Se afișează postările cu eticheta St. Valentine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta St. Valentine. Afișați toate postările

joi, 11 februarie 2010

Vine Valentine's Day: Sansele de a gasi iubirea adevarata - 1 la 285.000

Anul trecut pe vremea asta eram in Anglia si era o adevarata nebunie cu Valentine's Day. La restaurante erau oferte speciale pentru cupluri, preturi mici la meniuri, ce mai, o nebunie. Asa ca i-am propus amicei mele poloneze sa facem si noi o rezervare. "Dar nu suntem un cuplu, e pentru cupluri", mi-a replicat ea. "Da, dar gandeste-te, aici n-ar fi deloc ciudat, ca doar nu ne tinem de mana sau ne pupam, doar mancam", i-am replicat eu, gandindu-ma ca puteam trisa. Ideea de a trisa i-a suras mai mult decat cea de a manca doua meniuri la pret de unul, si ala foarte mic. Ghinion insa, ne-am trezit prea tarziu si toate locurile la restaurante erau ocupate.

Astazi descopar intamplator un articol "de sezon", despre probabilitatea de a-ti gasi dragostea adevarata calculata matematic. Numarul din titlu nu e relevant pentru Romania, pentru ca americanul care a facut calculul a stabilit pentru el si in functie de preferintele lui la femei, eliminand anumite segmente de varsta, restrangand segmentul demografic la studii superioare, proximitatea lui spatiala, deci o serie de criterii. Tipul traieste in Anglia si lucreaza la Warwick University, deci din 30 de milioane de femei britanice, doar 26 sunt compatibile cu el.

Calculul l-a facut celebru dupa ce studentii lui l-au postat pe internet, asa ca mail-ul lui a fost invadat de mesaje din intreaga lume: de la cereri in casatorie, la sfaturi de la barbati care il invatau cum sa manipuleze femeile pentru a le atrage intr-o relatie. intre timp, se pare ca tipul s-a descurcat singur si are o iubita. Nu se stie insa daca e iubirea adevarata, adica acea una din 285.000. :)

Si tot un matematician, britanic de aceasta data, de la Oxford University, a descoperit un model matematic prin care poate spune cuplurilor cat va dura dragostea lor. Acuratetea cu care a prezis divorturile este de 94%. Iata despre ce este vorba:
  • James Murray a studiat 700 de cupluri si primul pas a fost o discutie de 15 minute intre parteneri. Aflati intr-o incapere singuri, li s-a spus sa vorbeasca despre chestiuni considerate sensibile precum sex, bani, relatiile cu rudele. Murray si echipa lui au inregistrat conversatia si au dat puncte de la -4 la +4 pe masura ce o ascultau fiecaruia dintre parteneri.
  • Partenerul care demonstra in dialog afectiune, umor sau fericire era notat cu +4, in timp ce partenerul care manifesta dispret si o apetenta pentru conlict si confrutnare cu minimum de puncte. Potrivit observatiilor, dispretul s-a dovedit mai nociv decat dezgustul, tristetea sau furia pentru cuplu.
  • Ascorul obtinut de cei doi parteneri a fost introdus intr-un grafic, iar punctul in care s-au intersectat cele doua linii ilustra sansele casniciei/realtiei pentru succes sau esec.
Murray a identificat cinci tipuri de cupluri, doua stabile, doua instabile si unul intre cele doua mari categorii (le voi da in engleza, asa cum apar):
  • validating (in care partenerii se sprijina) - partenerii sunt calmi, exista intimitate intre ei, isi acorda sprijinul reciproc si sunt buni camarazi, ei rpefera sa fie impreuna decat despartiti, gandesc in cuplu, nu individual
  • avoiders - sunt cei care fac tot posibilul sa evite conflictul si confrunatarea si sunt de acord cu partenerul in tot ce zice
  • volatile (volatil) - sunt cuplurile in care partenerii sunt romantici si pasionali, dar au certuri intense, sunt si stabili, si instabili, dar tendinta este sa fie nefericiti
  • hostile (ostil) - cuplul in care un partener nu vrea sa discute o problema, iar celalalt este de acord, asa ca nu exista comunicare
  • hostile-detached (ostil detasat) - cuplul in care un partener este furios si vrea sa discute o problema, iar celuilalt nu-i pasa si nu-l asculta.
Mda, citind articolele astea am constatat ca si sentimentele pot fi puse in parametri matematici. Si ca matematicienii pot fi chiar simpatici si nu sunt preocupati doar de cifre, ci si de lucruri mai funny.

sâmbătă, 14 februarie 2009

Would you be my Valentine?

Pun pariu ca asta scriau cei doi tipi pe care ii priveam in tren, pe drumul Londra-Brighton. Sau poate adaugau doar o semnatura, pentru ca felicitarile de Valentine's Day sunt deja scrise cu tot felul de texte, pentru a-i ajuta pe cei mai putin inspirati.

Cand eram un pic mai tanara si mai cinica mi se parea extrem de caraghioasa si ridicola si siropoasa ziua asta de 14 februarie. Nu ai nevoie de o zi anume sa iti dai seama, sau sa iti reamintesti sau sa arati ca iubesti. Ce porcarie!, spuneam plina de dispret la adresa celor care se gandeau sa ia o ciocolatica sau un ursulet de plus iubitei sau iubitului. E o noua modalitatea de a-i face pe oameni sa consume, sa cheltuiasca si unii sa faca profit de pe urma lor.

Asa o fi, sunt de acord cu toti cei care spun si gandesc ceea ce gandeam si eu, dar cred ca lucrurile sunt mai nuantate. Vazandu-i pe cei doi tipi in tren scriind felicitarile alea, m-am gandit ca totusi e bine sa existe o astfel de zi.

E bine sa existe o zi in care domnii sa isi aduca aminte ca iubitele sau sotiile lor sau amantele sau femeia care le e alaturi are nevoie sa auda ca e iubita. Unii o spun mai des, altii mai rar si unii chiar deloc, considerand ca iubirea e demostrata prin gesturi, ce sens are sa devina siroposi si s-o si spuna. Ei bine, de Sfantul Valentin, iubitii nostri sunt asa cum ni-i dorim: mai atenti. Simplul fapt ca cei doi - unul cam de 27-28 de ani, celalalt trecut de 40 - scriau acele felicitari, aveau un buchet de flori si erau suparati ca trenul avea intarziere m-a determinat sa imi spun: bine ca exista Sf. Valentine!

Ce m-a surprins aici, desi nu era cazul, ca asta e o sarbatoare pe care ei o au de atat de mult timp, este faptul ca am vazut barbati maturi, trecuti de 40-50 de ani care cumparau bombonele si felicitarile pentru Valentine's Day. In Romania ii vezi mai degraba pe tineri facand asta, nu si pe tatii lor.

In fata mea la coada, ca m-a cuprins si pe mine febra acestei sarbatori si i-am trimis iubitului meu o felicitare, erau vreo 3 domni trecuti tinerete. As spune mai degraba ca erau cam in preajma varstei crizei mijlocii. Acum nu stiu daca luau baloanele si bombonelele pentru sotie sau amanta, dar important e ca se gandeau sa faca acest gest siropos pentru femeia importanta din viata lor.

M-am intrebat cam cat vor castiga anul asta comerciantii in urma acestei sarbatori si voi incerca sa urmaresc cifrele, cel putin in Marea Britanie. Chiar daca e criza, iar britanicii sunt chiar speriati de ea, ceva banuti tot gasesc pentru a cumpara un cadou persoanei iubite.

Restaurantele ofera meniuri speciale pentru sambata seara, magazinele se intrec in a-i atrage pe clienti. Totul e rosu, totul e plin de inimioare.



Un magazin de decoratiuni interioare si de obiecte de bucatarie te invita sa "topesti inima fiintei iubite" de Valentine's. Cu ce? Poate o tigaie, niste forme de copt briose sau niste forme de prajituri inimioare.

Magazinele de carti si DVD-uri iti fac oferte romane de dragoste si clasicele filme pentru indragostici, comedii romantice. Love is in the air. Si baloane, multe baloane si ursuleti.



"Be Mine Forever" te indeamna un ursulet din ciocolata, "I Love You" iti spune o maimuta cu aceeasi consistenta. Hmmm, too much sweetness for me! Risc sa ma imbolnavesc de diabet.



Cam asa arata un magazin in care gasesti tot ce ti-ar trece prin cap pentru St. Valentine.L-am fotografiat de la distanta, pentru ca atatea inimi la vedere mi-au parut periculoase. :D