Ce ar putea munci cei 3.400 de romani defavorizati de la periferiile Romei, repatriati voluntar

Primarul Romei propune guvernului de la Bucuresti repatrierea voluntara a 3400 de romani care traiesc in conditii marginalizate la periferia Romei - stirea in detaliu am citit-o pe HotNews.ro.

Ideea e nastrusnica, fiind iata ce are primarul de gand:

• administratia italiana se ofera sa ii formeze profesional
• sa le gaseasca un loc de munca la firmele italiene din Romania
• sa suporte 200 de euro lunarpentru o perioada de un a si jumatate de la repatriere, adaugati la salariul pe care l-ar da firma italiana angajatoare

Ai zice: ce idee generoasa! Dar apar o serie de intrebari, cand te gandesti la categoria de romani vizata, intrucat romanii astia traiesc in conditii defavorizate si nu au o situatie locativa decenta.

Si care sunt acesti romani? Aceia care locuiesc in taberele alea de tigani de la periferia Romei, cei din locuri precum acela in care statea si Mailat?

La ce formare profesionala se gandeste primarul? Ce firma italiana ar angaja personal atat de slab calificat, in ciuda celor 200 de euro primiti de la statul italian pentru un an si jumatate. Ce munca ar putea face acesti oameni? Toate astea nu par sa se sustina.

Din 3400, oare cate zeci si sute intr-adevar vor putea fi integrati aici, daca nu s-au integrat nici acolo. Oamenii care traiesc in acele conditii nu au gasit sau nu au vrut sa gaseasca un job care sa le ofere posibilitatea unui trai mai decent. Nu sunt rasista, dar nici sa nu ne ascundem dupa deget.

E evident ca primarul Romei este dispus sa dea niste bani sa scape de romii din Romania, decat sa ii mai aiba acolo. Ei reprezinta doar 3% dintre romanii stabiliti in Roma si in imprejurimi, iar pentru a le rezolva problema locativa primaria Romei ar trebui sa cheltuiasca 16 milioane de euro. Trimitandu-i in Romania, calcuklele lor le dau o cheltuiala de 700.000 de euro. Probabil lunara. Dar presupunand ca toti vor fi angajati si pentru fiecare se platesc 200 de euro timp de 18 luni, suma e de aproximativ 12.300.000. E adevarat, e mai putin de 16 milioane, dar ideea pare destul de clara: vor sa scape de ei de-acolo si sunt chiar dispusi sa plateasca. Si Alemano se mai gandeste si sa acceseze fonduri europene pentru acest proiect.

Sa vedem ce va raspunde guvernul roman. ii va conveni sa aduca inapoi acasa 3.400 de oameni despre care nu are garantia ca, si daca vor fi integrati in munca, vor fi ramane acolo.

S-a deschis cutia Pandorei

De vreo cateva zile tot vreau sa scriu despre controlul ANAF la Realitatea sau, mai bine zis, despre modul in care noi, presa, reflectam asta si scriem despre drepturile de autor.

Aducand asta in discutie s-a deschis cutia Pandorei. Toti jurnalistii sunt, sau au fost la un moment dat, platiti pe drepturi de autor, mare parte a salariului, pentru ca, de obicei, pe cartea de munca ti se pune minimum - uneori nici macar minimum pentru studii superioare.

Am lucrat in 3 trusturi pana acum, MediaPro - la inceputurile mele in presa, Sanoma Hearst si Realitatea Media, iar HotNews.ro e al patrulea loc de munca. Peste tot am fost platita pe drepturi de autor si figuram uneori pe firme despre care nici nu stiam ca exista. In fiecare an, cand primeam adeverintele de venit pentru a-mi completa fisa fiscala, constatam cu uimire pe ce firme primeam banii: pe una care edita reviste despre catei, pe una de sport, cand eu lucram la o revista de femei. Vremuri de demult... adica de vreo 11 ani, de cand am intrat eu in presa.

Ceea ce vreau eu sa spun acum este ca apare o inversunare a jurnalistilor contra jurnalisti care nu mi se pare justificata. Toate trusturile fac sau au facut "inginerii financiare", cum le zic eu, toti suntem platiti, in mare parte, pe drepturi de autor. Si preferam asta, pentru ca altfel am avea salarii mai mici, nu-i asa? Iar in privinta pensiei, nu-i asa ca majoritatea dintre noi avem pensii private? Si nici nu prea suntem in masura sa ne negociem alt gen de contracte, nu-i asa? Ma rog, majoritatea dintre noi. Si, in general, de la contabilitate sau personal cand ti se solicita sa semnezi o hartie ca esti trecut de pe o firma pe alta nici nu prea ti se dau explicatii lamuritoare (asta daca le ceri si nu semnezi "ca primarul", sau cum e expresia aia), ci ti se spune ca si colegii au semnat, ca nu inseamna nimic pana la urma si ti se balmajeste ceva ce n-ai timp sa asculti. Total neconvingator, dar pana la urma te intereseaza venitul tau, indiferent din ce scripte il iei.

Insa noi cream: articole, stiri, facem si fotografii si chiar filmam uneori. Nu sunt astea acte de creatie? Trebuie neaparat sa compui o simfonie sau sa scrii un roman?

Cat despre cei platiti pe firme, cam peste tot cei cu salarii foarte mari isi iau banii asa, nu-i asa? Cu totii cei din presa stim asta. Ma rog, in unele trusturi s-au cerut PFA-uri si firme si celor cu venituri moderate sau au solicitat ei, din diverse motive.

E adevarat, drepturile de autor se aplica si personalului tehnic angajat in trusturi de media si aici e o greseala. Insa, in extenso, poate sa ti se livreze explicatia ca si ei contribuie la actul de creatie, nu? Soferul care te duce pe teren, femeia de serviciu care matura prin studio si sterge birourile de praf in redactii sau face cafeaua...

Ideea e ca odata cu aceasta deschidere a cutiei Pandorei a aparut modalitatea de a face presiuni, ceea ce nu e corect. Cine nu e cu noi, va fi controlat, cine e cu noi, va fi lasat in pace. Asa va ajunge lumea sa gandeasca: "Aaa, la aia n-a mers Fiscul, normal, din moment ce sunt pro-putere". Sau: "In curand o sa auzim si de ceilalti, ca si ei sunt impotriva".

Ar fi o greseala sa se intample asa. Dar toata lumea vede in controlul de la Realitatea o forma de presiune politica si de razbunare. Mai crede cineva in ideea ca, daca ceri o returnare de TVA de o asa valoare, normal ca Fiscul sa analizeze si controleze inainte de a-ti da banii? Si iata cum ajungem la o problema majora de credibilitate a uneia dintre institutiile statului.

UPDATE: Iata o opinie, a lui Catalin Tolontan, despre dreturile de autor pe care o impartasesc. Vad ca e de cateva zile si a exprimat-o intr-o emisiune chiar la Realitatea. O puteti citi aici.

COMPLETARE: Pentru cei care nu ati inteles, pe drepturile de autor se plateste impozit, 16%. , dintre care 10% angajatorul, 6% angajatul. Deci nu sunt niste venituri total neimpozabile, dimpotriva. Corectie: Terminologia mea nu e corecta, situtiae e cum o exprima mult mai bine decat mine unul dintre cei care comenteaza si are nick-ul Fraierul: cei 10% nu sunt platiti de angajator. Sunt retinuti "la sursa"(cf. declaratiei fiscale) din banii prestatorului care, ulterior, varsa restul de 6% la administratiile financiare, pana in 15 mai a anului urmator prestatiei.

De ce greva nu e greva?

Ascult de la ora 7 dimineata Antena 3 - nu stiu ce se intampla, Realitatea la mine n-are sonor sau pur si simplu e ecranul negru pe canalul pe care prind acest post - si constat regretul realizatorilor ca greva asta nu e greva.

Acestia deplang lipsa de solidaritate si doar Metrorex se inscrie in agenda editoriala pe care o au astazi. Macar ei, din solidaritate, au blocat de dimineata trasportul in Bucuresti in anumite zone. Pentru ca la mine, in Drumul Taberei, diminetile sunt oricum o provocare in ceea ce priveste traficul, cu atat mai mult azi, cand si ploua. Si, daca te gandesti ca probabil sunt oameni care au drumuri de facut si prin alte zone, s-au gandit e normal sa-si fi scos masina pentru a ajunge unde au nevoie atata vreme cat metroul nu circula in prima parte a zilei, atunci blocajul e garantat.

Asadar aud de doua zile, si ieri, si azi, ca greva nu e greva, aseara la talk show-uri invitati si moderatori acuzau bugetarii sindicali de lasitate si spuneau ca asa le trebuie, sa le fie reduse salariile, daca nu sunt in stare sa protesteze pentru mentinerea drepturilor lor.

M-am intrebat de ce nu o fac? De ce prefera sa munceasca pentru a nu pierde niste drepturi salariale pe luna mai, de ce le e teama sa semneze o lista necesara sindicatului pentru a incepe greva?

Explicatia e simpla: NU AU INCREDERE IN SINDICAT, in liderii de sindicat, in promisiunea de a le apara drepturile. STIU SI SIMT CA EXISTA UN DECUPLAJ MAJOR INTRE LIDERII DE SINDICAT SI EI, MEMBRII DE SINDICAT.

De ce sa iti pui problema ca iei bani mai putini daca faci greva? Banii aia nu ar trebui sa ii dea sindicatul, care aduna cotizatii? Deci iti returneaza o contributie pe care tu ai facut-o in timp, tocmai pentru vremuri de genul acest, nu? Ziua de munca taiata din salariu de stat ti-e platita de sindicat, nu-i asa? Atunci de ce sa te temi sa faci greva? Poate pentru ca stii ca sunt bani pe care nu ii primesti? Nu stiu, nu sunt membru de sindicat, dar poate ma vor lamuri cei care sunt.

Membrii de sindicat nu au inceredere in liderii lor. Stiu foarte bine ca acestia sunt adevarati oameni de afaceri, vanduti politic celui care le convine in momentul respectiv, care traiesc intr-o cu totul alta lume decat ei. Stiu ca acestia le apara drepturile in negocierile cu autoritatile pana cand se ajunge la atingerea unor interese proprii si atunci problema se pune altfel, uita de numarul de oameni pe care ii au in spate. Stiu ca liderii de sindicat, deveniti adevarate vedete tv, vor deveni, la un moment dat, politicieni, cu salarii babane si beneficii, fata de ei, simplii membri de sindicat. Am auzit adesea amici profesori care ii calificau drept mafioti pe liderii lor sindicali.

Si stiind toate astea, de ce nu ii schimba? Pentru ca isi spun ca urmatorii vor face la fel. Nu mai cred in sinceritatea liderilor lor.

De-asta greva nu e greva. Si mai exista un motiv: EXISTA SI O LIPSA A SPIRITULUI CIVIC. Gandirea e specifica noua, tuturor romanilor, sau majoritatii dintre noi: lasa-i pe unii sa iasa, ca daca obtin ceva, ne bucuram si noi de rezultat. Poate de-asta la cel mai mare miting anuntat dupa '89, de-acum doua saptamani, cu toata mobilizarea PSD - Romania Libera a avut o ancheta foarte interesanta despre implicarea acestui partid in transportarea manifestantilor la miting - nu au reusit sa se stranga nici macar numarul de oameni mobilizat voluntar de AC/DC, adica 60.000.

Bun, unii vor spune ca s-au facut presiuni asupra oamenilor sa nu faca greva. Ele insa nu ar fi avut succes daca oamenii ar avea credinta, convingerea ca sindicatul este capabil sa ii apere. Insa nu o au.

Asa ca totul se reduce la ceva simplu: SINDICALISTII N-AU INCREDERE IN SINDICAT SI IN LIDERII LOR.

Alesii nostri sunt toti la fel: eurodeputatii si-au suplimentat cheltuielile cu 1500 de euro lunar

In Romania, in plina criza si plinie revolte ale bugetarilor pe tema reducerilor de salarii si posturi, Senatul face angajari de experti, soferi si consilieri.

Nu va grabiti sa spuneti nesimtire tipic romaneasca. Multi au impresia ca la nivel european lucrurile sunt mai elegante. Pe naiba.

Eurodeputatii tocmai au votat o crestere a sumelor destinate cheltuielilor. Tratatul de la Lisabona, care a intrat in vigoare la 1 decembrie 2009, a creat premisele cresterii cheltuielilor, pentru ca astfel eurodeputatii au atributii sporite si trebuie sa munceasca mai mult. Nu e asa usor sa extinzi codecizia pe mai multe subiecte, nu-i asa? Parlamentul a obtinut puteri sporite, e normal sa sporeasca si fondurile destinate cheltuielilor, epntru ca e un volum de munca in plus.

Astfel bugetul pe 2010 al PE a fost suplimentat cu 9,4 milioane de euro, cea ce inseamna ca fiecarui eurodeputat ii revin in plus lunar 1500 de euro. Banii trebuie folositi doar pentru cresterea salariilor personalului de la cabinetele lor sau pentru angajarea de nou personal. Pana acum, bugetul lunar pentru personal alocat fiecarui eurodeputat era de 17,540 de euro.

Eurodeputatii au respins din nou initiativa de a elimina sesiunea din Strasbourg, propunere a conservatorilor lui Cameron. Argumentul in favoarea propunerii: ar duce la o economie Parlamentului de 17 milioane de euro pe an, iar contribuabililor europeni una de 200 de milioane de euro anual.

Cand e de gasit argumente pentru suplimentarea veniturilor, alesii nostri gasesc intotdeauna argumente, indiferent daca e criza sau nu.

Transplantul de organe, reglementat la nivelul UE

Stiu ca probabil ultima preocupare astazi este acest subiect, insa mi se pare extrem de important faptul ca vor exista reguli la nivel european privind transplantul de organe.

Am scris pe Hotnews.ro despre asta.

Cu ani in urma am facut un reportaj despre donarea de organe, donatori, nevoia de organe in Romania. Am vorbit cu un domn care a facut transplant de ficat si m-a impresionat modul in care privea viata, modul in care se gandea la cel care ii salvase viata si povestea despre agonia asteptarii pe o lista, fara sa fii sigur ca trupul tau va mai rezista pana in momentul in care se va gasi un donator.

Atunci mi-am spus ca vreau sa fiu donator. Daca dupa moarte pot sa ajut alti oameni sa traiasca, de ce nu? Dar nu am intreprins niciun demers de-atunci, recunosc rusinata. Asa ca nu stiu daca in Romania optiunea ta poate fi consemnata undeva, printr-un simbol pe cartea de identitate, ca esti accepti sa fii donator. Ma voi interesa.

Potrivit reglementarilor europene, in doi ani va putea exista aceasta posibilitate, daca ele nu exista.

UPDATE: Imi cer scuze: mi-e greu sa fiu solidara

Mi-e greu sa fiu solidara cu categoriile profesionale afectate de masurile anuntate de Guvern. Rectific, sunt solidara cu mamicile si cu pensionarii.

Nu pot fi solidara cu cei din administratie, cu bugetarii. Imi pare rau, dar sunt atatea loaze printre ei, atatia spagari, incat mi-e greu sa fiu solidara cu ei. Sunt si oameni minunati si foarte buni profesionisti, muncitori, care tin in spate niste oameni cu pile care nu fac nimic. Dar sunt si "frecatori de menta". Si cunosc personal din ambele categorii.

Nu va aruncati sa ma faceti praf in comentarii. E opinia mea si am dreptul sa mi-o exprim. A plans cineva de mila celor care munceau in sectorul privat si care si-au pierdut locurile de munca anul trecut? A plans cineva de mila celor care inca mai muncesc in privat dar pe salarii injumatatite uneori? Si aia nu sunt profesori care mai pot da meditatii si face un ban in plus, sau medici care primesc plicul in buzunar de la pacient si nici carausi de hartii prin ministere care luau un salariu dublu fata de al lor fara sa faca nimic si "spargand usa" la ora 16.00. Sunt oameni care muncesc, de multe ori peste program fara sa li se fi platit vreodata orele suplimentare, oameni care au si ei rate si copii de crescut si parinti mai in varsta de intretinut. De mila lor n-a plans nimeni, ei nu au iesit in strada, ci merg in continuare la birou - ajung mai greu azi daca lucreaza in Bucuresti si trebuie sa treaca prin Piata Victoriei - si muncesc si platesc taxe la stat.

Am insa o intrebare acum: nu-i asa ca ziua de astazi nu le va fi platita bugetarilor din banii nostri, ai contribuabililor? Pentru ca n-au fost la serviciu, ci au fost in strada. E dreptul lor, la protest pasnic, chiar daca nu le dau dreptate, insa aceasta zi banuiesc ca nu le va fi platita. De obicei, stiu ca ar trebui sa fie platiti de sindicat pentru asta. De sindicatele alea care au ajuns niste business-uri de succes pentru liderii lor, adevarati manageri si oameni de afaceri, decuplati de la nevoile celor pe care ii reprezinta.

Inchei exprimandu-mi o curiozitate: se vor aduna, intr-adevar, 60.000 de oameni? AC/DC a adunat atatia si au venit in mod benevol, nu mobilizati de cineva si carati organizat cu autocare in Bucuresti. Sa vedem ce vor reusi sa faca sindicatele.

NUANTARE: Vorbesc pe messenger cu o buna prietena - nu stiu cat de buna ma va considera dupa postarea asta si conversatia noastra - despre ceea ce am scris mai sus si despre bugetari. Ea lucreaza in sectorul public si este una dintre persoanele pe care le incradrez la profesionisti si competenti. Este suparata pe mine pentru ceea ce am scris si imi spune: "daca tu pui problema asa, de la restul jurnalistilor sau ce-or mai fi am si mai putine sperante".

Ea imi reproseaza ca merg de aceeasi inversunare a privatului fata de sectorul public, pe ideea "sa moara si capra vecinului" si imi spune ca daca ea sau alti bugetari raman fara job, nici mie nu-mi va fi bine. In concluzie, imi reproseaza ca n-am fost mai nuantata si in urma explicatiilor pe care i le-am dat imi spune ca astea i le spun ei, dar nu apar in postare. Asa ca voi nuanta:

• Nu, nu toti bugetarii sunt la fel, iar asta am spus-o. Sunt oameni competneti printre ei, care muncesc de le sar capacele, peste program, pentru a tine in spate clienti politici, pilosi si loaze. Insa ma intreb a cui e problema asta: de ce nu protesteaza bugetarii si pentru impunerea meritocratiei in randul lor?
• Eu sper ca prin aceasta criza sa se eficientizeze sistemul. Asa cum am sperat ca presa se va curata de neaveniti si urechisti - adica aceia care scriau si comentau dupa ureche, nu documentat - odata cu inchiderea unor publicatii sau concedierea unora, asa sper ca si sistemul public se va curata de incompetenti.
• Ea imi spune ca ideea mea cu eficientizarea nu se sustine, ca in Romania, de niciunde nu va plecat cel incompetent, daca vorbim de sectorul public. De ce? De ce toti acei oameni ca lumea din sectorul public nu se revolta impotriva clientilor politici?
• Ma intreaba daca stiu cat e salariul unui profesor si daca stiu cat de important e el pentru viitor, pentru ca ne educa copiii. Da, stiu cat are salariu, vreo 800 de lei, insa stiu si profesori care dau meditatii si fac, la sfarsitul lunii mii de lei, unii un salariu mult mai mare decat al meu. Nu, nu ii indiviez, ci doar spun ca unii de la privat care lucreaza acum 9-10 ore pe zi nu au cum sa munceasca in plus - si nici nu prea e momentul in care sa gasesti un part time - ca sa isi suplimenteze veniturile. Da, profesorii sunt importanti, are dreptate, dar si printre ei sunt o gramada atat de slab pregatiti incat nu mi-as lasa copiii pe mana lor.
• Are dreptate, si ea munceste, si ea plateste taxe la stat, exact ca si mine, in mediul privat. Si ea, un om bine pregatit, se teme acum pentru job-ul ei. Si imi atrage atentia ca vor ramane fara job tocmai cei care merita cel mai putin sa li se intample asta. Imi pare rau pentru asta, cu totii ne intrebam daca in selectia celor care vor fi dati afara va conta competenta si tindem sa zicem ca nu, ca vor ramane cei "cu spate". Si imi pun, din nou intebarea: de cine tine ca lucrul asta sa se schimbe? Nu de cei din sistem? Nu stiu, intreb, nu am un raspuns la asta.
• Imi atrage atentia ca, din explicatiile pe care i le-am dat despre modul in care vad eu lucrurile, ar trebui sa spun ca "sunt solidara cu un proces de eficientizare a sistemului public".
  
• Oricum, nu reusim sa ne punem de acord, asta e evident. Perspectivele noastre asupra lucrurilor si situatie sunt diferite. Ii multumesc insa ca mi-a atras atentia si ca am avut dialogul asta. Si in acest sens am vrut sa nuantez postarea initiala. Insa e clar, opinia mea ramane aceeasi; suntem in plina criza, trebuie luate masuri, mediul privat le-a luat, e randul sistemului public sa le ia. Oricum sunt convinsa ca spre toamna vom fi si mai tare loviti, cu totii, prin cresterea de taxe. Asta e, traim vremuri grele, dar in vremuri de criza trebuie sa existe si astfel de masuri. Au existat in toate tarile afectate de criza economica.

Pana la urma, cati protestatari s-au strans azi la miting? Citesc pe HotNews ca estimarile organizatorilor spun 50.000, ale jandarmilor 30.000. Colegii mei prezenti la miting au estimat si ei cam tot 30.000. Deci AC/DC e mai tare decat criza, nu? Trupa chiar a adunat 60.000 de oameni in piata. :D

H&M in Romania!!!! In sfarsit. Sau e un nou foc de paie?

Astept venirea H&M in Romania de foarte multa vreme. E aproape, la Budapesta, la Libliana, dar mai la est n-au venit. Tot citesc, de ani de zile, articole in publicatiile economice despre negocieri de venire in Romania si de contracte aproape semnate si mai apoi infirmari ale H&M si explicatii de ce nu vin in Romania.

Vad insa acum, pe incont.ro, ca in Plaza Romania - in Drumul Taberei, pe Timisoara, vechiul mall - si la Mall Vitan este foarte posibil sa fie deschide cate un magazin H&M.

Sa o vad si pe asta. Astfel de vesti am mai avut in ultimii ani. Si tot din strainatate mi-am facut cumparaturile. Eu si jumatate dintre romance, daca e sa judecam dupa hainele pe care le imbraca tinerele pe strada. Adesea recunosc jachete sau bluze sau fuste si rochite pe care fie le am si eu, fie le-am vazut la H&M. Faptul ca nu a existat un astfel de magazin in Romania, nu ne-a impiedicat sa ne facem cumparaturile de-acolo. :)

Astept cu interes si curiozitate primul magazin H&M in Romania.