Cum ziceati ca stam cu banii pe POS DRU?

O stire Mediafax de astazi, fara a avea nevoie de alte comentarii. Va amintiti declaratiile privind deblocarea programului POS DRU, nu-i asa?

Rambursările pentru POSDRU nu intră la buget anul acesta, Teodorovici trimis de Ponta la Bruxelles

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Premierul Victor Ponta a declarat că rambursările pentru unele programe din fonduri europene nu vor fi plătite de Comisia Europeană anul acesta, aşa cum a fost estimat în mod "hiper-optimist", şi i-a cerut ministrului de resort să plece la Bruxelles imediat după 1 ianuarie, pentru a discuta problema.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul a arătat că, dacă pentru Programul Operaţional de Mediu plăţile de la Comisia Europeană au intrat la buget anul acesta, la alte programe "nu au intrat banii europeni, aşa cum se previzionaseră într-un mod hiper-optimist".

În acest context, Victor Ponta i-a solicitat ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ca imediat la începutul anului să plece la Bruxelles pentru a discuta cu comisarii europeni măsurile pe care trebuie să le ia autorităţile române.

"Domnul ministru Teodorovici, după 1 (ianuarie - n.r.) mergeţi imediat la Bruxelles să discutaţi cu comisarul Hahn şi cu comisarul Andor, să discutaţi direct ceea ce avem de făcut de la începutul anului", i-a cerut Ponta lui Teodorivici.

În şedinţa de săptămâna trecută, premierul l-a întrebat pe ministrul Fondurilor Europene dacă România va primi la sfârşitul acestui an o parte din fonduri de la Comisia Europeană pentru programul privind Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), iar acesta a arătat că se discută cu oficialii CE pentru a vedea "dacă este posibil, până la final de an, să intre anumite fonduri".
Ministrul a adăugat că pentru Programul Operaţional Regional (POR) au intrat deja fonduri la buget.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat vineri, în timpul audierii din comisiile de specialitate ale Parlamentului, că Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost parţial deblocat, un nou audit fiind însă aşteptat la sfârşitul lunii ianuarie 2013.

În urma unei misiuni de audit desfăşurate la sfârşitul lunii noiembrie, Comisia Europeană a solicitat Guvernului, într-o scrisoare oficială, să trimită înainte de 15 decembrie 2012, o cerere de plată care să includă o sumă corectată, corespunzătoare cu 25% din cheltuielile declarate către Comisie de la începutul Programului Operaţional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane până în noiembrie 2011.

Comisia a recomandat totodată ca autorităţile române să transmită o cerere de plată separată înainte de sfârşitul lunii decembrie 2012, cuprinzând sumele procesate pe baza procedurilor de verificare îmbunătăţite, dar care să includă şi rata de corecţie financiară medie de 25%.

"Având în vedere numărul foarte mic de cereri de rambursare care au fost procesate pe baza procedurilor îmbunătăţite, este prea devreme pentru a fi siguri în privinţa eficienţei verificărilor de administrare. Prin urmare, va fi necesară o nouă misiune de audit odată ce vor exista suficiente dovezi ce pot fi supuse auditului pentru a evalua eficienţa procedurilor îmbunătăţite de verificări de administrare. Se prevede ca această misiune să se desfăşoare în primul trimestru al anului 2013. (...) Plata acestei de-a doua cereri de plată (precum şi a cererilor ulterioare) ar trebui să se facă odată ce se confirmă impactul pozitiv al îmbunătăţirilor de sistem menţionate mai sus", se arată în scrisoarea transmisă autorităţilor române.

Rugat atunci să precizeze unde anume în textul scrisorii este indicată deblocarea POSDRU, consilierul premierului Eugen Teodorovici a arătat că în nicio comunicare a Comisiei nu sunt folosite formulări atât de explicite, iar trimiterea cererilor, chiar cu corecţii de 25%, constituie de fapt prima etapă a deblocării programului.

Întrebat dacă, până la plata fondurilor de către CE, Guvernul va plăti de la buget beneficiarii POSDRU, Teodorovici a arătat că între timp Guvernul "caută soluţii" pentru a asigura aceste fonduri până la finalul anului curent. Potrivit acestuia, sumele necesare ar fi de circa 100 milioane euro.

Cu puţin înaintea alegerilor parlamentare, preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe premierul Ponta că a minţit privind deblocarea plăţilor pe programul POSDRU de către Comisia Europeană.

Termenii colaborarii dintre presedinte si premier

Atasez documentul si devin cu niste comentarii ulterior. Mai spre seara, ca sa fiu mai exacta.

Acord de Colaborare Institutionala

Tacanitul tastaturilor ambasadelor la Bucuresti

Toate ambasadele de la Bucuresti faceau rapoartele despre rezultatul alegerilor din Romania. Tastaturile computerelor tacaneau de zor sub degetele responsabililor politici, care incercau sa explice propriilor capitale ce se intampla in Bucuresti.

Ministrul de externe a anunta ieri ca a trimis oficialilor occidentali o scrisoare in care explica faptul ca am avut alegeri corecte si libere, care legitimeaza rezultatul. Si mai cerea sprijinul partenerilor euro-atlantici, le cerea sa ramana alaturi de Bucuresti. Iata mai jos scrisoarea.

11.12.2012 Scrisoare T Corlatean
Astazi am o intalnire cu analistul pentru Romania al The Economist Intelligence Unit. Vrea sa vorbim despre situatia din Romania, situatia politica. va fi interesant sa vad perspectiva pe care o are pana acum despre tara noastra. Pana la urma, EIU si analizele sale sunt unele dintre cele mai importante si luate in considerare peste tot.

Stratfor: Tratatul Schengen, sub semnul intrebarii

Consiliul JAI are astazi pe agenda o discutie despre spatiul Schengen. De fapt, cei 27 de ministri de interne ai arilor UE si omologii lor din statele nemembre UE, dar parte a Tratatului Schengen au o intalnire separata. Vor vorbi despre stadiul implementarii sistemului SIS II, adica a doua generatie a acelei baze de date comune tuturor tarilor Schengen, in care sunt informatii despre persoane, dar si despre bunuri furate sau disparute. SIS II trebuie sa fie functional in primul trimestru al anului 2013.

A doua chestiune este legata de al doilea raport pe acest an al Comisiei Europene. Acesta contine tot felul de informatii despre guvernanta Schengen. Ideea generala va fi ca in perioada mai-octombrie 2012, analizata in raport, nu au existat schimbari semnificative in spatiul de unica circulatie europeana. El contine informatii despre granitele externe, migranti, cotrolul la frontiere, supravegherea video a granitelor, chestiuni tehnice.

In acest raport a fost preluat din anteriorul un paragraf care mentioneaza ca monitorizarea granitelor Romaniei si Bulgariei continua. A fost introdus initial la Consiliul JAI din martie aceasta idee si monitorizda continua pana in septembrie, cand am fi intrat in Schengen. Apoi a avut loc insa criza politica si un raport MCV extrem de problematic. Iar asta a anunlat orice discutie a intrarii Romaniei in Schengen pana la urmatorul raport.

Ei bine, in documentul pe care Comisia il prezinta astazi ministrilor de interne, este acest paragraf. Din cate am vorbit eu ieri cu niste oameni, ramanea de vazut daca, pana la urma, este sau nu scos acest paragraf. Mi s-a explicat ca nu inseamna o noua amanare a aderarii noastre la spatiul de libera circulatie, pentru ca, repet, o astfel de discutie nu se mai poarta pana cand nu avem un raport MCV bun. Mi s-a spus ca Romania a vrut sa se asigure ca o astfel de formulare nu introducea noi conditii aderarii si lucrurile s-au lamurit ca nu. Pe de alta parte, Consiliul European in discutia caruia am vrea sa readucem tema nu ar putea decat sa mentioneze ca Romania indeplineste conditiile si atat. In Romania s-a dat o mare importanta monitorizarii granitelor si aprobarea pe mai departe, in Consiliul JAI, a acestui fapt. Insa lucrurile mi-au fost puse intr-un context mai larg al guvernantei Schengen si cred ca asa trebuie intelese.

Stratfor vine sa ma ajute in argumentatie, cu o analiza excelenta asupra viitorului ideii de libera circulatie in UE si a viitorului tradtatului Schengen. Cum stiu ca, daca pun linkul, in absenta unui cont articolul poate fi inaccesibil, voi pune aici ideile analizei. Ajuta foarte bine la intelegerea situatiei in context general si nu numai in lectura pe care o dam noi, a neascceptarii noastre in Schengen.

Insa inainte trebuie sa subliniez o situatie: mai devreme de martie 2013 nu se va mai lua in discutie aderarea noastra la spatiul Schengen, nu o discutie care realmente sa urmareasca o decizie. Stim foarte bine ca urmeaza raportul asupra MCV, dupa alegeri sau in ianuarie-februarie, iar de evaluarea Comisiei Europene depinde mult tonul discutiei privind Schengen. Este facil pentru cei care au urmarit problematica sa isi dea seama ca mai sunt chestiuni de rezolvat ca sa avem un raport MCV bun, din cele 10 puncte privind statul  de drept, nu am bifat inca numirea unui Avocat al Poporului agreat de toate partidele politice.

Sa revenim insa la analiza spatiului si a tratatului Schengen:

•  Ideea de libera circulatie este unul dintre pilonii de baza ai UE. Trecerea dintr-o tara in alata se realizeaza fata sa iti dai seama, iar eliminarea controalelor la frontiere au ajutat la fluidizarea tranzitului.
• Cel mai important insa este din punct de vedere al simbolisticii: pentru prima data Europa este un continent dominat de pace, iar tarile europene sunt inconjurate de parteneri, nu de potentiali dusmani. 
• Criza economica actuala a pus sub semnul intrebarii situatia si Rgulil spatiului Schngen. Unele state membre au profunde temeri si dubii ca alte state al UE sunt capabile sa isi protejeze granitele la nivelul la care trebuie, si aici nu ne referim la Romania.
• In aprilie, Franta si Germania au dat o declaratie comuna in care propunerea Comisiei Europene de a permite statelor Membre Schengen sa impuna controale la frontiere este pusa sub semnul intrebarii. In sensul in care statele membre au nevoie de permisiunea Comisiei si de o buna justificare sa impuna controale la frontiere. In acest moment tarile UE nu au nevoie de aprobarea Comisiei in acest sens, da a introducerea controalelor este justificata si temporara.
• In urma cu un an, Franta si Italia au avut un conflict diplomTic dupa ce guvernul de la Roma a dat imigrantilor africani un permis special de trecere a frontierei cu Franta. 
• Multe tari europene pun la indoiala capacitatea Greciei de a-si controla granitele. Grecia este principala destinatie a imigrantilor ilegali din Balcani, nordul Africii si Orientul Apropiat. Au existat si exista numeroase discutii si amenintari privind suspendarea temporara a statutului de membru Schengen al Greciei, pentru ca este cea mai slaba veriga a spatiului Schengen. In plus, capacitatea de control a frontierelor a fost redusa si in urma masurilor dure de austeritate impuse de trioka, deci si de UE, care a dus la concedirea multora dintre politistii de frontiera, functionari publici disponibilizati.
• (In discutiile pe care le-am avut referitor la aderarea la Schengen mi s-a spus ca in Romania a devenit o chestiune de hartuiala intre politicieni, dar, de fap, autoritatile au constientizat sau li s-a spus pericolul aderarii, despre care nu vorbeste nimeni. Statele europene nu au numai MCV motiv sa ne amane.La Bruxelles si in capitale se gandeste faptul ca odata ridicata granita dintre Bulgaria si Grecia valul de imigranti ilegali va ma avea un coar de revarsare in Europa. Mai mult, bulgarii nici nu preseaza pentru aderarea la Schengen tocmai din cest motiv, de teama ca temporar vor fi si ei invadati de imigrantii care vor sa fuga cat mai repede si departe de Grecia.

Stratfor analizeaza un pic si chestiunea aderarii noast si spune lucruri pe care noi le cunoastem bine. Vi le pun insa mai jos:

• Aderarea la Schengen ramane o chestiune importanta pentrutarile UE care nu sunt membre, adica Romania, Bulgaria si Cipru. Romania si Bulgaria nu sunt membre pentrtu ca, spune compania de analiza, tarile vest-europene nu au incredere in capacitatea Romaniei si Bulagriei de a-si proteja granitele. Sunt de asemenea  preocupate de transparenta institutionala, coruptie si legislatia in materie de justitie si afaceri interne ale celor doua tari.      
• Romania si Bulgaria vor adera in cele din urma, dar intarzierea negocerilor indica lipsa de increddere a UE fata de noii sai membri.
• Dupa ce nu au existat progrese anul acesta, discutiile se vor relua in martie anul viitor. ( Aici Stratfor greseste, lasand sa se inteleaga ca e vorba dedspre progrese pe Schengen, cand elemsunt pejustitie. Eoarecum de scuzat ca il citeaza pe Andrei Zaharescu ce spunea ca asteptam un raport al Comisiei, dar nu prea stia el la ce se refera. Nu asteptam raportul pe guvernanta Achengen, sau nu a stiu sa explice ca nu mentionarea in paragraful ala ne amana adrarea la zona de libera circulatie europeana, ci MCV.)

In prezent, din spatiul Schengen fac parte toti membrii UE, cu exceptia Marii Britanii a Irlandei, plus Norvegia, Elvetia, Lichtenstein si Islanda. Tari candidate sunt Romania, Bulgaria si Cipru.

Despre calitatea locurilor de munca. Cat castiga europenii?

Sunt la Bruxelles, la o conferinta despre Europa sociala. sunt oameni interesanti, dar sunt mai degraba studii interesante. Deocamdata va voi da niste informatii dintr-un studiu care se numeste: Trends in Job Quality in Europe, Eurofound 5th working conditions survey.

Prin urmare, despre calitatea locurilor de munca in Europa. Iata cateva dintre informatiile din studiu:

• Riscuri sociale care au un impact negativ asupra sanatatii angajatilor: cerinte prea multe si intensitatea muncii, provocari emotionale, lipsa de autonomie, conflicte etice, relatii sociale/interpersonale proaste, nesiguranta locului de munca. (Identificati vreunul dintre ele in actualul vostru job?)
• In 40% dintre gospodarii ambii parteneri lucreaza full time, in 29% lucreaza doar unul dintre parteneri.
• 55% dintre angajati spun ca actualul loc de munca este si corespunzator calificarii pe care o au, 13% spun ca mai au nevoie de pregatire, iar 32% sunt supracalificati.
• 43% dintre cei care lucreaza pe cont propriu si 29% dintre angajati spun ca ar vrea sa-si reduca numarul de ore lucrate; in schimb, 11% din prima categorie si 14% din a doua sustin ca ar vrea sa munceasca mai mult
• 18%  dintre angajati spun ca au raport profesie-viata personala dezechilibrat. Factorii asociati cu un bun raport al acestor doua coordonate sunt ore mai putine de munca sau part time, fara ore de munca peste program, flexibilitate si acces la concediu in situatii de urgenta care poate fi luat imediat si respectarea programului de munca. 

Si, nejurnalistic, am pastrat pentru final informatia mai interesanta, legata de Romania. 

• Castigul mediu: 428 de euro, cel mai mic dintre tarile europene luate in calcul. Prin comparatie, iata cateva tari: Bulgaria 541, Macedonia 609, Ungaria 626, Turcia 648, Albania 745. Cele mai mari: Luxembrug 2344, Irlanda 1823, Norvegia 1818, Danemarca 1684, Suedia 1645, Cipru 1609, Marea Britanie 1591, Belgia 1536, Franta 1438, Germania 1431.
• Romancele castiga mai putin decat barbatii, adica in medie 399 de euro, fata de 451.
• In ceea ce priveste calitatea locurilor de munca, in joburi foarte bine platite se afla 0,7% dintre romance, fata de 0,6% dintre barbatii romani. Imbucurator, mai multe femei au joburi foarte bine platite in comparatie cu barbatii. Cu foarte putin mai mult, dar tot e important.
• Locuri de munca in care raportul de plata este echilibrat, chiar bun, au 39,9% dintre femeile din Romania, tot mai multe decat barbatii, 32,9%.
• Joburi cu un prost raport intre salarizare si activitatea depusa au32,4% dintre romance si 35% dintre barbatii din Romania. In schimb sunt mai multi barbati prost platiti, 35%, fata de 27% femei in tara noastra.

Ne intrebam adesea care sunt mediile salariale la nivel european. Studiul asta ne da niste raspunsuri. insa cred ca e cazul sa precizez ca desi e ultimul, aparut in 2012, datele au fost adunate in urma unui sondaj facut in 2010, in UE27 plus Norvegia, Croatia, Macedonia, Turcia, Albania, Muntenegru si Kosovo. Au participat 44.000 de angajati. Intre timp au avut loc noi taieri de salarii in cateva tari ale zonei euro cel putin. Si totusi, cred ca numerele sunt relevante.

• Media europeana a castigului lunar este de 1230 de euro. La barbati e de 1376, la femei de 1048.
• Pentru cel mai jos nivel de educatie 639 de euro, daca ai terminat liceul, 1026 de euro. Daca ao facut si facultate, 1659 de euro, iar cu studii post niversitare, master doctorat, 2335 de euro. 
• Pe grupe de varste, angajatii mai tineri de 34 de ani castiga in medie 1023 de euro. Cei cu varste intre 34 si 49, castiga in medie 1332 de euro, in timp ce angajatii peste 50 de ani castiga cu 30 de euro mai mult, adica 1362 de euro, in medie.
• sectorul public vs privat: va surprinde sa aflati ca in medie, la nivel european, caștigul celor din sectorul public e mai mare, si anume, 1342 de euro fata de 1197 in privat. Cei din ONGuri castiga, sustin datele, 1191, deci si ei ii bat pe cei din privat, iar in PPP se castiga cel mai bine, 1521 de euro.