Cum se pot imbogati eurodeputatii? Si cu cat?

Who wants to be a millionaire? - cu acest concurs compara britanicii candidatura la alegerile europene, intrucat castigurile lor anuale au fost foarte mari pana acum.

Am citit doua articole din Gandul despre cati bani au facut eurodeputatii romani, le gasiti aici si aici, foarte interesante, si m-am gandit sa va arat cum se pot face bani si cam cati la Parlamentul European, intr-un mod cu totul legal.

Dupa alegerile din iunie 2009 se mai schimba putin lucrurile, in mod sigur sumele vor fi reduse, insa pentru eurodeputatii romani va fi mai bine intrucat salariile lor lunare vor fi mai mari decat pana acum. Ei vor primi 38,5% din salariul unui judecator la Curtea Europeana de Justitie, adica vreo 7000 de euro pe luna. Asa se credea initial, cand s-a votat aceasta decizie, insa indexat si actualizat la inflatie, aceasta suma devine – potrivit unor analisti britanici – 7665 de euro pe luna.

Asta e bine din punctul de vedere al unor parlamentari din tari mai putin generoase cu alesii lor, dar italienii, austriecii si irlandezii erau intr-o pozitie dezavantajata. Italienii castigau pe luna 11.000 de euro, deci noua formula de salarizare nu le era pe plac. Asa ca s-a decis ca trebuie sa fie “a win-win situation”, adica sa castige toata lumea si astfel exista posibilitatea de a trece pe noua schema sau de a ramane pe cea dinaintea alegerilor din 2009.

Pe scurt, doi englezi pe care i-am amintit intr-o postare anterioara si care au scris o carte despre modul in care ne jefuieste UE si cum sunt cheltuiti ineficient banii nostri, ai contribuabililor europeni, au calculat ca ar putea cu usurinta sa economiseasca 230.000 de euro pe an din 460.000 pe care ii pot primi de la Parlament.

In cartea lor, “The Great European Rip-Off”, Matthew Elliott si David Craig, arata cum pot face bani europarlamentarii, facand economii din banii primiti de la PE, in cei 5 ani de mandat. Subliniez – nu spun ca atat au economisit sau la practicile pe care le voi arata mai jos au apelat si romanii, sau toti eurodeputatii romani, insa e o modalitate de a explica informatiile prezentate de Gandul si cum s-a modificat avutia eurodeputatilor in urma mandatelor la Bruxelles.

Cei mai multi bani ii putea economisi din angajarea personalului, asistentilor, pentru care primesc 202.968 de euro pe an. Unii eurodeputati au doi asistenti, altii doar unul. Statutul si modul de plata al asistentilor a fost reglementat acum, dar existau cazuri in care, oficial, un asistent era platit lunar chiar mai bine decat eurodeputatul. Numai in scripte, altfel, el primea o suma mai mica, iar diferenta o baga eurodeputatul in buzunar. Astfel de exemple au aparut prin presa britanica si cea germana.

Bani pentru un birou parlamentar in propria circumscriptie – 48.624 de euro pe an (neimpozabili), pentru care inteleg ca nu era nevoie sa prezinte chitante.

Diurna zilnica – 287 de euro pe zi, neimpozabili, pentru cele in jur de 40 de saptamani pe an, ceea ce ar duce la o suma de vreo 57.000 de euro pe an numai din aceasta diurna. Din acesti bani trebuie sa plateasca pentru cazare/chirie in Bruxelles si Strasbourg si pentru mancare. Au existat exemple, dramase in istoria institutionala, in care eurodeputati au dormit in birourile de la PE sa economiseasca bani, insa acum este interzis. Potrivit calculelor britanicilor, ar ptuea fi economisiti pe zi vreo 100 de euro din cei 287, daca locuiesti intr-un hotel de trei stele din Bruxelles, in care o camera cu mic dejun costa vreo 130 de euro, iar eurodeputatii pot lua mese la preturi mici in cantinele de la Parlament. Mancarea nu este cea mai gustoasa, sa stiei, am incercat-o si eu, iar sa o mananci 5 ani in sir.... e cam greu. Numai ca intr-o luna de 30 zile aceasta diurna inseamna 8610 euro, bani din care isi pot inchiria un apartament decent si pot manca decent si tot sa le ramane ceva.

Cheltuieli de calatorie – pana acum nu era nevoie sa prezinte biletul sa le fie rambursata contravaloarea acestuia (le sunt decontate cheltuielile de calatorie spre circunscriptie), ci doar partea din boarding pass cu care rami cand urci in avion. Parlamentul deconta un bilet la clasa economic si ceva mai bine de 100 de euro pentru fiecare 500 km. Media estimata este de vreo 300 de euro pentru fiecare calatorie saptamanala.

Alti 4000 de euro pe an primesc pentru calatorii in lume, in scopuri care au legatura cu PE. Evident ca unii au vizitat locuri exotice, cand era mai simplu sa faca o teleconferinta pentru a discuta ceea ce aveau de discutat.

Sistemul de pensii – pana dupa alegerile din 2009, fiecare eurodeputat beneficia de aceeasi pensie ca parlamentarii din legislativele nationale, dar exista posibilitatea ca voluntar sa contribuie si la un fond de pensii din UE. Pentru fiecare 1000 de euro pe care ii plateau ei, eurodeputatii, si o puteau face din fondul pentru cheltuielile administrative ale biroului din PE, cu conditia sa ii puna la loc, UE punea dublul acestei sume. Ei pot sa isi ia pensia dupa ce implinesc 60 de ani (in conditiile actuale, probabil dupa 63 dupa iunie 2009. Pot sa primeasca pensia, insa la o rata mai redusa, imediat ce implinesc 50 de ani.

In concluzie, britanicii arata ca din cei 468.000 de euro pe care ii pot primi intr-un an de zile (luati cifra cu o oarecare rezerva, romanii nu au acelasi salariu acum ca germanii, britanicii, italienii sau francezii – care au fost baza de calcul), pot economisi 230.000. Astfel:

Cat primesc: aprox. 468.000 de euro

* 70.000 salariu (la un salariu lunar de 5800 de euro – romanii au vreo 1200)
* 70.000 pensie
* 203.000 cheltuieli de personal (asistenti, experti consultati)
* 48.000 cheltuieli administrative ale biroului din PE
* 57.000 diurna zilnica
* 20.000 calatorii

Ce venituri ar putea fi folosite in interes personal – aprox 230.000 de euro:

* 70.000 salariu
* 100.000 cheltuieli de personal
* 30.000 cheltuieli cu biroul, administrative
* 30.000 diurna zilnica

Informatiile sunt interesante si intrigante. Subliniez: nu vreau sa spun ca atat au economisit eurodeputatii romani, ca ei apeleaza la smecherii pentru a pune bani la ciorap. Vazand insa cam cum se pot face bani in PE, poti citi cu nuante articolele colegilor mei din Gandul (care mie mi s-au parut interesante). Nu e vorba de miracole financiare, ci de realitatea roz de la Bruxelles. :)

Sunteti eurosceptici, euro-realisti sau euro-entuziasti?

E o intrebare care ma preocupa de ceva vreme, mai ales de cand am fost in Anglia. Paradoxal, intalnirile pe la think-tank-uri sau prin administratie pe care le-am avut intr-o perioada a programului meu acolo erau tot cu euro-entuziasti, intr-o tara considerata eurosceptica prin excelenta.

Acum citesc o carte interesanta, usoara, dar interesanta, foarte eurosceptica, probabil prima mea carte despre UE din biblioteca scrisa de niste eurosceptici. Se numeste "The Great European Rip-Off. Hot the Corrupt, Wasteful EU is Taking Control of Our Lives" si e scrisa de David Craig si Matthew Elliott. Are excese, fireste, dar multe argumente sunt sustinute cu informatii extrem de clare si la indemana si reale, incontestabile.

Ei bine, in tot acest context, am si eu o intrebare existentiala: sunt euro-entuziasta, eurosceptica sau euro-realista? Daca ar fi sa aleg impulsiv, as alege ultima varianta, dar trebuie sa marturisesc ca am traversat o perioada de euro-optimism, iar acum ma aflu intr-un balans intre euro-scepticism pe unele chestiuni legate de UE si euro-realism pe altele. Da, se intelege ca mi-am pierdut entuziasmul.... poate... pe alocuri... sau poate vad mult mai pregnant si partile rele ale UE... dar asta nu inseamna ca n-o sa merg sa votez la alegerile europene. Am o opinie pe care vreau sa mi-o exprim prin vot. Nu v-o zic!

Nu e un sondaj de opinie, dar m-ar interesa foarte mult voi cum va considerati? Si de ce? Euro-entuziasti... eurosceptici... euro-realisti sau... euro-indiferenti?:)

Henric VIII - La 500 de ani de la incoronare apare o poveste necunoscuta despre regele englez

Povestea lui Henric VIII pare bine cunoscuta: este regele care, din dorinta de a se casatori cu o femeie pe care a iubit-o, pentru care era nevoie sa divorteze, s-a rupt de biserica catolica si a pus temelia bisericii anglicane. Sorta Angliei s-a schimbat din ceea ce multi au considerat un capriciu al regelui in ceea ce priveste o femeie, Anne Boleyn, pe care a si decapitat-o in cele din urma.

Este ceea ce stiam. Si faptul ca a avut 6 sotii, dintre care a decapitat doua, si ca este tatal reginei Elisabeth I (nu, nu vreau sa ii spun pe romaneste, imi place mai mult numele ei in original). :)

Numai ca un serial tv de pe HBO, "Dinastia Tudorilor", m-a facut sa citesc mai mult despre epoca aceea si despre istoria lui Henric VIII. Dupa aceea am plecat in Anglia si acolo am cautat sa vizitez locurile care au semnificat ceva in epoca lui Henric VIII, am vazut portretele celor sase sotii in Camera Lorzilor si portretele dinastiei in galeria Tudorilor din National Portrait Gallery.

Anul acesta se implinesc 500 de ani de la incoronarea acestui rege care a marcat istoria Angliei si care si-a dorit atat de mult un mostenitor, un fiu. Este ironic cum mostenitorul lui, insa o fiica, Elisabeth, a devenit cel mai marcant monarh din istoria Angliei, domnia sa fiind cunoscuta prin numele de Golden Age (Epoca de aur).

Englezii vor marca asa cum se cuvine aceasta aniversare, prin expozitii, documentare, emisiuni radio si carti despre viata lui Henric VIII. Si, cu ocazia asta, a fost data publicitatii o poveste prea putin spusa, cea a formarii lui. Am citit-o in BBC History magazine, editata de (evident) BBC, sub titlul "Henry VIII, the boy who would be king". Ea este scoasa la lumina de David Starkey, unul dintre cei mai celebri istorici ai Marii Britanii.

Henry VIII a fost al treilea copil al regelui Henric VII, asa ca sansele lui de a fi mostenitorul tronului erau aproape nule. Fratele sau Arthur era sortit sa urmeze lui Henric VII pe tron si prin urmare a fost crescut la fel ca toti printii mostenitori oarecum alienati de familie, intr-un mediu care ii pregatea pentru rolul pe care aveau sa si-l asume mai tarziu in viata.

Asta a facut ca Henric VIII sa fie crescut impreuna cu sora sa, Margaret, de catre mama lor, Elisabeth of York. Mai mult de atat, el a fost tinut la Curte in copilaria sa, spre deosebire de fratele lui, astfel incat cunostea mai bine mersul acesteia si era si foarte popular, intrucat era foarte bun la jocuri si vanatoare.

Starkey sustine ca acest fapt l-a ajutat mai apoi, dupa moartea fratelui sau, cand a preluat tronul, in 1509. Istoricul britanic cauta in copilaria viitorului rege elemente care considera ca l-au influentat odata urcat pe tronul Angliei. Si gaseste aceste informatii in niste izvoare adesea ignorate de istoricii britanici de-a lungul timpului.

Henric VIII a fost crescut alaturi de mama lui, inconjurat de doamnele reginei, ceea ce explica atitudinea lui fata de femei, casatorie si iubire. Starkey spune ca cele sase casatorii sunt rezultatul a doua elemente: fie nu a avut niciun respect pentru casatorie, fie a luat-o prea in serios. In cea de-a doua situatie, pentru el casatoria avea o conotatie absolut romantica si echivala cu iubirea. Si-a iubit fiecare sotie in parte, dar in momentul in care iubirea pentru ele a incetat, a simtit si nevoia de a pune capat casniciei. Este oarecum amuzanta explicatia, mai ales cand te gandesti ca a facut tot posibilul sa poata sa se casatoareasca de fiecare data cand s-a indragostit: s-a rupt de Roma sau si-a decapitat doua dintre consoarte.

Izvoarele consultate si marturiile fostelor sotii il fac pe istoricul britanic sa conchida ca Henric VIII era incredibil de galant cu femeile, se simtea foarte bine in compania lor si avea nevoie sa fie inconjurat de femei, asa cum fusese in copilarie. Mai mult, cu sotiile lui era incredibil de tandru si de atent, ma rog, pana in momentul in care le decapita. :)

Pe de alta parte, faptul ca in copilarie n-a fost crescut ca un print mostenitor si ca a putut sa petreaca timp la Curte l-a facut, asa cum am spus ceva mai inainte, un cunoscator al obiceiurilor si totodata cunoscut elitei de la Curte.

Mult mai important insa a fost faptul ca a crescut alaturi de mama sa. Si pentru a intelege trebuie sa privim putin contetul istoric: tatal sau, Heric VII, a ajuns pe tron in urma Razoiului Roselor, adica razboiul intre doua dinastii, York si Lancaster.

Cea din urma a iesit invingatoare in urma bataliei de la Bosworth (1485), in care Henric Tudor l-a invins pe predecesorul lui la tron, Richard III, din dinastia York. Astfel o noua dinastie accede la tron, cea a Tudorilor, iar pentru a-si consolida pozitia Heric VII se casatoreste cu Elisabeth din dinastia York, fiica cea mare a regelui Edward IV. Acesta era fratele mai mare al lui Richard III, invins de Henric. Astfel, cele doua dinastii - York si Lancaster - au fost unite si apare dinastia Tudorilor.

Numai ca la acele vremuri oponentii stateau la panda, gata oricand sa restabileasca o ordine veche si o dinastie perdanta. Faptul ca Henric VIII a fost crescut de mama lui si s-a simtit intotdeauna ca apartenent la dinastia York i-a asigurat lipsa unei opozitii in anii de inceput a domniei sale. Astfel, copilaria sa alturi de mama nu are numai efecte asupra psihologiei regelui englez si a relatiei lui cu femeile, ci si implicatii politice. Cei din casa York i-au fost fideli pana in momentul in care Henric VIII s-a rupt de biserica catolica.

Asa ca pana la divortul sau si schimbarile politice si religioase in urma acestuia, Henric a fost un rege apreciat si iubit. Mai apoi s-a transformat intr-un tiran, insa David Starkey spune ca a ramas totusi neschimbat intr-o privinta: atitudinea lui fata de femei. "Este un poet", spune istoricul, "el se asteapta ca iubirea si casatoria sa fie acelasi lucru".

Ma gandeam cum un serial tv, cu actori frumosi si cu istoria prezentata intr-un mod entertaining te poate determina sa mergi la istoria reala. Eu si prietenul meu suntem fani ai serialului difuzat de HBO. Am cumparat din Anglia DVD cu primele doua serii - cea de-a treia de-abia a inceput sa fie difuzata in SUA, sper ca HBO Romania o va difuza din toamna - si am vazut si episoadele pe care le pierdusem la televizor. Am vazut si la Media Galaxy si la Diverta DVD-urile, asa ca daca va pasioneaza subiectul, merita cumparate. Serialul mi se pare bine facut si iti faci o idee destul de precisa asupra epocii. E adevarat insa ca s-au scris atatea carti despre viata lui Henric VIII, despre sotiile lui, despre povestea cu Anne Boleyn, femeia care a determinat ruptura de Roma si care este mama viitoarei regine Elisabeth, incat este destul de greu sa dai partea romantata a vietii lui la o parte pentru a sti doar adevarul istoric.

Oricum, Henric VIII este un personaj remarcabil, altfel nu s-ar scrie/s-ar fi scris atat despre el. Si orice poveste noua este interesanta, precum povestea din BBC History Magazine. Mai ales ca e despre o perioada inaintea epocii sale de glorie, in care isi au radacinile multe dintre deciziile lui luate in perioada domniei.

Jonathan Rhys- Meyers este Henric VIII in serialul de pe HBO. Un Henric extrem de sexi. un pont pentru doamnele care il admira pe tipul din reclama la Hugo Boss: Rhys-Meyers.

Recomandarile CEPS pentru autoritatile romane privind justitia si lupta anticoruptie (II)

Centre for European Policy Studies face, in studiul "Saveguarding the Rule of Law in an Enlarged EU: The Cases of Bulgaria and Romania" recomandari si autoritatilor de la Bucuresti. Aici sunt recomandarile pentru institutiile UE.

Siguranta legislativa

• Ministerele trebuie sa aiba capacitatea administrativa de a atribui si implementa analize de politici, analize cost-beneficiu si sa organizeze consultari publice asa cum este cerut de legislatia existenta.
• Infiintarea unei unitati care sa emita legislatie si sa unifice directiile similare din ministere, din care sa faca parte avocati si specialisti in stiinte politice, precum si reprezentanti ai ONG-urilor care sa verifice continutul si posibilele contradictii intre legislatia propusa si alte noi acte normative.
• Sa puna in practiva un proces mai transparent si participativ de formulare a actelor legislative si sa adopte reglementari care sa implice consultarea cu aomenii din profesie si cu ONG-urile.
• Eliminarea cerintei ca parlamentul si comisia juridica sa accepte trimiterea in instanta a parlamentarilor.
• Sa rezolve confuzia prezenta in Constitutie - printr-o schimbare a acesteia - referitor la statutul procurorilor, daca sunt magistrati sau agenti ai executivului - e nevoie de claritate si de o decizie politica pentru a separa cele doua categorii judiciare.

Transparenta si responsabilitatea institutiilor

• Sa introduca si aplice o definitie clara privind persoanele care s-ar ptuea afla in conflict de interese cand sunt numite intr-o functie publica; Agentia Nationala de Integritate trebuie sa fie responsabila pentru urmarirea aplicarii corecte a acestei definitii.
• Metodologia aplicata de autoritatile anticoruptie nu este suficient de personalizata si complexa - acestea trebuie sa isi multiplice sursele pentru a-si construi cazurile si sa nu se bazeze doar pe media si pe agentiile statului.
• Sa se asigure ca inistitutiile anticoruptie au personal suficient si, daca exista un deficit de candidati calificati, sa externalizeze serviciile printr-un proces transparent de licitatii.
• Sa se asigure ca sunt institutite reguli de securitate si institutionale ca sa nu existe scurgeri de informatii care sa fie mai apoi folosite in scopuri politice.
  

Independenta si profesionalismul sistemului judiciar si al altor institutii

• Sa introduca un control mai bun asupra stocarii documentelor in timpul procedurilor judecatoresti si sa stabileasca responsabilitati pentru judecatori sau grefieri daca apar scurgeri de informatii in timpul procesului.
• Resursele umane trebuie sa devina o prioritate in toate institutiile din sistemul judiciar - sa fie formulata o politica de resurse umane pentrui a se asigura calitatea pregatirii celor din sistem, calificarea celor care profeseaza sa fie prioritara fata de modernizarea tehnologiei.
• Sa introduca in sistem transparent de selectie a personalului la toate (si in special la cel mai inalt nivel) nivelurile. Nu exista criterii clare pentru evaluarea performantelor, iar daca exista, atunci nu se aplica.
• Introducerea unui sistem etapizat de alegere a Consiliului Superior al Magistraturii - la fiecare 2 ani - pentru a innoi componenta CSM cu o treime si pentru a obliga magistratii sa fie mai activi in procesul electoral al profesiei lor.
• Introducerea posibilitatii ca membri CSM sa fie revocati in orice moment in timpul mandatului lor daca nu sunt activi.
  

Protejarea drepturilor omului

• O mai buna punere in practica a deciziilor Curtii Europene de Justitie si a CEDO.

Monitorizarea Romaniei pe justitie nu trebuie ridicata, mecanismul trebuie prelungit cu inca 3 ani, nu anual - CEPS (I)

Centre for European Policy Studies (un think-tank prestigios de la Bruxelles), a publicat un studiu - "Saveguarding the Rule of Law in an Enlarged EU: The Cases of Bulgaria and Romania" - consistent despre situatia justitiei din cele doua tari.

Mie mi-au atras atentia recomandarile pe care le fac autorii atat institutiilor europene, cat si Romaniei.

Daca vreti sa consultati tot documentul, care inventariaza toate informatiile aparute pe reforma justitiei si lupta anticoruptie din rapoartele Comisiei Europene, din presa, din rapoartele ONG-urilor, el poate fi descarcat gratis de pe internet. Aici. In foto este indicata cu galben rubrica exacta unde se poate face asta.

Sa trecem insa la recomandari, care sunt in contradictie ce ne-am dori ca romani - adica ridicarea monitorizarii, sa nu mai fim un stat de rangul II in UE asa cum e situatia acum - dar care probabil sunt in concordanta cu ce ar fi cel mai functional pentru ca justitia noastra sa ajunga sa fie europeana.

Ce recomanda CEPS institutiilor UE?

• Daca taierea fondurilor europene este vazuta ca o potentiala sanctiune pentru Romania, recomandam abordarea "carrot and stick" (morcovului si batului, recompensa si pedeapsa): pedeapsa ar fi ca Bruxelles-ul taie toate fondurile pentru Romania, iar recompensa ca Romania poate sa primeasca bani pentru reformarea sistemului judiciar - odata ce justitia functioneaza cum trebuie, Romania poate primi bani si pentru alte domenii si va avea, in acelasi timp, oameni calificati in accesarea fondurilor.
• Mecanismul de cooperare si verificare (MCV) nu trebuie eliminat la sfarsitul perioadei de monitorizare de 3 ani. Desi formularea extinsa a obiectivelor (benchmarks) este utila pentru a acoperi mai multe reforme necesare, aceasta formulare generoasa si cuprinzatoare este adesea folosita de guvernul roman sa mascheze lipsa de progrese. O forma mai precisa de monitorizare si de definire a elementelor cuprinse in fiecare benchmark ar putea ajuta la responsabilizarea institutiilor nationale in realizarea obiectivelor.
• MCV nu trebuie prelungit anual.
• Daca va fi reinnoit pe termen mediu, pentru alti 3 ani, obiectivele MCV trebuie sa devina mai flexibile si mai bine definite pentru a permite renuntarea la monitorizare a domeniilor in care s-au inregistrat progrese fara a fi nevoie sa renunti la intreg mecanismul si sa permita introducerea unor noi domenii in care este nevoie de masuri.

Creeaza noul logo al produselor europene ecologice

25 iunie 2009 - deadline. 6000 de euro - premiu.

Uniunea Europeana are nevoie de un nou logo pentru produsele ecologice si a lansat un concurs pentru studentii la arte (in una dintre universitatile din cele 27 de state membre ale UE).

Acestia pot trimite propria creatie si pot castiga 6000 de euro si mandria de a vedea propria creatie pe milioane de produse din statele UE, sau 3500, respectiv 2500 de euro pentru locurile 2 si 3.

Aici puteti vedea conditiile de concurs si a accesa formularul electronic de inscriere. Aici alte informatii.

Bafta!!!

Fox il refuza pe Obama: un serial, mai important decat conferita de presa la 100 de zile de mandat

Fox este primul post de televiziune care a refuzat sa transmita conferinta de presa de miercuri a presedintelui american, prilejuita de bilantul primelor 100 de zile ale mandatului sau, informeaza Huffington Post.

Banul conteaza mai mult, se vede, in aceste vremuri de criza, motiv pentru care Fox nu renunta la difuzarea serialului tv programat in prime time, si implicit la publicitate, dar ii directioneaza pe cei interesati sa il vada/auda pe Obama pe alte canale: Fox News Channel si Fox Business Network.

ABC, CBS, NBC, CNN, MSNBC si CNBC vor difuza live conferinta de presa a presedintelui american, asa ca alternative exista.

Numai ca o vor face cu un cost substantial, pentru ca marile retele de televiziune americane, primele patru, pierd cam 10 milioane de dolari din publicitate prin aceasta decizie. Motiv de profunda nemultumire si tocmai de aceea se pare ca presedintii retelelor si-au exprimat nemultumirea in discutiile cu cei de la Casa Alba privind frecventa conferintelor de presa din prime time ale presedintelui si ingrijorarea fata de banii pierduti. De altfel, conferinta de miercuri va fi a treia a lui Obama de la preluarea mandatului, a treia in prime time. La un calcul simplist si simplu, noul presedinte i-a cam costat vreo 30 de milioane de dolari pe cei din marile retele.

Analistii vad in Fox un castigator nu numai ca nu renunta la publicitate, ci si pentru ca este un moment in care audienta este atent urmarita pentru a stabili tarifele de publicitate locala, iar Fox va fi singurul canal care va oferi divertisment ca alternativa la discursul lui Obama. Serialul "Lie To Me", politist, este urmat apoi de "American Idol", o alta emisiune urmarita in SUA.

Tot analistii argumenteaza ca Fox n-are o divizie de analiza a evenimentului, de aceea nu i-a fost greu sa ia aceasta decizie. Asemenea evenimente sunt transmise si analizate de Fox News Channel.