Comisarul european pentru dezvoltare regionala, Johannes Hahn, este la Bucuresti. Asteptarile erau ca el sa anunte deblocarea platilor pentru cel putin unul dintre programele aflate in presuspendare, PO Transporturi.
Numai ca acest anunt nu va veni astazi. Nici in declaratiile de la Palatul Victoria, nici altundeva. Potrivit unor surse europene consultate in aceasta dimineata, Comisia Europeana evalueaza inca situatia, o analizeaza si chiar mai asteapta niste documente lamuritoare din partea autoritatilor romane. Aceleasi surse mi-au spus ca nu s-a stabilit inca momentul deblocarii, pentru ca, in mod firesc, nu se stie cand va fi gata analiza in baza careia se va lua aceasta decizie.
Despre asta si despre mai multe subiecte pe tema fondurilor europene, voi vorbi cu comisarul Johannes Hahn in interviul pe care i-l voi lua. Interviu va fi difuzat pe Digi 24, fireste. :)
vineri, 14 iunie 2013
Comisia Europeana NU a deblocat fondurile pentru programele de transporturi
miercuri, 29 mai 2013
Evenimente importante la Bruxelles astazi. Recomandarile Comisiei pentru Romania
SEMESTRUL EUROPEAN - Comisia Europeana a facut recomandarile pentru fiecare tara a Uniunii. Cele pentru Romania sunt aici.
Parlamentul European il audiaza pe seful OLAF si va iesi cu scantei. Povestea demisiei comisarului malterz, John Dalli, si semnele de intrebare sunt din noun in atentie. Aici o relatare comprehensiva.
RECOMANDARILE COMISIEI EUROPENE
Parlamentul European il audiaza pe seful OLAF si va iesi cu scantei. Povestea demisiei comisarului malterz, John Dalli, si semnele de intrebare sunt din noun in atentie. Aici o relatare comprehensiva.
RECOMANDARILE COMISIEI EUROPENE
Comisia recomanda ca România să depună eforturi în perioada 2013-2014 astfel încât:
1.să ducă la bun sfârșit programul de asistență financiară UE/FMI;
2.să asigure o consolidare fiscală favorabilă creșterii economice și să pună în aplicare strategia bugetară pentru anul 2013 și pentru perioada ulterioară conform calendarului prevăzut, asigurând astfel atingerea obiectivului pe termen mediu până
în 2015;
- să îmbunătățească sistemul de colectare a impozitelor prin aplicarea unei strategii cuprinzătoare de asigurare a conformității fiscale și să combată munca nedeclarată. În paralel, să exploreze modalitățile prin care să recurgă într-o mai mare
măsură la taxele de mediu;
-să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei și pentru bărbați și să susțină reforma pensiilor prin promovarea șanselor de angajare a lucrătorilor vârstnici;
3.să continue reformele în sistemul sănătății pentru a spori eficiența, calitatea și accesibilitatea acestuia, în special pentru persoanele defavorizate și pentru comunitățile îndepărtate și izolate;
- să reducă recurgerea la spitalizarea excesivă a pacienților, inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de tratament ambulatoriu;
4. să asigure o mai bună participare pe piața muncii și să sporească capacitatea de
inserție profesională și productivitatea forței de muncă prin revizuirea și consolidarea
politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, prin asigurarea de servicii de
formare și îndrumare individualizate și prin promovarea învățării pe tot parcursul
vieții;
- să consolideze capacitatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de
Muncă pentru a spori calitatea și acoperirea serviciilor acesteia;
- pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, să pună în aplicare fără întârziere Planul național pentru încadrarea în muncă a tinerilor, inclusiv, de exemplu, printr-o garanție pentru tineri;
- să combată sărăcia, să îmbunătățească eficacitatea și eficiența transferurilor sociale,acordând o atenție deosebită copiilor;
- să ducă la bun sfârșit reforma serviciilor de asistență socială prin adoptarea legislației relevante și prin combinarea sistematică a acesteia cu măsuri de activare;
- să asigure aplicarea pe teren a Strategiei naționale de integrare a romilor;
5.să accelereze reforma sistemului de învățământ, inclusiv prin consolidarea capacității
administrative atât la nivel central, cât și la nivel local, și să evalueze impactul reformelor;
- să accelereze reformele în domeniul învățământului profesional și al formării;
- să alinieze și mai mult învățământul universitar la cerințele pieței muncii și să îmbunătățească accesul persoanelor defavorizate;
- să pună în aplicare o strategie națională cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a școlii, punând accentul pe îmbunătățirea accesului copiilor preșcolari, inclusiv al romilor, la o educație de calitate;
- să accelereze tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă pentru copiii lipsiți de îngrijire părintească;
6. să consolideze guvernanța și calitatea instituțiilor și a administrației publice, în special prin îmbunătățirea capacității de planificare strategică și bugetară, prin sporirea profesionalismului funcționarilor publici printr-o mai bună gestionare a
resurselor umane și prin întărirea mecanismelor de coordonare între diferitele
niveluri de guvernare;
- să îmbunătățească semnificativ calitatea actelor legislative, prin utilizarea evaluărilor impactului și a evaluărilor sistematice
- să depună eforturi suplimentare pentru asigurarea unei absorbții mai rapide a fondurilor UE, în special prin consolidarea sistemelor de gestiune și de control și prin îmbunătățirea
procedurilor de achiziții publice;
7. să îmbunătățească și să simplifice mediul de afaceri, în special prin reducerea sarcinii
administrative pentru IMM-uri și prin punerea în aplicare a unei strategii coerente în
materie de e-guvernare;
- să faciliteze și să diversifice accesul IMM-urilor la finanțare;
- să asigure realizarea unei asocieri mai strânse între cercetare, inovare și întreprinderi,
în special prin acordarea unui statut prioritar activităților de cercetare și dezvoltare care sunt susceptibile să atragă investiții private;
- să intensifice eforturile în sensul îmbunătățirii calității și independenței sistemului judiciar, precum și a eficienței acestuia în materie de soluționare a cauzelor și de combatere a corupției;
8. să promoveze concurența și eficiența în industriile de rețea, prin asigurarea independenței și a capacității de acțiune a autorităților naționale de reglementare și prin continuarea reformei guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor deținute de stat din sectoarele energiei și transporturilor;
- să adopte un plan cuprinzător și pe termen lung în domeniul transporturilor și să imbunătățească infrastructura de comunicații în bandă largă;
- să continue să dereglementeze prețurile la gaze și la electricitate și să îmbunătățească eficiența energetică;
- să îmbunătățească integrarea transfrontalieră a rețelelor energetice și să accelereze punerea în aplicare a proiectelor de interconectare a rețelelor de gaze.
George Friedman de la Stratfor ii da replica presedintelui Basescu
Presedintele Traian Basescu, dar si secretarul general al NATO, A.F. Rasmussen, i-au replicat lui George Friedman care a spus anterior ca scutul antiracheta e mai degraba un proiect simbolic, fara o reala utilitate. Si ca nu el asigura securitatea Romaniei.
Ei bine, Friedman le da o replica astazi, cu un text publicat de Stratfor. Si reaminteste unele dintre ideile enuntate de el anterior. Iata ce spune el.
Proiectele legate de scurul antiracheta costa mari sume de bani fara se raspunda adevaratelor interese nationale ale Romaniei. ele includ siguranta interna impotriva unor actori non-statali, securitatea granitelor si administrarea viitorului Moldovei in cazul destabilizarii acestei tari.
Provocarea Romaniei in relatia cu SUA este crearea unei dimensiuni economice relatiei lor politice si militare. (...) Problema nu este lipsa de proiecte, care sunt multe. problema este birocratia romaneasca, care poate fi paralizanta. In relatiile economice, predictibilitatea, transparenta si eficienta sunt esentiale. Niciuna dintre ele nu exista in Romania. Un lucru pe care l-am spus in timpul vizitei mele in Romania a fost ca reducerea birocratiei si cresterea vitezei birocratilor si predictibilitatea sunt chestiuni de securitate nationala.
Am argumentat ca accentul strategic al romaniei trebuie sa se concentreze pe achizitia de sisteme de aparare conventionale care pot face fata amenintarilor care evolueaza. SUA nu trebuie judecate prin angajamentul lor fata de scutul antiracheta, ci prin dorinta de a contribui la intreg spectrul nevoilor de securitate ale Romaniei.
Sunt doar cateva idei din textul lui. Pentru o lectura comprehensiva,textul lui George Friedman, aici. Daca nu se poate citi integral, il voi posta ulterior.
Ei bine, Friedman le da o replica astazi, cu un text publicat de Stratfor. Si reaminteste unele dintre ideile enuntate de el anterior. Iata ce spune el.
Proiectele legate de scurul antiracheta costa mari sume de bani fara se raspunda adevaratelor interese nationale ale Romaniei. ele includ siguranta interna impotriva unor actori non-statali, securitatea granitelor si administrarea viitorului Moldovei in cazul destabilizarii acestei tari.
Provocarea Romaniei in relatia cu SUA este crearea unei dimensiuni economice relatiei lor politice si militare. (...) Problema nu este lipsa de proiecte, care sunt multe. problema este birocratia romaneasca, care poate fi paralizanta. In relatiile economice, predictibilitatea, transparenta si eficienta sunt esentiale. Niciuna dintre ele nu exista in Romania. Un lucru pe care l-am spus in timpul vizitei mele in Romania a fost ca reducerea birocratiei si cresterea vitezei birocratilor si predictibilitatea sunt chestiuni de securitate nationala.
Am argumentat ca accentul strategic al romaniei trebuie sa se concentreze pe achizitia de sisteme de aparare conventionale care pot face fata amenintarilor care evolueaza. SUA nu trebuie judecate prin angajamentul lor fata de scutul antiracheta, ci prin dorinta de a contribui la intreg spectrul nevoilor de securitate ale Romaniei.
Sunt doar cateva idei din textul lui. Pentru o lectura comprehensiva,textul lui George Friedman, aici. Daca nu se poate citi integral, il voi posta ulterior.
vineri, 24 mai 2013
Anders Fogh Rasmussen face jogging la Bucuresti
Secretarul geenral al NATO este in vizita la Bucuresti. Sunt un fan al acestuia si am urmarit si povestile despre viata lui, nu numai cariera sa. Stiu ca face jogging, oriunde s-ar afla. Iata ca nu s-a dezmintit nici la Bucuresti. A alergat de dimineata in Parcul Carol.
Am mai scris despre el aici si aici.
Am mai scris despre el aici si aici.
luni, 4 martie 2013
Ambasadorul Olandei, in Spitalul Militar
Ambasadorul Olandei, Matthij van Bonzel a postat pe contul lui de Twitter ca se afla in Spitalul Militar, împreuna cu sotia.
In Military Hospital Bucharest.Cristina:skin operation. Me:small incision.Romanian doctors treat us both very well!
Diplomatul a pus si o fotografie din salon. Doctorii romani ne-au tratat foarte bine pe amandoi, a tinut sa spuna ambasadorul.
luni, 25 februarie 2013
Victor Ponta, editorialist in The Times - articol integral
Our people have an improving economy at home. They don't need to come to Britain
The very day after Queen Elizabeth's Diamond Jubilee celebrations, Prince Charles slipped away to Romania for a bit of peace and quiet and for a traditional organic meal in a secluded village where he owns a house. Romania can't be that bad, can it?
I was fortunate enough to hear his view on our country, his admiration and his belief in our future development. And this is one of the reasons why, I must confess, I was rather perplexed by the recent uproar in the British media regarding the imminent Romanian "invasion" of the UK. Because there will be no such thing - and because Romania really is not something to fear.
After our 2007 EU accession, about three million Romanians gradually left the country to work abroad. This wave has already ended. In spite of the impact of the economic crisis, the number of people looking for work abroad has steadily decreased. Countries that, like Romania, speak a Latin-origin language were by far the most inspiring destination - consequently, the most thriving Romanian immigrant communities are found in Spain, in Italy and even in France. If the immigration process continues, which is highly unlikely, it will definitely not focus on the UK.
As Prime Minister, one of my greatest ambitions is for Romania to cease to be an emigration country. I have already set in motion a series of policies aimed at stimulating growth and strengthening the economy. While Romania has been severely affected by the economic crisis, the last year has started to show the first signs of improvement.
Unemployment is currently below the EU average and public sector wages have risen, returning to their 2010 pre-austerity level. Romania has proved to be "the European champion" of fiscal adjustment: in almost nine months the public deficit has decreased from 5.5 per cent of GDP to 2.8 per cent.
Social measures are being put in place - and will be supplemented in the near future - to build stronger support systems for the most vulnerable members of our society. Care for the weak, impetus for the economy, attracting investors, exploiting our best opportunities - this is my plan. And a huge part of it is stopping people leaving Romania and seeking work in other countries.
We are planning essential infrastructure projects, both transport (highways and roads) and environmental (municipal water systems, waste management), which will boost Romania's living standards in the short and medium term, putting EU funds to work. We are looking at rapidly boosting certain fields, playing to our strengths: organic agriculture, where we plan to become a major EU player; energy, where we will push for the development of renewables to an even higher degree than now; waste management and recycling, where we are turning a huge shortcoming into an advantage by creating jobs in an expanding sector; research, where we are building the strongest laser in the world - the ELI. Romania has huge resources for success: some of them come from our current weaknesses.
Our people are, by far, our most valuable, cherished and significant resource. And we will do our utmost to keep them in the country. For all the work that is to be done in this country we need every brain and every pair of hands available. This is why Britain can rest assured: Romania needs its workers. They will not rush to Britain, come January 1, 2014. They will be busy developing their own country.
Meanwhile, we would be very happy to welcome British people here, be it for a holiday in the sleepy villages that Prince Charles loves so much, for a strong pint in the Old Town in Bucharest, for a tour of our atmospheric towns such as Sibiu, Sighisoara or Brasov, for a trip to the Danube delta or for a seaside adventure.
The very day after Queen Elizabeth's Diamond Jubilee celebrations, Prince Charles slipped away to Romania for a bit of peace and quiet and for a traditional organic meal in a secluded village where he owns a house. Romania can't be that bad, can it?
I was fortunate enough to hear his view on our country, his admiration and his belief in our future development. And this is one of the reasons why, I must confess, I was rather perplexed by the recent uproar in the British media regarding the imminent Romanian "invasion" of the UK. Because there will be no such thing - and because Romania really is not something to fear.
After our 2007 EU accession, about three million Romanians gradually left the country to work abroad. This wave has already ended. In spite of the impact of the economic crisis, the number of people looking for work abroad has steadily decreased. Countries that, like Romania, speak a Latin-origin language were by far the most inspiring destination - consequently, the most thriving Romanian immigrant communities are found in Spain, in Italy and even in France. If the immigration process continues, which is highly unlikely, it will definitely not focus on the UK.
As Prime Minister, one of my greatest ambitions is for Romania to cease to be an emigration country. I have already set in motion a series of policies aimed at stimulating growth and strengthening the economy. While Romania has been severely affected by the economic crisis, the last year has started to show the first signs of improvement.
Unemployment is currently below the EU average and public sector wages have risen, returning to their 2010 pre-austerity level. Romania has proved to be "the European champion" of fiscal adjustment: in almost nine months the public deficit has decreased from 5.5 per cent of GDP to 2.8 per cent.
Social measures are being put in place - and will be supplemented in the near future - to build stronger support systems for the most vulnerable members of our society. Care for the weak, impetus for the economy, attracting investors, exploiting our best opportunities - this is my plan. And a huge part of it is stopping people leaving Romania and seeking work in other countries.
We are planning essential infrastructure projects, both transport (highways and roads) and environmental (municipal water systems, waste management), which will boost Romania's living standards in the short and medium term, putting EU funds to work. We are looking at rapidly boosting certain fields, playing to our strengths: organic agriculture, where we plan to become a major EU player; energy, where we will push for the development of renewables to an even higher degree than now; waste management and recycling, where we are turning a huge shortcoming into an advantage by creating jobs in an expanding sector; research, where we are building the strongest laser in the world - the ELI. Romania has huge resources for success: some of them come from our current weaknesses.
Our people are, by far, our most valuable, cherished and significant resource. And we will do our utmost to keep them in the country. For all the work that is to be done in this country we need every brain and every pair of hands available. This is why Britain can rest assured: Romania needs its workers. They will not rush to Britain, come January 1, 2014. They will be busy developing their own country.
Meanwhile, we would be very happy to welcome British people here, be it for a holiday in the sleepy villages that Prince Charles loves so much, for a strong pint in the Old Town in Bucharest, for a tour of our atmospheric towns such as Sibiu, Sighisoara or Brasov, for a trip to the Danube delta or for a seaside adventure.
vineri, 1 februarie 2013
Cand jurnalistii devin niste pesti care inghit momeala
Zilele trecute a aparut aceasta informatie:
Comisia Europeană iniţiază proceduri de infringement împotriva Marii Britanii pentru nerespectarea în totalitate a regulilor UE privind libera circulaţie în cazul muncitorilor români, se arată într-o scrisoare transmisă autorităților române de comisarul european Viviane Reding.
“Una dintre problemele ridicate în aceste proceduri a fost că Marea Britanie nu eliberează muncitorilor din România şi Bulgaria, în primul an în care aceştia muncesc în această ţară, aceleaşi documente ca în cazul muncitorilor din alte state membre”, se arată în scrisoarea citată de Mediafax.
Recunoscând că legile UE permit Marii Britanii să menţină temporar un sistem de permise de muncă pentru lucrătorii din România şi Bulgaria, Comisia a conchis că cei care au permis de muncă au acelaşi drept de şedere ca şi ceilalţi muncitori din UE şi trebuie să le fie emise documentele corespunzătoare de rezidenţă, se mai arată în scrisoarea lui Reding.
Remarcati verbul: INITIAZA PROCEDURI.
Un simplu telefon la Bruxelles ar fi lamurit lucrurile. Dar jurnalistii prefera sa inghita hapurile date de autoritatile romane, scrisori de la comisari europeni, autoritati care prezinta lucrurile asa cum vor ele.
In realitate, autoritatile romane au pus niste itrnebari comisarului, iar acesta a raspuns. Cum? Ca exista deja o procedura de infringement in acest domeniu. O procedura care a fost inceputa in 26 aprilie 2012. Da, ati citit bine, APRILIE 2012.
Comisia Europeană iniţiază proceduri de infringement împotriva Marii Britanii pentru nerespectarea în totalitate a regulilor UE privind libera circulaţie în cazul muncitorilor români, se arată într-o scrisoare transmisă autorităților române de comisarul european Viviane Reding.
“Una dintre problemele ridicate în aceste proceduri a fost că Marea Britanie nu eliberează muncitorilor din România şi Bulgaria, în primul an în care aceştia muncesc în această ţară, aceleaşi documente ca în cazul muncitorilor din alte state membre”, se arată în scrisoarea citată de Mediafax.
Recunoscând că legile UE permit Marii Britanii să menţină temporar un sistem de permise de muncă pentru lucrătorii din România şi Bulgaria, Comisia a conchis că cei care au permis de muncă au acelaşi drept de şedere ca şi ceilalţi muncitori din UE şi trebuie să le fie emise documentele corespunzătoare de rezidenţă, se mai arată în scrisoarea lui Reding.
Remarcati verbul: INITIAZA PROCEDURI.
Un simplu telefon la Bruxelles ar fi lamurit lucrurile. Dar jurnalistii prefera sa inghita hapurile date de autoritatile romane, scrisori de la comisari europeni, autoritati care prezinta lucrurile asa cum vor ele.
In realitate, autoritatile romane au pus niste itrnebari comisarului, iar acesta a raspuns. Cum? Ca exista deja o procedura de infringement in acest domeniu. O procedura care a fost inceputa in 26 aprilie 2012. Da, ati citit bine, APRILIE 2012.
- Finally, the United Kingdom does not issue workers from Romania and Bulgaria during the first 12 months with the same residence documents as workers from other EU Member States. While EU law allows the United Kingdom to temporarily keep in place a work-permit scheme for workers from Bulgaria and Romania, those who have a work permit have the same right to reside as other EU workers and must be issued the corresponding residence documents.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


