Cum functioneaza lucrurile la Inalta Poarta - o calatorie printre secretele Bruxelles-ului

Am fost colegi de presa, apoi am colaborat excelent cand a facut comunicare. Am baut cafele la Bruxelles si ceaiurila Bucuresti, desi eu i-am propus o bere. Iar cand a fost angajat la Google am incercat sa il conving sa dea un interviu. N-a acceptat pentru ca nu putea. Si apoi aflu cu stupoare ca pleca de la Google Bruxelles si vine in romania, pentru un proiect politic. Sincer, mi se pare o nebunie acum cand toata lumea se gandeste cum sa plece de-aici.Pe de alta parte, il inteleg si sunt curioasa sa vad ce va iesi.

Cum el stie cum functioneaza lucrurile la Bruxelles, cum a lucrat acolo si in mediul institutional, si in cel privat, mi-am spus sa il provoc sa dezvaluie cateva dintre secretele Bruxelles-ului. E diplomat, va avertizez din start.

Radu, am fost colegi de presa si apoi ai trecut de cealalta parte a baricadei - a comunicatorilor, devenind ofiterul de presa al delegatiei PSD din Parlamentul European. Ai mers cu experienta ta in interactiunile dintre jurnalisti si comunicatori. Cum ai vazut cele doua profesii trecand dintr-o categorie in cealalta?

Mi se pare o experienta excelenta sa treci Rubiconul, sa explorezi cealalta parte. In primul rand pentru ca stii bine ce vor ziaristii -din moment ce ai fost si tu unul- iar in al doilea rand pentru ca intelegi ca rolul tau s-a schimbat si ca trebuie sa gasesti un echilibru intre o relatia deschisa cu media si discretia vizavi de cei pentru care lucrezi. Dupa ce am facut ambele meserii cred ca inteleg mult mai clar procesul de comunicare, si mai ales premisele pentru o relatie sanatoasa cu media: respectul, viteza si informatiile de calitate.

Ce ti-a oferit Bruxelles-ul si faptul ca ai lucrat intr-o institutie europeana?

Experienta profesionala si de viata, toleranta, disparitia unor prejudecati (indiferent ca recunoastem sau nu, cu totii avem "idei fixe") , posibilitatea de a vedea multe negocieri multilaterale, intelegerea faptului ca fiecare poate aduce calitati la masa discutiilor.

Din ce ai putut constata tu, exista diferenta intre modul in care eurodeputatii romani abordeaza comunicarea spre presa si eurodeputati cu o experienta mai mare in PE, ca de exemplu cei francezi sau germani, sau belgieni?

La capitolul asemanari, as zice ca toti -sau aproape toti- doresc realegerea si vizibilitate, si fac, pe buna dreptate, tot posibilul in acest sens; cu mai mult sau mai putin succes, in functie si de felul -si substanta- de comunicare. Diferentele la capitolul comunicare tin si de specificul relatiilor cu media din fiecare tara in parte. Daca e sa ne uitam la Germania de exemplu, poate ca un eurodeputat poate fi citat de presa locala uneori, dar in presa nationala e un moment de sarbatorit o aparitie media... Cred ca in Romania, dupa o perioada de curiozitate si incantare fata de Uniunea Europeana, urmam trendul general, de scadere a interesului pentru activitatea europarlamentara.

In ultima vreme, prilejuit de dezbaterea din PE organizata de USL, s-a spus desea ca exportam problemele noastre politice interne, disputele la nivelul UE, in institutiile europene. Cum vezi tu acest export? Dauneaza Romaniei, imaginii ei si perceptiei in institutiile europene, la masa negocierilor, sau este firesc ca ele sa fie discutate intr-un for politic european, acolo unde sunt reprezentatii familiilor lor politice?

Cred ca ne-am invatat sa ne plangem la o Inalta Poarta; din 2007, Bruxelles, ca simbol al "Uniunii", este "noua" poarta. Uitam in context ca o parte din "Bruxelles" suntem chiar noi, ne comportam din aceasta perspectiva ca un stat candidat si gresim. Pot intelege pe moment o logica politica, tactica, in asemenea dezbateri, dar, pe termen mediu, strategic, este o greseala. Asa cum USL poate mobiliza familiile sale politice, si PDL va face acelasi lucru cu prima ocazie. Roata se intoarce, si numai Romania are de pierdut.

Radu, presa din Romania are mereu reflexul de a cere politicienilor europeni reactii referitor la un eveniment sau o serie de evenimente care se intampla in Romania. Ca jurnalist, stiu ca Swoboda sau Daul sau orice ar fi politicianul respectiv stie prea putine despre tara noastra si este ajutat in a-si formula o pozitie, cand vrea sa o faca. Tu ai fost in miezul lucrurilor si as vrea sa imi spui cum se naste pozitia respectiva, ce se intampla din momentul in care unui MEP strain i se cere o pozitie, de catre un jurnalist roman, referitoare la Romania.

Depinde de la eurodeputat la eurodeputat. Liderii grupurilor politici sunt informati periodic, de experti din secretariatele lor generale, cu privire la situatia politica din tarile membre. In paralel, un europarlamentar "solicitat" de media, se poate consulta si cu ai sai colegi colegi eurodeputati, fie din aceeasi familie politica (regula) fie si din alte familii politice (exceptia). Deci, pozitia se naste dintr-o combinatie de feedback subiectiv si obiectiv.

Ai observat o diferenta - si care ar fi ea - intre politicienii romani din PE si cei din Romania, in privinta cunostientelor si modului de abordare a chestiunilor europene, a relatiilor institutionale cu Bruxelles-ul?

Nu sunt sigur ca sunt obiectiv, din moment ce am lucrat cu eurodeputati, dar nu si cu deputati sau senatori. As spune ca eurodeputatii, facand parte dintr-un sistem disciplinat de lucru, si avand un aparat mai puternic in spate, au premisele de a stapani mai bine detaliile dosarelor europene.

In privinta afacerilor europene, a oamenilor aflati in legatura cu Bruxelles-ul, in perceptia publica sunt putini cunoscuti. Cum este reprezentata Romania la Bruxelles, in institutii, in lobby, ONG-uri, etc?

As spune ca bine, chiar daca lucrurile se misca discret. In mod cert sunt cativa oameni foarte experimentati, care au muncit mult in ultimii ani si au si multe contacte europene. In Bruxelles, dupa 3 ani foarte activi in institutii sau sectorul privat, poti strange o colectie impresionanta de carti de vizita. Eu am o parere foarte buna despre Reprezentanta Romaniei la UE, si despre multi dintre romanii din institutii si sectorul privat. Sunt multi romani de exemplu in companii de lobby sau asociatii europene. Cata vizibilitate are fiecare tine si de o optiune personala. Nu intotdeauna cei din fata sunt cei mai influenti ; de fapt, mai niciodata.

Cine face lobby, realmente, pentru Romania la Bxl? Si cum se face lobby eficient pentru Romania?

Cred ca depinde de la dosar la dosar, si de la palier la palier. Eurodeputatii in Parlament, comisarul european in Colegiul comisarilor, Reprezentanta in Consiliu, de multe ori exista o sincronizare a actorilor. In ceea ce priveste eficienta, e greu de dat o definitie, depinde de la caz la caz. De exemplu, punerea pe agenda UE a unei chestiuni precum strategia Dunarii e un succes national.

Ce anume, din ce se intampla in tara, ar putea dauna pozitiei Romaniei in negocieri si ca imagine la Bxl?

Cred ca instabilitatea sociala si politica e chiar mai daunatoare ca cea economica, desi e adevarat ca sunt interconectate. In context de instabilitate politica si de fluctuatii ale puterii, e greu sa stii cu cine ce si cand discuti. Iar asta afecteaza negocierile si imaginea mai mult ca orice, in opinia mea. In sens foarte larg, putem vorbi de o aplicatie a telefonului lui Kissinger: daca trebuie sa suni prea multa lume ca sa intelegi sau obtii ceva, procesul nu va fi de succes.

Radu, stii foarte bine ca exista in tara reflexul de a vedea cum sunt privite anumite lucruri ce se intampla aici la BXL. Apar tot felul de informatii pe surse care sustin ba pozitia celor de la putere, ba a celor din opozitie, ba a unor institutii. Se uita Bruxelles-ul (cei din institutiile europene) la romania asa in detaliu cum exista tentatia multora de a crede? Reactioneaza Bruxelles-ul la fiecare lucru ce ni se pare noua important?

Eu cred ca trebuie sa ne calmam un pic, nu suntem atat de importanti pe cat credem. Cel putin nu din perspectiva pe care o banuim noi. Suntem importanti ca piata de 19 milioane (si nu 22 din pacate) de locuitori, ca un posibil hub energetic si IT in Estul Europei, ca pozitie strategica, ca posibil aliat in dosare europene s.a.m.d. Da, Romania conteaza, si poate conta si mai mult, daca stim sa jucam cum trebuie "jocul european"; dar asta nu inseamna ca lesina oficialii europeni de fiecare data cand se intampla ceva in Romania. Schimbarea unui guvern, e ceva major; circul zilnic in schimb nu, a devenit din pacate obisnuinta.

La ce anume reactioneaza, in schimb, Bruxelles-ul, din ce ai observat tu? Sau in ce conditii?

Reactioneaza prioritar la standarde, deja stabilite, precum Mecanismul de Cooperare si Verificare. Mai precis, reactioneaza cand se schimba o realitate majora pe care o asteapta in mod legitim.

Este Romania reprezentata de oamenii potriviti la Bruxelles? Ma gandesc in principal la cei de la Reprezentanta pe langa UE, dar nu numai, si la lobby-ul privat, al companiilor, sindicatelor si al altor organizatii? Exista un lobby privat al Romaniei la Bruxelles?

Nu cred ca sunt in masura sa stabilesc caracterul potrivit sau nu. Evaluarea eficientei trebuie facuta de cei care stabilesc mandatul. In ceea ce priveste lobbyiul privat, am vazut niste incercari de coagulare a lui, dar nu pot spune ca avem un lobby precum cel al Tusiad-ului turcesc, care mi se pare foarte activ in ultimii ani in Bruxelles.

Ce s-ar putea face pentru ca Romania sa aiba un profil in Consiliu precum Polonia, de exemplu, comparabila cu noi ca marime si numar de voturi?

Cred ca pur si simplu, per ansamblul institutiilor publice, trebuie sa ne indreptam spatele mai mult, si sa fim mai bataiosi. In sens bun, nu tupeu, ci indrazneala dublata de expertiza. Polonezii stiu ce vor si isi urmaresc scopurile cu tenacitate, sunt de respectat. Nu trebuie neaparat sa copiem un model, putem avea unul propriu, dar ne putem inspira din ce fac bine -sau mai putin bine- altii.

Cum vezi tu Romania la 5 ani de la aderarea in UE?

Mi se pare ca e foarte bine ca am aderat. Romania a fost inspirata; am fi avut probleme cu intrarea, daca nu aderam in 2007, caci a venit criza, s-a schimbat atmosfera in Uniune etc. Cred ca au venit multe schimbari in bine: oamenii calatoresc din ce in ce mai mult, invata, au ocazia sa munceasca in mai multe tari, sa isi largeasca orizontul etc. Dezamagirile cred ca tin prioritar de fondurile europene, dar aici nu Bruxellesul e de vina.

Cum este vazuta Romania la Bxl dupa 5 ani de apartenenta la UE? Cei 5 ani au coincis cu prezenta ta la Bxl, ce schimbari in timp ai perceput?

Depinde de cine se uita, perceptia e subiectiva. Cred ca impresia generala e una mixta, si cu bune si cu rele. Insa o constanta in perceptia generala a ramas agitatia politica. Cea economica-sociala e mai pregnanta abia de cateva luni, dar cred ca e vazuta si in contextul european mai larg. Nu suntem singurii "indignados" de masurile de austeritate.

Cariera ta in cei 5 ani in capitala UE a fost interesanta. Dupa pozitia de ofiter de presa al PSD in PE ai trecut in mediul privat, la Euractiv si iata-te acum, pregatit sa parasesti Google. Ai fost comunicator in mediul institutional si in cel privat de la Bxl. Care au fost, punctual, principalele lectii pe care le-ai invatat, din ambele medii?

In mediul institutional ai mai multe restrictii decat in sectorul privat, si de alta natura. Trebuie sa astepti, ca in orice aparat -mai mult sau mai putin birocratic- aprobari, derularea unor procese, sa cantaresti influenta anumitor sensibilitati politice s.a.m.d. In sectorul privat interesul prioritar se muta spre viteza si eficienta. Rezultatele sunt de altfel mai bine contabilizate si mai indeaproape verificate.

Esti pe cale sa parasesti Google unde ai fost manager pe afaceri europene. In ce a constat munca ta? ce face un manager pe afaceri europene al unei mari companii? Din cate stii tu, exista in Bxl omologi ai tai ale marilor companii romanesti?

M-am ocupat de lobby legislativ in relatia cu institutiile europene si in special cu Parlamentul European. Asta presupune sa urmaresti procesul legislativ european si marile trenduri politice si sa sfatuieste compania sa mearga intr-o directie sau alta. Totodata, presupune contactul aproape permanent cu eurodeputatii cei mai interesati de tematica ta cu privire la implicatiile unei noi legislatiei europene in domeniu. Asta extern. Intern, presupune o coordonare cu expertii din echipa care se ocupa de marile dosare pe fond si de relatia cu celelalte institutii europene (prioritar Comisia Europeana si Consiliul UE) sau cu posibilii parteneri de "coalitii ad hoc" din sectorul privat. Exista omologi ai mei, fie la Bruxelles, fie venind periodic la Bruxelles, daca ar fi sa mentionez cate unul pentru fiecare categorie as zice: Stefan Morcov de la Siveco respectiv Razvan Nicolescu de la Petrom.

Cum crezi tu ca ar trebui sa se desfasoare comunicare cu BXL, atat a mediului public din Romania, cat si a celui privat?

Cu deschidere, omniprezenta si disciplina. Cu deschidere, caci "piata" e deja saturata de interesele existente deja si e nevoie sa faci primul pas; cu omniprezenta caci numai astfel iti pot consolida reteaua; si cu disciplina caci o voce puternica in Bruxelles nu apare de pe o zi pe alta ci in urma unui efort sustinut.

De ce parasesti Google si de ce, acum cand mii de oameni vor sa paraseasca Romania, multi vor sa lucrez in BXL, tu renunti la asta si vii la Bucuresti?

Parasesc Google pentru un proiect socio-politic. Cred ca in general am avut intuitia trendurilor. Asa cum am plecat din Romania in 2007 ca sa lucrez la PE, iar apoi, in 2010, am intrat in sectorul privat, simt ca 2012 este "anul Romaniei". E un an istoric, cu mize foarte mari pentru viitorul pe termen mediu al tarii. De aceea, imi doresc sa contribui la un proiect national de succes.

Ce speri sa realizezi si daca ai un plan B? Stiu ca esti ambitios, dar sunt mult, foarte multe piedici aici.

Nu stiu daca sunt atat de ambitios cat sunt de perseverent. Nu as veni la Bucuresti daca nu ar fi vorba de un proiect in care sa cred. Cand crezi, ai 51% sanse sa castigi indiferent de pariurile facute de unii si altii, care pot merge de la 2/1 la 20/1. Exista un plan B, numai ca pana acum au iesit mereu planurile A. Sa fim optimisti asadar. Nimic nu se compara cu capacitatea de reusita a unei echipe de oameni reuniti in jurul unui ideal comun. Iar in 2012 mai multi oameni buni din varii domenii vor face pasul in fata avand in vedere situatia actuala a tarii.

Stiu ca esti pentru o implicare a profesionistilor in politica. In Romania, experientele celor putini care au facut-o au fost dezamagitoare. "Politicul i-a mancat", sa ma exprima mai putin academic. Cum ai putea evita asta?

Cred ca majoritatea conteaza. Cand intri intr-un mediu, daca esti minoritar, sunt sanse mai mari sa fii influentat de mediu decat sa il influentezi tu. De aceea, o solutie optima este intrarea in arena in echipa. Nu cred in ideea "omului providential", cred in forta unei echipa de calitate din jurul unui om politic. Pe scurt, am incredere intr-o trupa SWAT.

Exista initiative care se vor alternative la ce exista acum in viata politica, insa au fie o afiliere mascata, fie nu reusesc sa se impuna. Ce isi doreste Schimbarea Adevarata pentru care adunati semnaturi? Cine e in spatele ei, ce e in spatele ei? Sunt primele intrebari pe care si le pun oamenii cand aud despre asa ceva. E un defect probabil, dar a devenit un automatism.

E greu de spus cine si cum se afla in spatele oricarui proiect politic din Romania. Cred ca fiecare dintre noi are simpatiile noastre politice, mai mult sau mai putin declarativ, eu de exemplu nu mi-am ascuns niciodata preferinta pentru centru-stanga. Apelul pentru o Schimbare Adevarata isi doreste sa reuneasca mai multi oameni in jurul unei preocupari comune, si anume aceea de la ajuta o schimbare adevarata in Romania. In perioada urmatoare o parte se vor organiza cel mai probabil si sub forma unui partid politic, dar asta ramane optiunea fiecaruia. Asa este corect, ca oamenii sa aiba o optiune, sa poata alege daca vor intr-un partid sau altul -sau daca nu vor implicare politica-, ramanand totodata adeptii unor principii comune. Coexistenta naturala intre un partid si o miscare sociala va fi o inovatie a anului politic 2012.