Ce spune tăcerea Comisiei după vizita Monei Pivniceru la Bruxelles

Ministrul justitiei, Mona Pivniceru, este astazi in vizita la Bruxelles. O vizita fara accesul presei, fara press arrangements cum mi-au spus toti cei de la cabinetelor oficialilor pe care i-a intalnit sau urmeaza sa ii intalneasca ministrul roman. E vorba despre Viviane Reding, comisarul pentru justitie, drepturi si libertati civile, si Catherine Day, secretarul general al CE, al carei cabinet face rapoartele privind MCV.

Cateva comentarii succinte:

• In general, fiecare nou ministru al Justitiei facea cat mai grabnic o vizita la Bruxelles. In cadrul ei, pe langa faptul ca oficialii il cunosteau personal, isi prezenta intentiile si, de obicei, prmitea ca respecta indicatiile din MCV si face tot posibilul pentru atingerea obiectivelor. Chiar daca in Romania unii erau mai zmei si criticau Comisia Europeana. Sa nu uitam anterioara vizita a unui ministru la Viviane Reding. 
• Doamna Pivniceru este ministru de mai bine de o luna si jumatate si abia acum a avut aceasta intalnire. Trebuia sa aiba o intalnire la Viena, in 20 septembrie, la o reuniune a ministrilor de justitie, insa agenda prea aglomerata nu i-a permis doamnei Pivniceru sa il intalneasca pe comisarul european. Intalnirea fusese anuntata chiar de catre Viviane Reding in dezbaterea din 12 septembrie, din Parlamentul European, care a avut ca tema situatia politica din Romania.
• Intre Bruxelles si autoritatile romane a avut loc o intensa corespondenta privind numirea procurorului general si al sefului DNA. Din scrisoarea publicata de Romania Libera ieri, reiese clar ca dialogul a fost unul al surzilor. Doamna Pivniceru a trimis Comisiei criteriile privind numirea in cele doua functii din justitie, in 7 septembrie. In 11 septembrie a veit raspunsul CE, care atragea atentia ca putine dintre sugestiile Comisiei se regaseau in ele. O a doua scrisoare a ajuns la Bucuresti in 21 septembrie. Aceasta este publicata de RL.
• Intre cele doua scrisori, doamna Pivniceru trebuie sa o intalneasca pe Viviane Reding.  Si, in mod cert, intalnirea nu ar fi fost doar una de facut cunostinta, ci si una in care i se comunicau clar nemultumirile oficialilor europeni. Cum insa intalnirea a fost amanata, a venit scrisoarea din 21 septembrie.
• O scrisoarea cu un ton dur, foarte explicita, care a reluat sugestiile Comisiei, pentru a inaltura orice echivoc.
• Intalnirea de astazi cu comisarul Reding a durat in jur de o ora. Dar nu exista niciun fel de imagine pana in acest moment. In mod cert mi s-a spus ca EBS nu va da nimic, si se confirma,  Nici macar strangerea de mana.
• Aceasta tacere este plina de subintelesuri. Avand in vedere ca cel putin fotografii se fac si se publica pe site de la intalniri ale comisarilor cu diferiti reprezentanti ai societatii civile cu care au consultari, darmite cu un ministru al unui stat membru.

Cea mai importanta intalnire este aceea cu Catherine Day. Daca pe Viviane Reding o poti acuza, asa cum fac politicieni romani, ca isi face campanie si ca tinteste functia de presedinte al Comisiei, iar Romania ii serveste sa isi arate fermitatea si preocuparea, Catherine Day este un functionar european neutru.

Colegiul Comisarilor si-a schimbat componenta, insa Catherine Day a ramas secretar general. Cabinetul ei redacteaza raportul asupra MCV. Intalnirea va avea loc astazi, la ora 16.30, ora Romaniei. deocamdata, nicio informatie oficiala nu va fi data in urma acestei intalniri. Asa s-a hotarat. Daca insa vor considera ca a avut loc un dialog al surzilor, in continuare, atunci este posibil sa apara, pe surse sau on the record, niste informatii. Tacerea Comisiei e, uneori, mai grava decat observatiile dure pe care le face. Pentru ca, tacand, vrea sa iti transmita mesajul cat de neimportant esti pentru ea.

UPDATE 15.03
Mark Gray a reiterat, in briefingul de presa, pozitia Comisiei Europene. Este clar mesajul pe care il transmit oficialii de la Bruxelles ministrului roman.

Comisia a fost foarte clară. Pentru noi, cheia problemei este ca acest proces de nominalizare să fie corect şi transparent. De-a lungul întregului proces. A existat o corespondenţă cu autorităţile române, Comisia şi-a prezentat poziţia detaliat. Acum asteptăm ca ministrul justiţiei sa ne prezinte schimbările pe care le face. Să aşteptăm întâlnirea şi vom face o evaluare după aceea.

Basescu o pune la punct pe Reding

Viviane Reding ia lovitura dupa lovitura de la politicienii romani. Dupa dialogul la distanta cu Victor Ponta, iata ca si Traian Basescu o pune la punct.

Comisarul european a spus saptamana trecuta ca 'raul cel mare' a putut fi evitat in Romania gratie institutiilor internationale, a Comisiei Europene, FMI si statelor europene. O afirmatie care l-a deranjat pe Traian Basescu, se pare, intrucat a reactionat astazi destul de dur in discursul in fata diplomatilor romani.

"Am vazut ca exista politicieni care  isi aroga salvgardarea Romaniei. Restabilirea statului de drept s-a facut pentru ca institutiile romanesti au stat in picioare chiar si in fata acestei furii politice. (...) Acesta este mesajul pe care vreau sa-l preia toti ambasadorii", a spus presedintele.

N-a venit niciun politician de afara sa voteza in Curtea Constitutionala, n-a venit niciun politician ddin strainatate sa lanseze anchete cu privire la eventuale fraude la referendum, a argumentat presedintele. "A fost o proba de foc pentru institutiile din Romania, pe care acestea au trecut-o", crede Basescu. 

Viviane Reding este unul dintre cei mai puternici politicieni de la Bruxelles, chiar daca vine dintr-un stat atat de mic. Este poate exemplu in plus prin care poti argumenta ca puterea unui stat in UE nu sta neaparat in dimensiunea lui si in numarul populatiei. Luxemburgul este reprezentat, sa nu uitam, si de Jean Claude Junker, presedintele eurogrup. Euractiv.com, intr-un articol, arunca  ideea ca si-ar pregati terenul pentru a fi aleasa presedinte al Comisiei. Ceea ce, sincer, nu m-ar surprinde.

Francezii astia si permanenta lor suferinta suscitata de marginalizarea limbii franceze in institutiile UE - vizata e Reding

Il citesc cu regularitate pe Jean Quatremer, corespondentul Liberation la Bruxelles, si adesea a abordat pe blogul sau chestiunea limbii franceze si marginalizarea ei in institutiile UE, in favoarea limbii engleze.

Si iata ca remarca un lucru ce mi-a atras si mie atentia marti. Viviane Reding a facut declaratia de rpesa in limba engleza. Si asta nu era nimic. Dar cand un jurnalist de la Le Figaro, daca nu ma insel, i-a pus o intrebare, raspunsul comsiarului a fost dat tot in engleza. De obicei, comisarii raspund in limba in care li se pune intrebarea, daca e vorba despre franceza sau engleza. Numai ca Reding a refuzat evident sa vorbeasca limba lui Moliere.

Numai ca, dimineata , am vazut pe France 24 o stire in care presa franceza era primita tot marti in cabinetul comisarului, iar Reding a dat raspunsurile in franceza. In sala de presa a ales sa vorbeasca in engleza, altfel, in dialogul cu presa franceza, chiar daca a folosit aceleasi cuvinte puternice din declaratia initiala - de altfel, a reluat acele idei - a vorbit in limba interlocutorilor sai.

Vad totusi, intr-un raspuns la comentarii al lui Quatremer, ca acel moment cu presa franceza a avut loc dupa ce jurnalistii au protestat furiosi fata de faptul ca Reding a vorbit in engleza.

Iata cum a vazut francezul de la Liberation aceasta alegere lingvistica a comisarului pentru justitie si drepturi fundamentale. Pentru cei care nu au rabdare sa citeasca in original, riau ideile principale:

• de ce si-a exprimat furia in limba engelza? Pentru ca interventia sa, in aceasta dimineata, a fost doar in limba lui Shakespeare. Un purtator de cuvant al Comisiei a spus ca reding - luxembrugheza, deci fluenta in germana si franceza, a facut-o intentionat pentru a marca faptul ca se distanteaza de Franta.
• Aceasta alegere, sa o spunem deschis, este pur si simplu scandaloasa, crede jurnalistul francez. ca si cum a vorbi franceza sau a fi francez ar duce in mod natural la un comportament discriminatoriu fata de romi. (...) O logica ce ar fi trebuit sa duca la interzicerea limbii germane in 1945...
• Viviane Reding da impresia ca Bruxelles-ul nu mai este capabil sa se exprime in alta limba decat engleza si intareste banuiala unei parti a francezilor care vad din ce in ce mai mult in UE un corp strain care vre sa guverneze Franta din exterior. (...) Francezii nu vorbesc engleza, decat o mica parte, elita.
• Dupa 11 ani la Bruxelles, Reding a uitat asta in mod voit.
• Comisarul european pare sa considere ca engleza este o limba cel putin neutra, avand in vedere ca poarta valorile unui bine superior limbii franceze. Ar trebui sa explice asta detinutilor de la Guantanamo(...).
• Pe scurt, alegerea lingvistica a lui Reding este ridicola., contraproductiva si incarcata de o conceptie etnica a limbii.

Interesant de citit despre discursul lui reding de marti si pe blogul The Economist.

Despre romi, despre Comisia Europeana si despre noi, romanii

Urmaresc constant si cu interes toata chestiunea asta cu indepartarea romilor din Franta. M-am amuzat saptamana trecuta cand am reusit sa il irit pe Eric Besson, ministrul inigratiei francez, cu intrebarile mele din conferinta de presa, dar mi-a ridicat mingea la fileu si nu puteam sa ratez ocazia.

Am luat toate declaratiile belicoase ale oficialilor francezi drept elemente care le folosesc in batalia interna, in a castiga electorat - doar imigratia, odata ce planul anti-criza a lui Sarkozy n-a avut prea mare efect, este o tema in urma careia sa mai poti castiga ceva procente din simpatia electoratului.

Am contatat, aici si aici, cat de viteji sunt oficialii francezi in fata presei, ce amenintari lanseaza la adresa Romaniei, amenintari ca vor impiedica aderarea noastra la spatiul Schengen. In niste discutii avute ieri, pana la urma mi-a reiesit clar ca aceasta chestiune se va transa la nivel de presedinti. Basescu si Sarkozy au discutat vineri si o vor mai face, probabil, in perioada urmatoare. "Daca Merkel si Sarkozy vor sprijini aderarea noastra la Schengen, atunci ceilalti vor face la fel", mi-au spus sursele mele. Nimic neasteptat, insa inteleg ca lobby-ul intens pe langa cei doi, la acel nivel, se va face.

Comisia Europeana a nemultumit prin reactiile ei anterioare la adresa masurilor luate de Franta. Prima declaratie a doamnei Viviane Reding, comisarul pentru justitie si drepturi fundamentale, n-a parut mare lucru multora. Mie mi s-a parut, inca de pe atunci, tonul mai dur decat limbajul diplomatic folosit in general de Comisie.

Mai apoi, ea a fost atacata dur in Parlamentul European de catre deputatii socialisti, liberali si din celelalte grupuri politice, cu exceptia popularilor, apartinand aceleiasi familii politice ca UMP-ul lui Sarkozy. Toti asteptau o condamnare a Frantei, dar Reding a spus ca analiza este in curs.

Iata insa ca marti, a venit si pozitia dura, mult asteptata. Reding a spus ca CE va declansa procedura de infringement si a aratat ca e o rusine faptul ca ministrii francezi pe care i-a intalnit sa ii explice masurile guvernului au mintit-o.

In urma acestor actiuni, eu as zice ca, in sfarsit, Romania este ascultata in UE:

• Luni, Consiliul Afaceri Generale nici macar n-a dezbatut concluziile pe MCV. iar amenintarea Frantei ca va suscita dezbateri a ramans doar o amenintare.
• Faptul ca Parlamentul European a votat o rezolutie in care se cere o strategie pentru romi la nivel european, e un castig pentru Romania. Se stie ca in 2008, dupa cazul Mailat in Italia, Romania a cerut la nivel european o aministrare a situatie romilor la modul colectiv, european. Asa cum spunea si presedintele Basescu, au existat in Consiliul European cateva tari care s-au opus. Acum aceasta dorinta/cerinta a Romaniei apare intr-o pozitie oficiala a PE. Nu are valoare de lege, fireste, dar e important.
• Iata ca marti, Comisia iese si condamna Franta, in termeni duri si ameninta cu procedura de infringement ce va fi declansata accelerat, in doua saptamani. e adevarat, Lellouche a decredibilizat total Comisia, ceea ce a dus la acest raspuns dur.
  
• Comisia se apara in primul rand pe ea insasi si Bruxelles-ul, prin Reding vrea sa arate mana forte si sa "ii dea un dos de palma peste gura Frantei" (scuzati expresia neacademica). Vrea sa arate ca nu conteaza ca esti unul dintre motoarele UE, daca subminezi autoritatea Bruxelle-ului, nu esti iertat. Oricum au fost in trecut, regulile au devenit flexibile din cauza ca Franta si germania le incalcau (sa ne gandim doar la "flexibilizarea" Pactului de Crestere si stabilitate). Numai ca, aparandu-se pe ea CE ia si partea Romaniei. Asa ca, de ce sa nu acceptam asta?

Am citit cu neplacere multe dintre comentariile la articolul de astazi de pe HotNews.ro postate de cititori. Inainte de toate, vreau sa fac publica opinia mea despre romi, ca sa stiti in ce cheie sa interpretati ceea ce voi scrie mai apoi.

• Pentru mine, ei sunt romi. Nu voi intra intr-o polemica pe cele doua cuvinte, tigani sau romi. Politica Hotnews.ro e sa scriem tigani, o respect, insa pe blogul meu, ei sunt pentru mine romi, nu conteaza cum isi spun ei in cantece, in manele. Toate marile publicatii occidentale le zic romi, in limbajul oficial li se zice romi. Asa m-am obisnuit si asa le zic, dar nu am nelinisti ca trebuie sa le zic tigani cand scriu articolele pe HN. Nu cred ca asta ii insulta, cum nu cred ca romi ii innobileaza.
• Sunt impotriva etichetarii tuturor ca potentiali infractori, sunt impotriva discriminarii lor pozitive (de exemplu prin locuri speciale la facultati, pe care liderii lor le vand altora).
• Cred ca trebuie sa existe un interes al statului pentru programe de integrare, la fel cum cred ca ONG-urile romilor sau care se ocupa de problematica romilor gresesc ca stau cu mana intinsa doar la stat si de-acolo asteapta solutiile. Ele trebuie sa faca proiectele, din moment ce ele - consider eu - stiu cel mai bine problemele etniei, comunitatilor de romi.
• Cred ca, in ciuda dorintei tuturor de a-i integra si civiliza pe unii dintre ei - adica inscrierea lor in niste norme sociale si morale carora ne supunem toti cei care ne consideram civilizati - este imposibila in unele cazuri. Nu stiu care e solutia, dar cred ca sunt unii care nu pot fi integrati. (In timpul studentiei am avut o revelatie cand am facut un reportaj cu copiii steazii care dormeau prin canalele din Bucuresti. Cei care erau subiectul reportajului meu au fost dusi intr-un centru unde ii aveau in grija niste doamne, pe care nu le-as fi suspectat ca ii abuzau sau bateau, si au fugit din nou pe strada. Le era mult mai bine, erau liberi, nu trebuiau sa faca baie seara, sa aiba un program. Atunci m-am convins ca, daca nu vrei sa fii integrat, nu o poate face nimeni. Nu-ti pot face bine cu forta, spunea cineva.)
• Recunosc ca ii consider un pericol pe deja tinerii romi pe care i-am vazut crescand in intersectia de la Razoare si se arunca sa iti spele parbrizul. Si ma ingrozesc cand vad ca o tanara sub 20 de ani are deja vreo 3 prichindei pe langa ea. A caror soarta nu pare mai stralucita.
  
• Admit ca ma simt rusinata cand ma plimb prin Viena, Paris, Barcelona sau orice alt oras european in care vad cate un cersetor, sau sunt agresata de insistenta lui, si sunt absolut convinsa ca e roman. Mi s-a intamplat de fiecare data sa mi se confirme asta. In Bruxelles mi-a zis un pusti, dupa ce a cersit un banut in franceza si i-am raspuns in romana ca nu-i dau: Stiam eu ca esti romanca, esti zgarcita!

Spunand toate astea, si probabil ca ar mai fi multe, dar in momentul asta nu ma gandesc la ele, trec la comentariile oamenilor. Ma asteptam la ele, trebuie sa recunosc. Cred ca suntem un popor rasist, dar nu intr-atat de rasist incat sa nu ii acceptam pe romi la noi de sute de ani. Daca le faceam viata imposibila, ar fi plecat, nu am fi avut noi probabil cea mai numeroasa populatie roma din Europa. Parca asa am citit, desi probabil ca e greu sa ai o evidenta exacta.

• Cred insa ca e gresit sa pornim de la premisa ca francezii i-au trimis in tara doar pe infractori. Cineva spunea: infractorii se baga in puscarie, nu se expulzeaza. Ei bine, Romania a demonstrat in fata Comisiei Europene ca, cel putin in primele valuri din august-septembrie, nu se aflau oameni cu cazier.
• Ziceti ca daca probabil Reding nu a fost niciodata buzunarita de un rom. E foarte posibil, dar cred ca ii vede prin Bruxelles, mai ales ca sunt unii care canta pe-acolo pe la Consiliu, altii care stateau la gura de metrou de la Schuman si cantau, deci Reding nu traieste pe luna. Dar datoria ei e sa apere un principiu si trebuie apreciat ca, in sfarsit, dupa atata cocoloseala, CE lasa manusile la o parte si ii trage una Frantei.
  
• Chiar daca ii placem sau nu pe romi ( ma rog, nici nu cred ca se pune problema de a-i placea, de a-i accepta) nu trebuie sa consideram ca francezii actioneaza corect. De ce? Pentru ca e vorba despre principii si pentru ca, pana la urma, ei dau afara niste cetateni romani, care au pasaport sau CI romanesti, la fel ca noi. Multi zic ca francezii s-au saturat de ei pe strazi. Este un lucru pe care ti-l asumi odata cu crearea unui spatiu de libertate de miscare - in UE s-au integrat si Romania si Bulgaria, cu toate problemele lor, la fel cum s-au integrat si celelalte tari, fiecare cu problemele ei. M-am saturat sa fim priviti ca o tara problematica si atunci cand suntem sprijiniti, nu inteleg de ce naiba incercam noi singuri sa de bagam capul sub apa, sa ne inecam.
• Faptul ca si-au facut taberele acolo este pentru ca legea franceza o admite si recomanda. Legea Besson arata ca administratiile comunelor cu minimum 5000 de locuitori trebuie sa puna la dispozitie spatii pentru populatiile nomade si spatii sociale. Francezii insisi au tolerat acele tabere, la fel cum au facut-o si italienii, ba mai mult, la francezi e stipulat prin lege. Prin urmare, ei au vrut sa se arate tolentati, nu?, asa inteleg, insa toleranti doar cu unii. Ca am vazut, circulara din 5 august le recomanda prefectilor demolarea taberelor de romi cu prioritate.
• Fratilor, romii astia care merg prin Franta, Italia, Belgia, sunt europeni, sunt cetateni nascuti aici, pe continentul nostru. Fara a-i discrimina prin rationamentul meu pe imigrantii ilegali non-comunitari, cu ce sunt mai rai romii europeni decat congolezi si maghrebieni care sacrifica animale in locuinte, ca si cum ar face-o in batatura lor din Africa. E si asta un argument, nu-i asa?
• Va mai amintiti povestea cu faptul ca Romania da moldovenilor cetatenii pe banda rulanda, introducand pe usa din dos a UE o intreaga populatie? Ziarele franceze au scris asta, si britanice, italiene si germane. Potrivit ultimului studiu Eurostat, Romania a acordat in 2008 aproape 6000 de cetatenii, e adevarat, majoritatea moldovenilor, in timp ce Franta a acordat 137.000 (cele mai multe din UE), in principal marocanilor si altor africani. de ce moldovenii, europeni oricum ai da-o geografic si nu numai, sunt un pericol si restul non-europenilor nu? Cred ca niciunii nu sunt pericol pentru UE, nici macar cei care sunt musulmani, nu sunt de acord cu ideea asta, si ceea ce vreau sa subliniez este diferenta cu care ii masuram pe unii sau pe altii. Asa e si cu romii.