FOTOGALERIE Bites of China (2): Papusi din portelan

Mi-am zis sa imi continuu povestile despre China cu ceva usor si mai mult vizual, ca tot este week end. Imi plac copiii la nebunie si zic ca ma imprietenesc repede cu ei, odata aflati la varsta la care pot comunica. Am spus mereu ca micutii asiatici si cei de culoare, africani - daca vreti, arata spectaculos cand sunt la varste foarte mici, de pana in 3-4 ani. Nu ca ai nostri, "caucazieni", nu ar fi frumosi, nu ma intelegeti gresit.

Din China, cele mai pretioase bunuri cu care m-am intors sunt fotografiile cu pusti si pustoaice chinezi. Copiii m-au dat gata, sunt atat de frumosi. Asa cum am scris si intr-un articol de pe Hotnews.ro, micutii imi amintesc de o papusa pe care am primit-o in copilarie, o chinezoaica supla, cu tricou galben si salopeta de blugi indigo. Avea doua codite, era bruneta, fireste, si cauciucul din care era facut chipul ei, capul, de fapt, era total diferit de al celorlalte papusi pe care le aveam. A fost prima reprezentare pe care am avut despre notiunea "ten de portelan". Imi amintesc ca doamnele pe care le intalneam pe strada, cunostinte ale mamei sau bunicilor mei, spuneau despre mine ca am un ten de portelan si asa imi ramasese in minte aceasta expresie. Pentru mine, papusa aceea avea ten de portelan si nu arata deloc ca mine.

Ei bine, micii chinezi pe care i-am imortalizat in Shanghai sunt ca niste papusi din portelan. Judecati si voi dupa pozele, multe - recunosc, de mai jos. Mi-a placut faptul ca parintii lor nu au avut nimic impotriva sa ii fotografiez, dimpotriva, unii chiar ii puneau sa stea la poza. Nu era tocmai ceea ce imi doream, vroiam mai degraba sa ii surprind, insa mi s-a parut fantastic.

Nu vi s-a parut ca in Europa, de exemplu, parintilor nu prea le face placere sa le pozezi copiii? De niciunde nu m-am intors cu asa portofoliu de poze cu pusti. Si, in plimbarile mele prin Europa, cand am fotografiat copii am facut-o de la distanta sau disimuland. Nu stiu de ce am feelingul ca parintilor europeni nu le prea place sa le pozeze copiii un necunoscut. Dar e foarte probil sa fie o impresie gresita.

Pustiul statea calare pe un elefant din metal, in orasul vechi in Shanghai. Prea un picut suparat, dar mami il pusese acolo pentru o poza.

Mi-a placut la nebunie grasunelul asta care dormea imperturbabil in aglomeratia din orasul vechi, din apropierea Gradinii Yuyuan.

Pitica din bratele mamei e adorabila. Mai jos, am fotografiat si o varianta masculina. :) Pustiul de mai jos, care e de milioane. Mi se pare cel mai frumos copil pe care l-am vazut vreodata. Nu am o explicatie rationala, pur si simplu mi se pare fabulos! E fotografia mea preferata facuta in China.

Caldura mare in Shanghai, la inceput de mai. Asa ca la plimbarile prin Expo, pustii erau cu sticlele cu ceai sau apa la ei.

Fetita din imaginea de mai sus era extrem de sic, dar si cu personalitate. Am vrut s-o fotografiez din fata, dar n-am reusit. N-a vrut sa stea si se tot ascundea in spatele tatalui ei, care era foarte mandru de interesul meu pentru copil si incerca s-o convinga sa se lase pozata. Mie mi-a placut mai mult asa: un copil care face ce vrea. I-am respectat dorinta.

O simpaticuta cu papion.

O alta pustoaice ce mi-a placut la nebunie. Cu umbreluta ei care s-o fereasca de soare, parca era o printesa. Si avea si atitudine de printesa.

In pavilionul danez, era o suprafata din care, la un moment dat, tasnea apa. Copiii au fost prinsi la mijloc si, dupa ce in primul moment nu au inteles ce se intampla, apoi s-au distrat de minune. Cu atat mai mult cu cat era cald afara si o racoreala le facea bine.

Ce ochisori, ce nasuc, ce mutrita simpatica! Unul dintre copiii mei preferati fotografiati in Shanghai.

Fotografia asta are o istorie amuzanta. Cand baiatul mai mare a vazut ca incerc sa le fac poza, l-a strivit pur si simplu pe fratele lui, ca sa iasa el in evidenta, asa cum se vede si din imagine. Ma intreb ce fac cand sunt doar ei, imi imaginez ca cel mic o incaseaza adesea de la fratele lui.

Unii pusti pur si simplu iti pozeaza atunci cand te vad cu aparatul foto in mana. Cum sa-i ratezi?

Baiatul asta mi-a astras atentia penru ca avea la gat ceea ce semana cu o cravata de pionier din copilaria mea. :)

Uimire, curiozitate...

Fetita asta isi striga mama sa o vada unde se catarase. Insa mama nu era deloc atenta. Asa ca pustoaica striga precum o placa stricata. Genul de copil istet, care vorbeste mult si cere atentie.

Pitica din imagine are in mana un castravete. Am mai vazut asta plimbandu-ma prin expo, in acele zile calduroase. E un mod foarte bun de a te hidrata. Ceea ce ii atrasese atentia era mica Sirena, simbolul Copenhagai expus in pavilionul danez.

O familie de chinezi care venise in pavilionul moldovenesc pentru a degusta vinurile si niste placinte traditionale care atunci se faceau.

Pitica din imagine dansa in timp ce rudele ei creau fondul muzical. E amuzanta foc. Si imi place ca e imbracata intr-o rochita traditionala.

O fetita rusinoasa.

Am remarcat in China un lucru interesant in vestimentatia copiilor mici. Sau, mai degraba, ciudat. Copiii - in general cei care inca mai au nevoie de pampersi - poarta niste salopete cu o taietura intre picioare. Dunga aceea albastra care se vede in imaginea cu pustiul de mai jos. Ei bine, el are pe el pampers, dar am vazut si cazuri in care nu mai aveau nimic. E o modalitate mai usoara probabil de a-i ajuta in cazul urgentelor naturii, sa le zic asa, insa e o imagine ciudata. Am vazut in parc un pici care statea pe iara cu parintii lui si avea totul la vedere. E adevarat, avea pana in 2 anisori, insa a fost o imagine care m-a surprins. Dar probabil e foarte practic pentru parinti.