daca mama mea din Deva abia asteapta sa aiba grija de nepotica ei.

Si haideti sa fim realiste: intorcandu-ne la serviciu castigam mai multi bani decat indemnizatia aia, deci aportul la bugetul familiei, pentru cresterea copilului e mai mare. Eu iau si asta in calcul, pentru ca un copil nu creste numai cu afectiunea fara limite a parintilor. Ea se exprima si prin a-i satisface tot felul de nevoie si placeri, care costa. Sincer, nu vad asa o tragedie in reducerea acestei perioade, cand ea va fi suplinita de bani. Nu de la stat - sa fim seriosi, sa tot asteptam de la stat totul, ci de salariul pe care il vei castiga acum integral.

Amice de-ale mele care au nascut la Bruxelles au revenit la serviciu dupa 4 luni. O prietena din Franta, are doua fetite, una de 10 si alta de 5 ani imi spunea ca nici nu poate sa-si imaginezse cum e sa stai 2 ani acasa cu copilul, pentru ca ea s-a intors chiar mai devreme decat perioada, oricum redusa in Franta, de stat acasa la serviciu, la primul copil, pentru ca era o jurnalista care atunci isi consolida si construia cariera.

Am si cunostinte care s-au intors devreme la munca, dupa cateva luni. Sa fie pasiunea pentru ceea ce faceau? Asa ma vad si eu. Asa sunt si acum, cand merg la serviciu, in ciuda faptului ca in ultima vreme nu mi-e atat de confortabil, cu burtica mare si cu dureri de spate, mai ales cand am foarte mult de lucru si stau la birou.

Doctorul meu mi-a zis sa o las mai moale cu munca, colegi de presa ma intreaba, cand ma intalnesc pe teren, cand am intentia sa raman acasa si apoi glumesc ca as fi in stare sa nasc pe teren. Da, o fac pentru mine, protejand, fireste, copilul. Daca situatia ar cere-o, as renunta.

Insa faptul ca sunt mama in devenire nu imi anuleaza pasiunea pentru ceea fac, doar calitatea de mama nu imi intregeste personalitatea si nu mi-e suficienta. Sunt si jurnalist, si femeie. Nu doar mama. Asta e personalitatea mea, cu mai multe fatete, cu mai multe elemente. Copilul nu anuleaza nici jurnalistul din mine, nici femeia din mine. Si asta nu inseamna ca nu il iubesc. Dimpotriva, imi iubesc fetita pe care o astept mai mult decat orice, din primul moment in care am aflat ca o voi avea. Asa ca nu voi accepta mamici care sa imi argumenteze ca poate nu voi fi o mama buna pentru ca nu ma revolt ca nu voi mai putea sta 2 ani acasa.

Cred insa ca trebuie sa fim rezonabili. Asa cum cred ca guvernul ar trebui sa gandeasca si o lege mai buna, in care indemnizatia pentru mame sa fie mai mare, chiar daca perioada e mai mica. Si sa se gandeasca la o lege care sa incurajeze natalitatea si in randul oamenilor educati, care chiar au ce sa ofere copiilor lor, atat ca educatie, cat si ca nivel de trai.

UPDATE: Apreciez comentariile argumentate postate la acest articol, fie ca ele sunt pro sau impotriva ideii scurtarii concediului de crestere a copilului. Le multumesc tuturor celor care au avut urari de bine pentru copilul pe care il voi avea in curand. Ii deplang pe cei care nu stiu sa sustina un dialog fara sa insulte - desi le-am publicat si lor comentariile - si care nu stiu sa respecte o opinie. cum eu am spus ca le inteleg pe deplin pe mamele care vor sa stea doi ani acasa cu copilul, e optiunea lor, dar eu vad lucrurile diferit, nu inteleg de ce persoanele cu acea optiune nu imi pot respecta parerea. dar asta conteaza mai putin. Si nu coteaza deloc faptul ca imi deplangeti soarta copilului - va asigur ca va fi cel putin la fel de bine crescut ca al vostru, daca nu mai bine - sau ca nu-l vreti la gradinita la care merge copilul vostru (robert radu). Robert Radu, in mod sigur copilul tau nu merge la gradinita pe care o am in vedere pentru copilul meu, nu de alta, dar in general acolo parintii copiilor sunt ceva mai civilizati decat reiese ca ai fi tu din comentariul postat.

Va asigur ca imi voi reaminti sa scriu pe aceeasi tema dupa ce se va naste fetita mea. Am fost prevenita, stiu ca nu e usor, stiu ca nu voi avea timp si mai stiu ca si perspectiva mea asupra vietii probabil se va schimba. Prin urmare, va voi spune atunci, cu aceeasi sinceritate, daca planul initial facut poate fi pus in practica.

Pana atunci, va indemn la un dialog civilizat. Am validat toate comentariile si o voi face, daca ele contin argumente. Am apreciat foarte mult parerile contrare celei pe care o am eu, dar care arugmenteaza civilizat si chiar prezinta solutii. Cred ca toate aceste solutii ar trebui exprimate spre a fi consultate si de cei care fac legea si au obligatia de a o supune consultarii publice. Parca asa se face, nu?

Consultandu-mi colegul care a vorbit cu ministrul Muncii, acesta i-a spus ca va fi o lege care va fi supusa consultarii publice. Sper sa nu faca magaria de lua aceasta masura printr-o ordonanta, astfel ca legea sa nu se mai supuna intreg parcursului firresc de consultare. Altfel, cred ca opinia voastra si solutiile, cum am mai spus, ar trebui cunsocute si va indemn sa urmaritidaca e supusa consultarii si sa le exprimati si acolo. Multe dintre ele mi se par foarte interesante.

Gata, iata cum e in alte tari:

Belgia
DURATA
- concediu de maternitate/paternitate: 15 saptamani, dinter care 10 obligatorii; pentru nasteri multiple, 19 saptamani, cel putin una luata inainte de nastere si cel putin 8 dupa nastere

- concediu parental (de crestere a copilului): alte 13 saptamani acordate exclusiv mamei, remunerate cu 25% din ultimul salariu
INDEMNIZATIA
- pentru primele 30 de zile, 82% din salariu (cu un plafon de 94,10 euro/zi) platit de angajator
- incepand cu cea de-a 30-a zi, 75% din salariu (cu un plafon de 88,77 euro/zi) platit de stat
- angajatii din sectorul public primesc compensatii de 100%

Danemarca
DURATA
- concediul maternal: 4 saptamani inainte de nastere si 14 dupa nastere, dintre care primele doua obligatoriu imediat dupa nastere
- concediu parental: 32 de saptamani
- angajatii in sectorul public au 2-4 saptamani inainte de nastere in plus
- in total 50-54 de saptamani, dintre care 32 si le poate lua tatal

INDEMNIZATIA
- 90% din venituri, cu un plafon de 500 de euro/saptamana
- salariul interg pentru 18 saptamani, in functie de contractele cu patronatele si sindicatele
- platit 100% pentru cei din sectorul public

Estonia
DURATA
- 20 de saptamani obligatorii platite integral, cel putin o luna luata inainte de nastere

INDEMNIZATIA
- platite 100%, din fondul de asigurari de sanatate, unde varsa bani angajatorii

Franta
DURATA
- 16 saptamani, dintre care 8 sunt obligatorii; 6 saptamani inainte de nastere si 10 dupa nastere
- in cazuri speciale, poate fi extins: 26 de saptamani dupa a treia nastere, 8 inainte si 18 dupa nastere, 34 de saptamani in cazul in care astepti gemeni

INDEMNIZATIA
- suma maxima este de 77,24 de euro/zi sau de 2317 euro pe luna
- in medie, 56% din veniturile anterioare nasterii
- banii sunt platiti dintr-un fond de la stat,

Germania
DURATA
- 14 saptamani, dintre care 6 pre-natal si 8 post-natal, cele dupa nastere fiind obligatorii
- alte 2 luni de concediu parental in primele 12 luni de viata ale copilului, platite cu 67% din venituri (de la 300 la 1800 de euro/luna), in medie 617 euro/luna, adica 50% din venituri

INDEMNIZATIA
- 100%, compensatiile fiind platite prin asigurarea de sanatate (13 euro/zi, aproximativ 2%) si restul de angajator
- cele 2 luni de concediu parental in primele 12 luni de viata ale copilului, platite cu 67% din venituri (de la 300 la 1800 de euro/luna), in medie 617 euro/luna, adica 50% din venituri

Ungaria
DURATA
- cele 24 de saptamani de concediu de maternitate sunt optionale, iar ele pot fi luate 4 inainte de nastere si restul dupa
- dupa aceasta perioada sunt 80 de saptamani de concediu parental

INDEMNIZATIA
- cele 80 de saptamani sunt remunerate cu 70% din veniturile anterioare nasterii, cu un plafon maxim de dublul salariului minim pe economie
- potrivit Institutului Ungar pentru Politici Sociale, o renumeratia de 70% din castigurile zilnice fara plafon sunt acordate din Fondul National al Asigurarilor de Sanatate. Acesta este finant de angajati in proportie de 68% printr-o contributie sociala si de angajatori in proportie de 32%

Polonia
DURATA
- durata obligatorie si platita 100% a concediului de maternitate este de 20 de saptamani, perioada care poate creste in cazul nasterilor multiple
- in plus, exista posibilitatea unui concediu parental optional de 2 saptamani incepand cu 2010, 4 saptamani din 2012 si 6 saptamani din 2014

INDEMNIZATIA
- cele 20 de saptamani sunt platite integral, cu valoarea venitului dinainte de nastere
- banii sunt acordati din fondul securitatii sociale, finantat de angajatori, in proportie de 47%, iar restul din contributiile angajatilor

Spania
DURATA
- concediul de maternitate este de 16 saptamani, dintre care cel putin 6 trebuie luate dupa nastere
- celelalte 10 pot fi luate fi inainte, fie dupa nastere sau pot fi transferate tatalui, completare la concediul pe care il obtine la nasterea copilului
- Spania mai ofera alti 3 ani de concediu fara plata tuturor parintilor, dar putini apeleaza la el

INDEMNIZATIA
- concediul de maternitate este platit 100%, dar exista totusi un plafon maxim si astfel media indemnizatiei este de 98%
- indemnizatiile sunt acordate din fondul de asigurari sociale, finantat prin contributiile angajatilor in proportie de 16,6%, iar de angajatori - 83,4%%
- primele doua zile sunt platite integral de angajatorul privat

Pe aceeasi tema, aici.

joi, 25 noiembrie 2010

Alegerile din R. Moldova - special pe Hotnews.ro

Am creat o sectiune speciala la noi pe Hotnews.ro despre alegerile din Moldova, unde incercam sa reunim analisti politici de la noi si de peste Prut, de stanga si de dreapta, analisti economici, mai putin politicieni, din dorinta de a fi echilibrati. Am considerat ca daca n-o sa-l avem si pe Voronin - ceea ce a fost imposibil si and am fost la Chisinau in primavara - nu are sens sa prezentam doar actuala putere, fara a avea si opiniile opozitiei intr-un itnerviu pentru noi.

Prin urmare, ne-am axat pe analiza. O sa fac si eu un comentariu, insa cand voi avea timp, ca sunt ingropata in interviuri. Vi le recomand, pentru a putea intelege mai bine climatul politic, cum a fost campania, ce asteptari sunt si ce scenarii posibile dupa alegeri.

Iata cateva linkuri: aici, aici, aici. Si mai urmeaza. Stay tuned!

miercuri, 24 noiembrie 2010

Povesti cu doctori - V-ati lasa pe mana unui doctor care nu a luat rezidentiatul?

L-am auzit pe ministrul sanatatii spunand ca va introduce in sistemul medical si absolventii de medicina care n-au luat rezidentiatul. Nici nu stiu daca e corect titlul meu, adica pot fi doctori fara rezidentiat? Ma rog...

In ultimele luni am avut o serie de discutii despre sistemul medical de la noi, tocmai pentru ca a trebui sa fac multe analize, multe controale medicale. De fapt, pe majoritatea eu le-am facut in sistemul privat, recunosc, insa a trebuit sa ajung si prin cateva spitale de stat.

Mama mea, cu o sanatate nu tocmai la parametrii cei mai inalti, dimpotriva, are adesea contacte cu medicii, de la medicul de familie, la tot felul de specialisti. De fiecare data cand vorbesc cu ea si imi spune ca a fost la medic, ma revolt si ajung la concluzia ca in Bucuresti doctorii se poarta altfel cu oamenii, chiar si la stat, decat in provincie.

De exemplu, numai ieri, a sunat la o clinica - de aceasta data privata, ca sa vedeti! - pentru a confirma programarea la tratament si a se asigura ca doctorul va veni la program. E o procedura la un aparat cu laser, sau ceva de genul asta.

Receptionera a asigurat-o ca totul e ok - desi in Bucuresti nu pacientul suna pentru confirmare, ci clinica o face cu o zi inainte - si astfel s-a prezentat la doctor. Intr-o localitate de langa Deva, deci a luat taxiul, a cheltuit cateva sute de mii pe asta, dus-intors. Si cand a ajuns acolo... supriza! Nu mai exista aparatul. Fara prea multe explicatii, doctorul i-a comunicat faptul ca intrerupe tratamentul la mijlocul lui (a facut 5 sedinte din 10) pentru ca nu mai au aparatul. Nu mi-a venit sa cred!

Cu alta ocazie, s-a programat la un alt reumatolog, de aceasta data din Deva. A mers acolo de la ora 8 dimineata si a plecat la ora 13, pentru ca doctorul a catadicsit sa-si anunte asistenta de-abia atunci ca nu mai ajunge la programari. De ce a stat atat? Pentru ca i-a fost extrem de dificil sa prinda programarea respectiva si pentru ca tratamentul pe care urma sa i-l faca la picior il face doar acel doctor in Deva. Ca dovada, pe o piata mica, unde nu exista concurenta, pacientii devin bataia de joc a medicilor fie ca merg la stat, fie la cabinetele lor private.

Ca sa raspund la intrebarea pe care am pus-o in titlul, ma gandeam daca m-as simti foarte confortabil sa fiu eu sau copilul meu luata in grija de un medic care n-a luat rezidentiatul. Depinde de ce ar face. Si nu stiu exact cum este sistemul de educatie la noi, adica fac studentii la medicina practica intensiv in spitale? Pentru ca ideea e sa si invete lucrurile teoretic, dar sa se si confrunte cu situatii concrete, evident sub supravegherea medicilor specialisti.

Cred ca intre un tanar dedicat, fara rezidentiat, dar pasionat de meserie si care e dornic sa invete si o asistenta blazata, il prefer pe primul. Ca inteleg ca acesti tineri vor fi supravegheati de un doctor cu experienta si il prefer sa faca exact ce ar face o asistenta, nu ce ar face un doctor. Pentru ca, daca e vorba despre ingrijirea medicala pe care o poate primi copilul meu, nu cred ca l-as lasa pe mana unuia care n-a luat examenul. Multi spun ca unul care n-a luat rezidentiatul nu inseamna ca e neaparat o persoana slab pregatita... Hmmm, cum multi iau rezidentiatul, deci nu e un examen imposibil de luat daca te pregatesti si inveti, nu vad de ce sa cred ca unul care nu l-a luat e ok si bine pregatit. Exista si ghinioane in viata, situatii neprevazute, insa parca nu se sustine asta. Solutia nu e sa bagi oameni slab pregatiti in sistem. Ci sa ii platesti pe cei buni ca sa nu plece. Sa scoti dinozaurii din sistem ca sa aiba acces cei mai tineri, entuziasti, preocupati de pregatirea si specializarea constanta si sa le dai alora salarii decente.

Sincer, cand a fost nevoie sa consult doctori, i-am cautat pe cei mai buni, pe cei recomandati, fie ca a fost vorba despre interpretarea unei analize, fie despre ecografiile de sarcina. In sectorul privat am intalnit doctori care s-au comportat asa cum am pretentia sa se comporte: sa iti dea explicatii, sa caute sa se informeze si sa te informeze ulterior daca nu iti poate raspunde la o intrebare. Pentru mine si factorul uman conteaza foarte mult, nu mi-e indiferent cum sunt tratata, mai ales cand dau un ban.

Desi un ban dai si la stat. Si aici ajung la partea care ma nemultumeste. Platesc CASS-ul acela si n-am fost sa-mi fac nici macar o analiza la stat. A, ba da, la Cantacuzino si am platit pentru ea; e adevarat, nu mersesem cu trimitere de la doctorul de familie. Eu nu vad utilitatea acestei contributii. Azi dimineata auzeam un invitat la televizor care spunea ca noi astia care platim, dar evident nu folosim serviciile de stat, platim pentru cei care nu o fac. Total de acord cu aceasta opinie. As vrea sa existe posibilitatea sa imi fac eu asigurarea de sanatate, in functie de cat pot contribui. Asa dau peste 3 milioane pe luna si nu beneficiez de ei.

Si daca voi naste intr-un spital de stat, va trebui sa imi platesc nasterea. Si atunci, banii mei, contributia mea din toti acesti 11 ani de cand sunt salariat, unde merg? Cand ii folosesc? Sunt spitale in care trebuie sa iti cumperi medicamentele, consumabilele, fie ca vorbim despre comprese sterile sau despre trusa de anestezie epidurala. De ce ar trebui sa le achizitionez eu, cand contribui la asigurarile de sanatate?

Am vazut pe realitatea in ultima vreme multe materiale publicitare referitor la sistemul de sanatate privat, pornind de la prezentarea unor programe ale bancilor pentru medici, pana la studii care arata ca mare parte a romanilor din urban apeleaza acum la sistemul privat. Firmele au facut abonamente corporatiste, asa ca se explica si extinderea folosirii acestui sistem.

Din experienta proprie am vazut ca, oricat de cuprinzator ti-ar fi cardul, analizele costisitoare nu iti sunt acoperite sau ai gratuitate intr-un procent foarte mic din suma totala. Normal, e un business.

Dar cand vine vorba despre sanatatea ta sau a celor dragi tie, parca niciun pret nu e prea mare. eu asa spun. Insa am pretentia ca pentru suma platita sa primesc serviciile la calitatea la care ma astept. Atat medical, cat si din punct de vedere uman.

vineri, 19 noiembrie 2010

Sunt un fan declarat al lui Rasmussen

L-am vazut pentru prima data live pe Rasmussen cand era premier al Danemarcei, cred ca la o reuniune a diplomatiei romane, la Bucuresti. Sau poate mai devreme?

Oricum,mi-a placut, am devenit un fan. imi place si ca politician, atat de relaxat, de "normal". M-a amuzat cand am vazut ca a pus pe pagina de Facebook pozele de la joggin-ul de dimineata, iar acum iata ca si canalul tv al NATO a pus un filmulet, pretext pentru deschiderea lucrarilor din aceasta dupa-amiaza.

Pozele de la jogging, de vineri dimineata, din Lisabona:




Zilele trecute a pus pe FB o poza cu cel mai mic nepot al sau, Marcus, care tocmai a fost botezat. Toate astea il umanizeaza teribil, e un bun exercitiu de PR ceea ce face el.