joi, 6 septembrie 2012

Banii europeni devin o Fata Morgana. Care e situatia la zi?

Romania este intr-o situatie extrem de proasta in privinta fondurilor europene. Riscul de a pierde bani, sume mari, este extrem de mare, iar ingaduinta Comisiei in negocieri pare sa ajunga la o limita. Cand l-au adus in Guvern pe Leonard Orban, autoritatile romane au mizat pe o interfata agreata de Comisia Europeana, s-au gandit ca Orban, cunoscand mediul si fiind cunoscut de mediu, va fi de mare folos.

Parerile sunt impartite. Eu cred ca a cazut in capcana de a accepta obiectivul anuntat de Emil Boc: 20% rata absorbtie fonduri europene, in valoare de 6 miliarde de eu. Mult, dom'le, mult. La infiintarea ministerului si preluare problematicii - cu o forta redusa, avand in vedere ca autoritatile de management al programelor operationale si organismele intermediare nu erau in "parohia" sa, ci ramaneau la ministere - rata de absorbtie era de 3,7% (prin decembrie 2011). Acum este la aproape 10% (sa fiu mai exacta, pentru iubitorii cifrelor, 9,92%).

Pe langa meritul de a tripla rata de absorbtie, eu ii mai recunosc un merit. A incercat sa repare sistemul. Pentru ca sistemul de administrare a fondurilor europene, gandit in 2007 cand am devenit membri si aprobat de Comisia Europeana, a fost atat de mult diluat incat regulile au devenit, pe parcursul jocului, cu totul altele. Pentru a face utilizarea banilor europeni mai facila anumitor beneficiari.

Orban a venit, a constatat neregulile si s-a apucat sa le repare. Rezultatul: o inasprire a mai multor proceduri, o birocratie mai mare pentru aplicantii de proiecte, insa niste masuri necesare stoparii nebuniei din sistem. Cei care l-au acceptat pe Orban in trei guverne - Boc, Ungureanu si acum Ponta - au crezut ca il vor folosi doar pentru a avea o deschidere mai mare la Comisia Europeana si ca nu le va strica jocul. Numai ca jocul trebuia stricat.

Bun, sa n-o mai lungesc, va voi spune acum cat pot de exact care e situatia fondurilor europene. Si pornesc de la cateva afirmatii pe care le-a facut Leonard Orban miercuri, la Guvern si care, din ce am observat, nu si-au gasit prea mare ecou. Va prezint declaratiile ministrului, urmate de explicatii si informatii suplimentare aflate pe surse.

MISIUNILE DE AUDIT SI SUSPENDAREA PROGRAMELOR
  • Orban a reamintit ca au existat misiuni de evaluare, audit, asupra a cinci programe operationale si ca nu exclude o suspendare a platilor pe anumite zone.
Romania ar fi trebui sa aiba toate programele suspendate din semstrul al doilea al anului 2011 si pana acum, insa intelegerea facuta cu Comisia a fost sa ne lase timp sa remediem deficientele pana in iunie, cand urmau sa vin misiunile de audit in Romania.

Ceea ce s-a si intamplat, insa de la 1 iulie 2012, Romania nu a mai transmis cereri de rambursare catre Comisie. Adica nu am mai trimis chitante spre decontare, prin urmare de la 1 iulie in Romania nu a mai intrat nici macar un eurocent de la UE. Va voi spune, mai tarziu, si ce urmari va avea aceasta decizie. Exceptie de la aceasta sistare a trimiterii cererilor de rambursare o fac doua programe mici, cel de asistenta tehnica si de dezvoltare a capacitatii administrative.

La sfarsitul lunii mai, DG Regio, directoratul Comisiei care se ocupa de politica de coeziune, avea intentia sa suspende Programul Operational Regional (POR - aflat la Min. Dezvoltarii), PO transporturi, PO Mediu si PO Competitivitate.

Exista informatii ca auditul ar fi iesit mai bine la POR si la PO Mediu, desi pe POR misiunea romaneasca de audit a gasit o rata de eroare mare, de 8-9%. In general, rata de eroare acceptata este de 2%, adica este eroare identificata de Comisia Europeana si care nu e identificata de statul membru.

Ca sa explic putin cum e cu auditul: exista, inainte de auditul bruxelles-ului, auditul partii romane. Adica Autoritatea Nationala de Audit, de pe langa Curtea de Conturi a Romaniei, verifica sistemul, dupa care vine europenii si ne auditeaza. Autoritatea trebuie sa fie independenta si, in ultima jumatate de an, si-a inasprit criteriile, tocmai in urma deficientelor de sistem constatate.
  • In programele operationale au intervenit anumite intreruperi de plati: o intrerupere pe tot PO Mediu unde, in urma unei misiuni de audit, a fost constatate niste conflicte de interese aparute dupa procesul de licitatie publica. 
  • Avem o intrerupere pe tot ce inseamna proiecte legate de CNADNR, plecat de la o suspiciune de frauda aparuta pe autostrada Arad-Nadlac.
  • O intrerupere si pe axa IMM, din PO cresterea competitivitatii economice. Intreruperea a rezultat in baza unor suspiciuni de frauda, s-au facut analizele si astep rezultatul lor.
Explicatie: ultima intrerupere a aparut ca urmare a declaratiilor iresponsabile ale unui oficial roman la Bruxelles, la Comisia Europeana, mi-au spus surse convergente. Unii dintre cei aflati temporar la putere cred ca poti vorbi la Bruxelles asa cum vorbesti in talk show-urile de televiziune, ca poti vorbi despre complicitatea dintre autoritatile romane de gestionare a fondurilor si unele companii romanesti, neverificata, dar suspectata, si sa mai si sustii ca Bruxelles-ul cam stie despre ea.

Ca urmare a unor afirmatii de acest gen, Comisia Europeana a decis suspendarea fondurilor si a si transmis o scrisoare OLAF-ului, organismul european de lupta antifrauda, sa cerceteze cazul.

In privinta PO Mediu, suspendarea a intervenit acum vreo trei saptamani, dupa ce misiunea de audit romaneasca a identificat niste conflicte de interese dupa aprobarea proiectelor. Ceva de genul - un membru al comisiei de aprobare a proiectelor s-a angajat dupa vreo doua luni, nu dupa 12 cum prevede legea, la compania unui beneficiar.

Prin urmare, Comisia Europeana a cerut Romaniei un plan de actiune pentru identificarea conflictelor de itnerese ex-post, adica dupa aprobarea proiectelor. Pentru ca acum este reglementat conflictul de interese ex-ante, adica inainte de aprobarea contractelor si mai apoi, in procesul de achizitii publice, inainte de atribuirea contractelor.

Prin urmare, in aceste trei mari cazuri de suspendare, trebuie luate masuri de indreptare a situatiei pana in luna octombrie, dupa care trebuie verificate de Autoritatea Romana de Audit.

FAIMOSUL POS DRU (programul operational de dezvoltare a resurselor umane)

Este foarte bine cunoscuta povestea cu POS DRU, abuzurile care s-au facut, programul devenind o modalitate de salarizare suplimentara pentru multe foarte multe categorii de salariati, atat din institutiile de stat, cat si din companii private. Iata ce a spus Leonard Orban:
  • Dna Campeanu v-a spus ca avem termen pana in 6 octombrie sa intreprindem niste masuri: 4 conditionalitati majore care sa fie rezolvate. Memorandumul aprobat are in vedere indeplinirea acestor masuri cat mai repede posibil si apoi solicitatea unui nou audit. Nu exclud ca, in continuare, vor exista riscuri de intreruperi de plati sau suspendari.
 Ne amintim ca au existat misiuni de audit pe acest program, una dintre ele viza sistemul, programul in ansamblu, alta proiectele. Ceea ce s-a constatat la POS DRU a fost ca niaste reguli conforme solicitarilor Comisiei Europene, asa cum au fost ele initial, au fost diluate in asa masura ca nu mai seamana cu ce a fost la inceput. In acest moment se pune problema salvarii programului.

In termeni generali, cele patru conditionalitati sunt legate de :
1.modificarea procedurilor
2. reglarea chestiunii cu trecutul - in traducere, impunerea de corectii financiare, care se vor ridica  probabil la 25%
3. modificarea radicala a sistemului de verificare si control
4. elemente ce tin de asistenta tehnica

Aceste masuri trebuie luate pana prin 15-20 septembrie, ca in 6 octombrie sa fie constatata indeplinirea lor de catre specialistii Comisiei, care vin la Bucuresti, altfel, Comisia va suspenda programul. Care este procedura? Decizia de suspendare se ia la nivelul Colegiului Comisarilor (adica intr-una din sedintele saptamanale ale comisarilor europeni). ne dau apoi timp sa indreptam deficientele si asta dureaza minim in jur de 6-7 luni. Prin urmare, daca ne suspenda POS DRU in octombrie, avem toate sansale sa-l deblocam prin februarie-martie 2013. Cat timp pierdut!

Procentul corectiilor se negociaza cu Comisia Europeana, dar la POS DRU este posibil sa fie de 255. Asta ar insemna cam75 de miloioane de euro. sa nu uitam insa ca noi avem pe acest program niste corectii preventive de 20%, adica Bruxelles-ul a retinut din banii pe care trebuia sa ni-i dea vreo 30 de milioane, ca un fel de garantie. Daca totul e ok, banii astia ii primim, daca nu, raman peirduti. Asa ca, in acest moment, am mai pierde vreo 45 de milioane de euro.

Cine plateste acesti bani? Pai statul roman, dar statul roman poate impune la randul sau corectii beneficiarilor de fonduri, acelora care n-au implementat proiectele asa cum trebuie. Unii sunt particulari, insa in alte cazuri beneficiarii sunt institutii ale statului roman si uite-asa se duc banii nostri, ai contribuabililor.

CORECTIILE FINANCIARE
  • S-a venit cu propuneri de corectii financiare care sa fie aplicate pentru perioada 2007-octombrie 2011 pe toate cele 4 programe, vizand procese de achizitii publice.Va urma o lunga negociere cu CE privind nivelul sumelor.
Prin urmare, Comisia isi vrea banii utilizati necorespunzator inapoi. Comisia a constatat ca, pana in octombrie 2011, mecanismul de verificare si control era nefunctional. Ceea ce era incorect este evident: procesul de achizitii publice care, de anul trecut, de cand a venit L. Orban la MAEur, s-a schimbat radical. reguli mai stricte, verificari mai multe, chiar daca asta a dus si la intarzieri in procesul derularii fondurilor europene.

Corectiile se situeaza intre 5 si 25%, insa procentele se negociaza cu Comisia Europeana.  Imaginati-va insa ce insemna corectie de 25% pe proiecte prin POD DRU - un program caracterizat de proiecte numeroase, dar cu valori mici, si ce inseamna 25% din valoarea unui proiect prin POS Transporturi, care prevede construirea unui segment de autostrada, ale caror contracte se termina in 2015, iar corectia se aplica pe toata valoarea contractelor, pana la finalizarea lor. Si mai imaginati-va ca beneficiari ai POS Transporturi sunt CNADNR si CFR. Corectiile se vor plati din banii statului roman, ele fiind companii de stat.

Acesti bani din corectiile financiare nu sunt insa pierduti, ei pot fi reutilizati, daca statul o cere, insa pe alte proiecte, pe alte axe.

Care sunt urmarile corectiilor financiare?
  • Rata de absorbtie va scadea, in mod firesc.
  • Creste riscul de dezangajare pentru acest an, mai ales in privinta POS DRU. Ce inseamna asta? Ca banii pusi la dispozitie pentru acest an nu sunt cheltuiti, prin urmare ei sunt pierduti si raman la Bruxelles.
  • Ridica probleme unde sa folosesti banii din corectii, daca pot fi reutilizati de statul roman. O varianta este programul de izolare a blocurilor de locuinte, iar statul roman a obtinut aprobarea de al Comisia Europeana pentru acest program. Comisia va contribui cu 70%, iar locatarii - sau autoritatile locale - cu 20-30%. Vor fi insa stabilite standarde de cost la nivel national.
RECTIFICAREA AFECTEAZA PLATILE INTERNE

O ultima chestiune: pe beneficiari ii asteapta zile grele. Autoritatile romane vor avea mari dificultati in a face platile interne, adica deconturile. Sistemul este urmatorul: beneficiarul de proiect european face cheltuielile, apoi trimite facturile spre statul roman (sa vorbim generic). Statul verifica daca acele chel;tuieli sunt eligibile, apoi trebuie sa deconteze facturile. Mai apoi, statul roman trimite chitantele (cererile de rambursare) la Comisia Europeana. Care le verifica si apoi trimite banii Romaniei.

Numai ca, asa cum am spus mai sus, din 1 iulie Romania nu mai trimite la Bruxelles nicio cerere de rambursare, asa ca niciun eurocent nu mai vine in tara. Prin urmare, statul roman trebuie sa plateasca cu bani din bugetul propriu beneficiarii romani, ca apoi sa recupereze banii de la CE. Numai ca bugetul a suferit corectii, a fost rectificarea bugetara, in plus peste faptul ca nu luam bani de la Comisie. Asa ca statul nu va mai avea ce bani sa dea beneficiarilor. Ba mai mult, din surse convergente, am aflat ca FMI - care recomanda public de fiecare data guvernului roman sa folosesca fondurile europene - are un alt limbaj in spatele usilor inchise. FMI a recomandat autoritatilor sa nu mai faca plati pentru programele cu probleme, aflate in analiza. Adica cam pe toate.

Orban a vorbit adesea despre un fond-tampon, asa cum are Polonia. In fiecare an, la inceput de an, Polonia pune in pusculita acestui fond o suma pentru ca, in orice conditii, sa aiba bani pentru platile interne si cofinantari. Din calcule reiese ca el ar trebui sa fie, in cazul Romaniei, de minim 3 miliarde de euro, optim 5, daca se poate.

Va promiteam mai sus ca vorbesc despre ce inseamna sistarea trimiterii de cereri de rambursare la CE. O fac acum in incheiere. Am mai vorbit aici, pe blog, despre asta, dar reiau pe scurt explicatia.

Comisia deconteaza "chitantele" pe sistemul "primul venit, primul servit", adica in ordinea in care vin. Insa an de an, prin luna octombrie, Comisia termina banii. Si atunci raman acele chitante deachitate, reste a liquider sunt numite. Plata lor se reia din bugetul anului urmator. Numai ca incepand de anul trecut aceste reste a liquider au inceput sa fie tot mai multe, iar banii sa se termine tot mai repede.

Asa ca, in cel mai fericit caz, cand vom relua trimiterea cererilor de rambursare spre Bruxelles, acesta nu va mai avea bani sa ne dea. Probabil ii vom primi prin februarie-martie 2013. Iar in 2013 se anticipeaza ca banii Comisiei sa se termine pe la jumatatea anului. Asa ca Romania va avea mereu o balanta dezechilibrata intre ce plateste statul roman beneficiarilor - daca isi onoreaza aceste plati - si ce primeste de la Comisie. In conditii de rectificari, de lipsa de bani si de intarzieri de bani de la Comisie (in varianta fericita in care se reia rambursarea) ce bani va avea statul roman sa dea beneficiarilor? Prevad o perioada si mai dificila pentru beneficiari.

Intrebarea pe care o avem cu totii in minte e: pana la urma, cat din cele 19 miliarde de euro destinate coeziunii, adica bani ce vin prin aceste programe cu probleme vor fi luate? Cate vom pierde? Riscul de dezangajare (adica de necheltuire a banilor) creste pentru 2012 si n-o sa reusim sa luam 6 miliarde de euro, pentru a-l evita, in 2013 riscam sa mai pierdem 6,7 miliarde si uite-asa se aduna.

Se pare ca anul acesta nu se va atinge rata de absorbtie de 20% - unii spun ca, daca ne raportam la cererile de rambursare, adica chitantele trimise la Bruxelles, ne apropiem de 205 (eu nu cred, avan in vedere ca de luni bune nu le trimitem), altii spun ca se va ajunge pe la 15% daca ne raportam la banii intrati in tara. E, oricum, extrem de putin la mai bine de jumatatea perioadei de contractare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu