Rusa sau romana in cinematografele din Republica Moldova?

La o revista a presei moldovenesti vad un subiect care starneste mari pasiuni: limba in care vor putea fi vazute sau subtitrate filmele in cinematografele din Republica Moldova. Cand am vazut pe Unimedia.md peste 400 de comentarii la un articol pe aceasta tema, m-am gandit sa ii dau putina atentie, sa vad exact despre ce e vorba.

Inteleg ca Patria este cea mai mare retea de cinematografe, e privata si difuzeaza filmele in limba rusa. Numai ca la decizia ministrului Culturii, cinematografele din Moldova vor trebui sa difuzeze filme cu subtitrare in limba romana. Ceea ce va insemna, potrivit proprietarului retelei de cinematografe, o dublare a costului biletului, dar si inchiderea pentru o jumatate de an a cinematografelor, pentru a putea instala echipamentul de subtitrare.

Inteleg ca filmele sunt aproape peste tot dublate in rusa si singurul cinematograf in care sunt subtitrate in romana este Odeon, din Chisinau, care chiar apartine Ministerului Culturii.

Astazi vad pe Unimedia ca in poveste intervine si presedintele interimar, care vine cu o solutie: "filmele in limba romana, cu subtitrare in rusa sau engleza". E si o masura educativa, daca vreti, argumentand ca nu se mai vorbeste o romana corecta.

Oricum, cinematografele care nu se vor supune deciziei ministeriale risca sa ia amenzi sau sa fie inchise.

Toata aceasta poveste evident ca starneste pasiuni acolo. Ideea simpla ar fi filmele in original, subtitrate in romana sau in rusa. Dar asta presupune costuri, fireste. Pe de alta parte, inteleg ca oricum cinematografele din alte orase, nu cele din capitala, au program doar doua zile pe saptamana, ca lumea nu vine la film. Si, in aceste conditii, cum poti rezolva problema din punct de vedere economic?

Din anumite istorisiri despre viata la Chisinau, am ajuns la o concluzie: pana la urma limba moldoveneasca exista. Este o romana vorbita cu topica ruseasca sau cu arhaisme, este romana stalcita de atatia ani de vorbit rusa. Acolo nu se vorbeste romana din Romania, iar masura de a dubla filmele in limba romana, dupa ce a fost negata atata vreme de autoritatile comuniste, pare o masura buna. Vorba presedintelui moldovean, asa ar invata si copiii cum se vorbeste corect. Politic, pozitia lui mi se pare extrem de echilibrata:

Copiii privesc emisiuni la televizor şi filme în cinematograf în limba rusă şi nu pot să vorbească corect limba română. Ajunge cât vorbesc despre „tormoz” şi „plăsgăgubţ”. Pe timpul Uniunii Sovietice toate filmele, produse în limba rusă, erau dublate în limba „moldovenească”. Ridicaţi arhiva şi o să vă convingeţi. (...) Ţin mult la limba rusă. Privesc şi posturi tv ruseşti. Dar creştem cu o limbă stâlcită. (sursa: ProTv Chisinau citat de Unimedia)

Din punctul meu de vedere aceasta dezbatere, aceasta tema este un alt aspect al democratizarii Moldovei. Incet-incet lucrurile se vor schimba. Odata cu schimbarea mentalitatilor, cu renuntarea la rusofobie sau la romanofobie.

Oricum, sa speram ca orientarea europeana a Moldovei e ireversibila. O spun astazi, intr-o zi in care au inceput negocierile cu UE pentru Acordul de asociere.

Poante si tutu... la masculin

Vi se par ciudate lebedele astea? Priviti-le mai bine!

Cam masculine... cam uratele...?

Ei bine, este trupa de balet Trockadero. Vreau sa va povestesc despre ea, pentru ca i-am vazut cand am fost la Edinburgh. Trupa este formata doar din baieti, insa sunt niste balerini extrem de talentati. Aici puteti citi mai multe despre istoricul trupei din Monte Carlo, care are dansatori de toate nationalitatile. Cand am fost in Scotia s-a nimerit sa aiba doua spectacole in Edinburgh, numai ca toate biletele erau vandute. Insa am participat la ceva cu adevarat interesant, si anume repetitia dinaintea primului spectacol, intr-o vineri dupa-amiaza. Nu erau imbracati in costume, insa imaginea a fost extrem de spectaculoasa. Eram in culisele unui spectacol, vedeam pregatirea inainte de primul show.

Iar tipii astia dansau dumnezeieste, aveau o gratie pe care nu am vazut-o la balerini, ci doar la balerine. Probabil se vede si din filmuletul anterior. Am vazut Lacul lebedelor in mai multe interpretari, cu artistii de la opera Romana, cu artisti ai Teatrului Balsoi cand au venit la Bucuresti, iar la repetita de la Edinburgh i-am vazut pe cei de la Trockadero dansand.

Calvin Gentry (sus) si Raffaele Morra (jos), in ipostaza de balerini si de balerine.

Marturisesc ca, la inceput, mi s-a parut ciudat sa vad niste barbati, musculosi si foarte parosi unii dintre ei, miscandu-se cu o gratie feminina. Cu atat mai mult cu cat miscarile lor era foarte feminine si cand nu dansau. Dar asta a fost incalzirea, in momentul in care au inceput sa repete momentele celebrului balet, am fost fascinata.

Si amuzata, pentru ca ei dau o interpretare absolut inedita intregii povesti. Cand ai impresia ca vezi miscarile clasice ale lebedelor, deodata una dintre ele pare ca greseste si creeaza amuzamentul. Ceea ce mi-a placut foarte mult au fost reactiile unor domni, care atipisera in timpul incalzirii, spre nemultumirea doamnelor care ii adusesera la balet. Insa hohotele din sala i-au trezit si spectacolul de pe scena, chiar si fara costume, le-a captat atentia. La sfarsit, s-a dovedit ca i-a fascinat chiar. "Nu m-am gandit ca baletul poate fi si fun", a spus unul dintre ei, la iesire.

Intr-adevar, pe langa faptul ca e fun, spectacolul celor de la Trockadero e adevarata arta. M-am uitat pe programul lor sa vad daca au planificate spectacole si la noi, dar din pacate nu au. Daca insa locuiti in Franta, Australia, Japonia sau Noua Zeelanda, merita sa va interesati cand ajung acolo in turneu - am vazut ca in aceste tari au spectacole anul acesta. Va recomand cu caldura sa mergeti sa ii vedeti, sunt niste balerini extrem de talentati, care ar face geloase chiar si niste balerine. Iar ceilalti dintre noi ii putem vedea pe Youtube. Deocamdata.