marți, 4 septembrie 2012

Reuniunea Diplomatiei pe intelesul tuturor

Constatam ieri, impreuna cu o colega de la TVr, care se ocupa de MAE chiar de mai mult timp decat mine, ca nici reuniunea Diplomatiei nu mai e ce-a fost. Cu ea vorbeam despre interesul media fata de acest eveniment. e adevarat, politica externa nu pare foarte apetisanta, iar ceea ce diplomnatii au de spus pare foarte steril. pentru unii. Pentru cei care nu au timp si nu stiu sa citeasca si printre randuri. Asa ca am zis sa punctez totusi acest eveniment pentru cei cativa interesati. Si pentru cei care n-au inteles importanta evenimentului. si pentru analisti care vorbesc in emisiuni despre acest eveniment, fara macar sa fi dat cu nasul pe-acolo si spun aberatii si rostesc tot ceea ce stiu ei mai bine: 2-3 subiecte, chiar si cand sunt intrebati despre alte teme.

In afara de stupida comparatie facuta de victor ponta intre Libia si Romania - pentru cei care au ratat-o, premeirul a comparat cele doua tari din perspectiva faptului ca in ambele "opozitia a cerut fortelor straine sa bombardeze tara, pentru ca lucrurile nu mergeau cum trebuie" - au existat insa si o serie de mesaje care s-au subinteles sau citit prinrte randuri. Ele trebuie puse intr-un context mai larg si coroborate cu informatiile pe care ponta le-a dat in interviuri zilele astea.

COABITAREA
Ma refer in primul rand la ea, pentru ca asteptam astazi, la ora 11, prima iesire publica a presedintelui basescu, in intalnirea cu diplomatii romani la Cotroceni. Miza este sa vedem daca mesajele de politica externa - uneori divergente, sa ne amintim subiectul expulzarii ambasadorului Sirian - vor fi convergente si coerente, asa cum o cere interesul national, pana la urma, chiar daca e o expresie pompoasa.

E interesant de vazut in contextul in care Marga a subliniat de fiecare data ca politica externa a romaniei nu este doar apanajul Presedintiei, ci si al Guvernului si Parlamentului, incercand sa reduca din aceasta prerogativa a presedintelui.

Ce mesaje a dat Ponta in acest sens ieri, in fata diplomatilor?
  • fara sa se abtina de la atacuri la adresa lui Basescu, facand comparatia cu Libia sau spunand ca ambasadorii trebuie sa aiba o salarizare decenta, ca sa nu stea la periferia unei capitale, in timp ce un sef de Institut Cultural din aceeasi capitala sta in centru, intr-un cartier buna (vorbea generic), finantarea lor venea din alta parte, fiind in subordinea presedintiei, primul ministru a dat semnalul ca vrea sa coabiteze cu Traian Basescu. Cand a vorbit despre trasformarile prin care va trece UE, a spus ca impartaseste viziunea presedintelui francez, care spune ca nu se poate austeritate fara masuri de stimulare a cresterii si a insistat pentru adoptarea acelui acord de crestere economica la ultimul Consiliu European, dar nu respinge si optiunea presedintelui pentru austeritate si disciplina financiara. Pozitia presedintelui Basescu este cea reflectata la nivel european de cancelarul angela Merkel.
  • liniile de politica externa nu se schimba, raman aceleasi obiective stabilite de multa vreme, si ramane o politica previzibila. Adica adio adulatie pentru leadership-ul lui Vladimir Putin, chiar daca a zis ca trebuie trecut peste sabloane si spaimele trecutului si dezvioltare relatii si cu Rusia. asta a spus mereu si presedintele Basescu, faptul ca isi doreste cu Rusia o relatie corecta si pragmatica.
  • Un alt semnal al dorintei de coabitare l-a dat Ponta intr-un interviu in care spune ca, daca presedintele vrea sa mearga la Consilii la Bruxelles o poate face, ca sa nu mai spuna ca e lovitura de stat. Am tot auzit varianta ca la Consiliul anterior, daca basescu ar fi aparut la bruxelles, Ponta s-ar fi retras. Prea tarziu, pentru ca el furase startul trimitand delegatia la secretariatul general, ar fi fost ridicol sa fie in toate documentele de prezentare a Consiliului premierul si sa apara presedintele. Si un subiect cu adevarat suculent si meritat suculent pentru intreaga media.
SCHENGEN
Aveam de saptamana trecuta informatia ca, in mod clar, aderarea la spatiul Schengen pentru aceasta toamna este ratata. Nu numai fiindca n-am avut un raport buna asupra MCV, asa cum cerea Olanda, ci pentru ca Germania a decis sa voteze impotriva aderarii Romaniei. In mod evident, asta nu surprinde, este un semnal clar dat Bucurestiului, guvernului ca toate afirmatiile din vara la adresa germaniei si a cancelarului facute de Ponta si Antonescu au urmari. urmari grave.
  • Ponta le-a spus diplomatilor ca "nu este suparat" pentru aderarea la Schengen. Nici macar nu a fost anuntat rezultatul Consiliului JAI, care are loc spre sfarsitul lunii, ca premierul recunoaste infrangerea. Evident, asa cum avem noi informatii are si el. "Cand deciziile politice vor lasa locul cediciei corecte, atunci Romania va fi in Schengen", a spus el. De acord, domanul prim ministru, dar stim de mai bine de un an ca, in mod contrar criteriilor UE, deciziile politice sunt hotaratoare. Si nu nejustificat, cand este vorba despre Romania, oricat de multe ne-ar deranja asta.
  • Ministrul de externe a facut apel la toate fortele politice sa faca lobby pe langa famiile lor politice europene, pentru a sustine onest aderarea la Schengen. Prea tarziu!
  • In plus, cand l-am intrebat pe ambasadorul Romaniei in germania, domnul Lazar Comanescu, daca Germania mai sustine Romania si varianta compromisului de a adera in etape, a fost evaziv. A fost evaziv si cand l-am intrebat daca vom avea o decizie pozitiva in septembrie. Nici nu avea nevoie de mai mult.
Altfel, astazi va fi interesant de vazut dialogul diplomatilor cu mediul de afaceri. E o intreaga schizofrenie in ambasade, acolo unde consilierul economic nu il are, teoretic, sef pe ambasador, din moment ce este angajat al Ministerului Economiei. S-a vorbit mult despre reglementarea situatiei, ministrul baconschi a avut un proiect in acest sens, insa lucrurile raman, de ani de zile, neschimbate.

Un ultim cuvant acum despre acest eveniment. Senzatia pe care o ai este ca lumea se teme. Ambasadorii nu vorbesc pe camera, sau li s-a transmis ca nu au voie sa vorbeasca. Mai ales acelora din capitale cu care avem noi chestiuni sensibile de rezolvat. Asta da transparenta a MAE, acum la 150 de ani de existenta!



Un comentariu: