Serviciul diplomatic european: Care o fi postul promis de Ashton Romaniei?

Exista destul de multa opacitate in ceea ce priveste candidaturile romanesti pentru serviciul diplomatic european. Exista insa multa transparenta in ceea ce priveste nemultumirea ministrului de externe referitoare la faptul ca Inaltul Reprezentant nu si-a respectat promisiunile de a acorda si Romaniei unul dintre posturile de sef sau adjunct de sef de misiune la "prima strigare". O nemultumire exprimata si miercuri, in Parlament, in fata comisiei de politica externa a Senatului. voi reveni ceva mai incolo asupra acestei intalniri.

Teodor Baconschi a spus ca are promisiunea de la Catherine Ashton ca la a doua strigare Romania va obtine cel putin un post inalt in Centrala de la Bruxelles. Ma intreb care o fi acela. Vorbind cu oameni din capitala europeana am auzit o varianta, care insa am niste mari rezerve. Se zvoneste ca Romania ar putea primi unul dintre cele doua posturi de secretar general adjunct.

Pozitia de secretar general este una cheie in serviciul de actiune externa, el va fi managerul SEAE (Serviciului European de Actiune Externa), va asigura functionarea serviciului, inclusiv managementul administrativ si bugetar. Mai mult, va asigura coordonarea intre toate departamentele din Centrala si de asemenea cu Delegatiile (ambasadele), potrivit acordului Consiliului asupra SEAE.

El va avea doi secretari generali adjuncti - unul va raspunde de chestiunile administative, celalalt o va inlocui pe lady Ashton in intalniri la nivelul UE sau evenimente internationale mai putin importante. Ei bine, pentru postul de secretar general presa europeana a scris intens ca va fi ocupat de un francez, si anume ambasadorul frantei la Washington, Pierre Vimont. Despre cele doua posturi de secretar general adjunct s-a scris ca ar fi tintite de o germanca, Helga Schmid, si de un polonez, Maciej Popowski, seful de cabinet al presedintelui Parlamentului European.

Numele ocupantului care se vehiculeaza - cel putin in mediile romanesti de la Bruxelles - este: Alina Padeanu. Ea este adjunctul sefului misiunii Romaniei pe langa UE, Mihnea Motoc. Unii spun ca este foarte bine pregatita si ar putea face fata postului, altii spun ca e un post pentru un senior diplomat, iar ea e prea tanara (inteleg ca e in her 30s, cum spun englezii) si inca nu are experienta necesara. Ca acel post este pentru un senior diplomat si probabil Motoc ar fi potrivit, daca l-ar vrea si l-ar putea obtine Romania.

De fiecare data cand am scris pe HN pe acest subiect si pe eforturile Romaniei sau, mai degraba, lamentarile privind plasarea de diplomati romani in serviciul european, am remarcat niste comentarii ale cititorilor care apar repetitiv:

• In mod legitim, se pune intrebarea de ce lista cu candidatii romani nu este facuta publica. L-am intebat ieri pe ministru despre asta si i-am spus ca este si o dovada de transparenta binevenita. A spus ca e o idee la care se va gandi. Un raspuns politicos, ce putea spune?

• Multi pun la indoiala competenta celor propusi. Tocmai din acest motiv eu vad necesara publicarea numelor si un scurt CV. Cei care comenteaza spun ca oamenii din MAE nu fac fata concursurilor EPSO, de-asta nu am obtinut niciun post. Am rezerve in acest sens, sunt multi romani in institutiile europene, e adevarat, foarte putini pe posturi de conducere. Este insa posibil ca oamenii propusi pentru posturile inalte din serviciul diplomatic european nu sunt familiarizati cu procedurile, nu au cultura institutionala si atunci expertiza pe o zona n-a fost suficienta. Insa cand vezi asta, trebuie sa ii pregatesti - ceea ce spune ministrul ca se va si intampla.

• Unii spun ca pe lista aceea s-ar incerca si plasarea unor pile, iar sistemul de selectie la nivel european e competenta. As vrea sa nu am astfel de suscpiciuni si sa cred ca nu riscam sa fim chiar atat de neprofesionisti si ridicoli sa facem asta. Tocmai de aceea, revin, daca se face publica lista cu numele si CV-urile celor propusi, o serie de intrebari vor primi raspuns. Imi imaginez ca dintre oamenii din MAE aflati pe lista aceea multi se simt jigniti de toate comentariile care ii suspecteaza de pile, numai ca atata vreme cat nu exista transparenta, oaemnii vorbesc. Iar diplomatia se stie ca e o casta, sunt familii formate in diplomatie, copiii de diplomati ajung sa lucreze in diplomatie - evident, sunt cazuri, nu generalizez - asa ca suspiciuni de pile si relatii apar vrand-nevrand.

Am mai auzit si varianta ca in acest serviciu, pe posturile nationale, tarile vor incerca sa impuna si oameni din Servicii si atunci batalia e dura si influenta statelor folosita la maximum.

Pana la urma insa, Romania a inregistrat - pana in acest moment - un mare esec. Haideti sa ne uitam la liniiile de politica externa si la zonele de interes pentru Romania si sa vedem cate din posturile acelea, de sef de delegatie si adjunct, mai sunt libere. Georgia, o tara din regiunea Marii Negre de care noi ne aratam extrem de interesati, a revenit unui bulgar. E doar un exemplu. Faptul ca am tintit un post precum cel din China - pentru ca aveam un ambasador foarte bun, dar iata, care a cazut testul culturii organizationale/manageriale a UE - parea ca ne-am hazardat. Era absolut evident ca e un post dorit de mai marii Europei si el a fost obtinut de Germania. Macar sa fi negociat bine renuntarea si sustinerea pentru ceva de ne dorim noi.

Sunt iritante lamentarile ca mai marii UE au luat partea leului si ca functionarii din Comisie si Consiliu la fel. La ce ne asteptam, sincer? Daca MAE si toti decidentii romani care au facut lobby si negocieri nu au previzionat asta, este foarte grav. Sincer, nu ne intereseaza lamentarile, ci ne intereseaza rezultatele. Se stia ca ei pleaca din pole position, avem suficienti specialisti sa nu fi fost surprinsi de asta.

Prin urmare, m-am saturat sa tot aud de nemultumirea domnului Baconschi referitor la promisiunile neindeplinite ale Inaltului Reprezentant.

M-am saturat sa aud ca, totusi, nu suntem singurii in postura asta, ca sunt alte 11 tari care n-au obtinut nimic.

Si ma irita la culme sa vad ca ne laudam cu niste posturi pentru care nu am facut nimic. In nivelul de mijloc, nu e meritul lobby-ului romanesc ca avem cateva posturi. Si, in niciun caz, meritul ca avem un post de adjunct de delegatie in Maroc. In plus, daca Uniunea Mediteranean nu prea functioneaza - ca sa ma exprim delicat - ce importanta are postul din Maroc?

Ramane sa vedem ce posturi va anunta Catherine Ashton saptamana viitoare.

Serviciul diplomatic european: Razboiul Catherine Ashton - Parlamentul European continua

A fost un razboi dur intre Consiliu si Parlamentul European in privinta serviciului european de actiune externa, mai pe scurt serviciul diplomatic european, totul reducandu-se, in esenta, asupra chestiunii: cata influenta asupra SEAE sa aiba Parlamentul. In luna iunie s-a ajuns la un compromis, insa ambele parti par nemultumite de el, din moment ce tot citesc prin presa de la Bruxelles despre hartuielile dintre Lady Ashton si eurodeputati.

EUobserver si European Voice scriu despre noile batalii dintre cele doua parti. Primii ambasadori ai UE trebuiau sa mearga in Parlament la audieri, pentru ca, in conformitate cu compromisul la care s-a ajuns, sefii delegatiilor UE - ambasadorii intr-un limbaj profan - trebuie sa fie audiati de PE inainte de trimiterea la post.

Prin urmare, cei desemnati pentru posturile din China, Georgia, Japonia, Liban si Pakistan au fost invitati la audieri in PE. Ele trebuiau sa inceapa marti dimineata, insa Ashton a anuntat luni seara suspendarea audierilor. Ceea ce a suparat-o a fost faptul ca parlamentarii europeni din comisia de politica externa au decis ca audierile sa fie facute cu usile deschise, publice, in timp ce Ashton le vrea cu usile inchise.

Potrivit unui purtator de cuvant al lui Catherine Ashton, citat de ambele publicatii mentionate mai sus, justifica aceasta preferinta prin faptul ca sunt chestiuni sensibile si ca raspunsurile lor inainte de primirea agrementului le-ar ptuea prejudicia postul. Compromisul la care s-a ajuns intre Consiliu si PE a fost ca ambasadorii vor fi audiati dupa nominalizare si primirea agrementului, dar inainte de a pleca la post. Insa tot procesul de acreditare - agrementul statului in care vor merge la post - trebuie sa fie depasit. Acum Ashton acuza Parlamentul ca nu isi respecta partea de intelegere.

Asa ca Lady Ashton s-a declarat "deranjata si frustrata" de aceasta noua ideea a eurodeputatilor.

Numai ca ieri raspunsul Parlamentului European n-a intarziat sa apara. Tot European Voice arata ca in comisia de buget a PE s-a decis reducerea cu aproape 20 de milioane de euro a bugetului SEAE (serviciului european de actiune externa) pe anul viitor, in draftul de buget european. Acesti bani ar fi putut fi folositi pentru crearea a 118 posturi in noul serviciu diplomatic. Parlamentul spune ca banii ar putea fi eliberati in momentul in care Ashton se angajeaza sa consulte PE in privita prioritatilor legate de personalul serviciului.

Primii ambasadori ai lui Ashton - UE anunta ca Romania are un adjunct de sef de delegatie in Maroc, dar el nu e obtinut in urma negocierilor

Un cititor mi-a atras atentia ca n-am scris despre faptul ca ieri Catherine Ashton si-a anuntat primii ambasadori. E adevarat, insa nu am timp doar pentru blog, mai am si interviuri de facut si alte subiecte pentru HotNews.ro. Scriu cand am timp, fara sa imi neglijez si alte indatoriri si programari. In plus, fata de informatiile dintr-un comunicat, era necesar sa vorbesc cu niste oameni sa aflu ceva in plus despre negocierile duse de Romania. Uneori timpul efectiv nu-mi permite sa comentez pe moment. Insa nu treceam cu vederea un astfel de eveniment si iata ca o fac.

Pentru cei care nu stiu, iata stirea:

• Romania are postul de adjunct de sef de delegatie in Maroc, numai ca nu in urma acestui concurs, ci un concurs luat cu un an in urma, mi s-a atras atentia de la Bruxelles
  
• Ashton a intervievat 68 de candidati pentru 31 de posturi - 27 din Comisie, 41 din statele membre
• 4 ambasadori din noile state membre: doi polonezi (in Iordania si Coreea de Sud, fireste), un bulgar (Georgia) si un lituanian (in Afghanistan)
  
• adjuncti de sefi de delegatie: Cehia - 2 (India si Nicaragua), Bulgaria - 1 (Egipt), Letonia - 1 (Africa de Sud), Polonia - 1 (Nigeria), Slovacia - 1 (Ucraina), Ungaria - 2 (Turcia si Thailanda).
• Bulgaria a obtinut postul de ambasador in Georgia - un post pentru care s-a luptat si romania, potrivit unor surse europene pe care le-am consultat, insa un bulgar este digerat cu usurinta de rusi, fara de un roman

Referitor la postul Romaniei, desi in comunicatul din care am rezumat informatiile Romania aparea ca avand un post de adjunct, trebuie aratat ca el nu a fost obtinut in urma negocierilor. Oricum, toti ocupantii acestor posturi trec printr-un concurs, ceea ce tine de Romania este sa propuna cei mai buni oameni care sa faca fata competitiei. Si, in acest sens, Romania a facut ce trebuie, imi confirma si surse din Comisie.

Postul de la Maroc este ocupat de Camelia Tuica, ea a dat un concurs pentru sef de unitate pentru candidati din noile state membre in urma cu mai bine de un an. Simultan, atat ea, cat si Angela Filote - in prezent purtator de cuvant al comisarului Fule - au luat concursul si Filote a fost adjunct de ambasador in Cairo, iar Tuica la Rabat.

Potrivit unor surse europene si interne pe care le-am consultat, inteleg ca Romania a negociat pentru ca in primul val sa existe una sau doua persoane printre cei desemnati de doamna Ashton. "Ni s-a promis cel putin o persoana in primul val, la nivel de Centrala sau la nivel de conducere de delegatie, intelegand aici si adjuncti de sef de delegatie", mi s-a spus. "In valurile 2-3 probabil vor fi mai multi, dar toata negocierea e foarte complicata, pentru ca o treime trebuie sa fie posturi alocate statelor membre", au continuat ele. Deocamdata nu s-a concretizat nimic.

Am inteles, din discutiile avute cu oameni de la Bruxelles, ca batalia cu oamenii din Comisie, candidatii ce provin din Comisie, e foarte dura, au conexiunile necesare, cultura organizationala si sprijinul necesar. A contat foarte mult experienta birocratica a candidatilor, experienta pe care au avut-o oamenii din Comisie.

Romania a facut intens lobby nu numai pentru postul din China - n-a obtinut nici macar postul de adjunct de sef de misiune, care e din Spania, Carmen Cano De Lasala, iar seful e germanul Markus Ederer -, ci si pentru cel din Georgia, ocupat de bulgarul Filip Dimitrov si pentru cel din SUA.

In privinta SUA este vacant postul de adjunct, pentru care se da concurs din nou. ramane sa vedem ce sanse am avea pentru acest post tintit. Stiu ca romania a propus cei mai buni oameni la ora actuala, ca sa isi maximizeze sansele, numai ca nu trebuie uitata puterea efectiva pe care o avem in negocieri. Stiu ca lobby-ul se face pe toate canalele si este intens, ca Ashton ne-a facut promisiuni, dar ca, deocamdata, s-a concretizat doar una, de adjunct de sef de misiune in Maroc.

In concurs mai sunt vreo 80 de posturi in delegatii si vreo 10 pentru top management, in Centrala de la Bruxelles, unde tintim cel putin o pozitie de director.

Ashton va anunta primii "ambasadori" ai UE in acest week end

Ministrii de externe ai tarilor membre ale UE se intalnesc vineri si sambata la Bruxelles, la reuniunea de tip Gymnich - reuniune informala - pentru a vorbi cu Catherine Ashton despre Serviciul European de Actiune Externa.

Asa cum scrie si EUobserver este o ocazie ca fiecare ministru sa faca lobby pentru candidatii tarii lor pe langa Ashton.

Ministrul roman Teodor Baconschi a spus adesea in ultima vreme ca este nemultumit de modul in care cei mari din UE si-au luat partea leului si ca cei 30% alocati statelor membre in desemnarea de personal nu au fost respectati. El isi exprima speranta ca la cea de-a doua iteratie, din toamna, sa se ajunga cumva la un echilibru, si dupa o pozitie comuna a noilor state membre, defavorizate in impartirea acestor posturi inalte.

L-am intrebat pe ministrul Baconschi, atunci cand si-a prezentat bilantul primelor 6 luni de mandat, la ce nivel tinteste Romania posturi in SEAE, avand in vedere ca ni se anulasera sansele in lupta pentru postul de ambasador in China.

Teodor Baconschi a raspuns atunci ca Romania tinteste "cel putin un post de director in Centrala de la Bruxelles". "I-am indicat, in cateva intalniri formale sau informale, doamnei Ashton faptul ca asteptarile noastre corespund prevederilor tratatului. Mi-a spus ca va fi oricum o a doua iteratie in septembrie si ca va avea personal grija ca si diplomati romani sa lucreze in serviciu inca din faza initiala de constituire", spunea ministrul de externe.

Putini stiu ca Viorel Isticioaia-Budura, ambasadorul nostru in China este unul dintre cei mai respectati si bine plasati ambasadori in capitala chineza. El a facut ce-a de-a doua facultate in China, vorbeste fluent limba si tocmai din acest motiv, cand grupul de ambasadori europeni merge prin provinciile Chinei, acestia il desemneaza pe colegul lor roman purtator de cuvant - el rosteste toasturile sau alocutiunile in numele lor, el face si pe translatorul. Intr-un cuvant, faciliteaza comunicarea (mai mult decat a face doar o traducere) dintre europeni si chinezi.

Cu toate acestea, Romania nu a reusit sa impuna candidatura sa. Era si greu, intrucat postul din China este ravnit de marile puteri ale UE.

Acelasi lucru il spune astazi si Euobserver, care da si cateva nume ale posibilului ocupant al acestui post.

Primul ar fi diplomatul german Markus Ederer. Are 53 de ani, e avocat si de cinci ani lucreaza ca sef al planificarii politice in ministerul de externe german. A lucrat trei ani ca sef al departamentului de analiza politica si economica din serviciile secrete germane, BND, si alti trei ani in Bruxelles. Prin urmare, are conexiunile necesare in capitala UE pentru a-si face lobby si a vana aceasta functie.

"Trimisii (reprezentantii) doamnei Ashton trebuie sa fie loiali Bruxelles-ului", comenteaza Euobserver, "dar aceasta numire ar putea fi interesanta pentru Berlin - vanzarile de BMW au crescut anul trecut cu 37%".

Alti candidati ar fi ambasadorul Austriei la UE, Hans Dietmar Schweisgut, si ambasadorul Irlandei in China, Declan Kelleher.

Soarta germanului nu e inca decisa, pentru ca numele sau se vehiculeaza, potrivit publicatiei de la Bruxelles, si pentru a conduce Joint Situation Centre, in Bruxelles.

Ramane de vazut cu ce rezultat se intoarce ministrul roman de la Bruxelles si pana la cel nivel va reusi Romania sa isi impuna diplomatii.

UPDATE: Unda verde pentru serviciul diplomatic european - Romania se bate pentru postul de sef al delegatiei din China

UPDATE: Tocmai am aflat ca Romania nu mai are nicio sansa in ceea ce priveste conducerea reprezentantei din China. Sa speram totusi ca reprezentantii MAE au o idee clara asupra posturilor tintite, desi sansele sa obtinem ceva important par acum anulate.

O stire care a fost oarecum ignorata de presa romana: luni s-a ajuns la un compromis intre Consiliu si Parlamentul European asupra mult-discutatului serviciu diplomatic european. Lady Ashton si echipa de negociere a PE au ajuns la o pozitie comuna la Madrid, un pas foarte important in crearea unei diplomatii europene unitare despre care s-a vorbit foarte mult in ultimele luni.

Acest serviciu este o noutate creata prin Tratatul de la Lisabona, iar la vremea cand Consiliul urma sa discute si sa ia un prim contact cu ideile statelor membre asupra acestui serviciu, am cerut Ministerului de Externe informatia privind pozitia oficiala a Romaniei. Aici am scris despre asta, insa o reiau:

Un serviciu diplomatic echilibrat geografic - este ideea Romaniei, tocmai pentru a optimiza sansele personalului romanesc

Romania s-a implicat activ in dezbaterea conceptuala din cadrul Consiliului privind structura si competentele acestui serviciu. In viziunea noastra, SEAE trebuie sa fie o structura sui generis, echidistanta fata de Comisia Europeana sau Secretariatul General al Consiliului, autonom din punct de vedere al bugetului si personalului.

Pentru Romania este importanta participarea de la inceput la procesul de coagulare a unei culturi politice si diplomatice europene, care va sta la baza Serviciului european extern. Scopul nostru este sa pregatim si sa trimitem inca din primele etape de constituire, la Bruxelles si in delegatiile UE, diplomati cat mai bine pregatiti, care sa contribuie la promovarea intereselor europene in relatia cu statele terte. De asemenea, urmarim si asigurarea unei echilibru geografic in reprezentarea statelor membre in acest Serviciu.

Stiu, din surse diplomatice, ca Romania tinteste o pozitie foarte puternica, aceea de sef al delegatiei din China, pentru care il propune pe actualul ambasador Viorel Isticioaia-Budura. CV-ul sau il puteti citi aici. Diplomatul roman este un sinolog renumit, vorbeste chineza si a scris carti despre civilizatia chineza. Este un foarte bun cunoscator al spatiului respectiv. Daca Romania ar reusi sa obtina acest post, ar fi o noua victorie dupa cel de comisar pentru agricultura. China este un actor important si de un interes enorm pentru UE, asa ca prezenta acolo a unui roman in calitate de reprezentant al UE este mai mult decat onoranta. Ramane insa de vazut care e concurenta si cum vor fi negocierile si rezultatul acestora.

Am citit in presa internationala despre compromisul la care s-a ajuns la Madrid. EUobserver, dar si Financial Times sunt doar doua publicatii care au abordat acest subiect, EUobserver fiind cel mai complet, dupa parerea mea. Iata care sunt principalele puncte ale compromisului.

• Serviciul va avea in jur de 8.000 de angajati si un buget propriu. Bugetul va fi supus controlului politic al Parlamentului. (O victorie a eurodeputatilor in dezbatere, in urma unei dispute foarte dure intre cele doua parti. Lady Ashton a vrut independenta totala asupra deciziei privind bugetul, in timp ce eurodeputatii vroiau ca bugetul sa fie decis de Comisie si, astfel, sa fie sub controlul parlamentar.) Bugetul operational al serviciului diplomatic european (External Action Service - EAS) - care include si 6 miliarde de euro pe an ajutor pentru dezvoltare - va fi sub jurisdictia Comisiei, iar bugetul administrativ separat, sustine FT citand surse apropiate negocierilor.

• Eurodeputatii vor fi informati in avans despre chestiunile de politica externa ale momentului, vor fi consultati inainte de inceperea oricarei misiuni a UE in tari terte si vor avea un cuvant de spus referitor la bugetul acestor misiuni. (O alta victorie a PE)

• In privinta personalului, doar 40% din el va fi constituit din diplomati delegati temporar din statele membre. Restul de 60% va fi personal angajat permanent. Personalul va proveni la inceput, in principal din Comisie, dar se asteapta ajungerea la un echilibru in favoarea statelor membre intrucat exista un numar limitat al personalului din Comisiei eligibil pentru aceste posturi. Procentul de 60% de personal permanent este o alta victorie a eurodeputatilor, care au vrut sa se asigure ca personalul il reprezinta mai degraba functionarii europeni decat diplomati ai statelor membre, un motiv in plus pentru ca ei sa fie loiali serviciului european, mai degraba decat statului din care provin. Mai mult, sefii delegatiilor UE - ambasadorii intr-un limbaj profan - trebuie sa fie audiati de Parlament inainte de trimiterea la post.

• Nu vor exista cote pentru statele membre - o decizie care defavorizeaza noile state membre.

• Planificarea strategica pe tari va fi facuta de Serviciul diplomatic, insa deciziile finanle privind asistenta externa acordata o va lua Comisia. Insa, sustine EUobserver, departamentele pe zone geografice nu vor fi duplicate in Comisie.

• Organizatoric, Lady Ashton va avea un adjunct, fie comisarul european relevant, fie ministrul de externe al tarii membre care detine presedintia priin rotatie a UE. Serviciul va avea un secretar general si doi adjuncti ai acestuia si un director general pentru buget si administratie.

Catherin Ashton spera ca serviciul diplomatic european sa devina functional la 1 decembrie, la exact un an dupa intrarea in vitoare a Tratatului de la Lisabona. Bugetul poentru acest an e de 9,5 milioane de euro, pentru un personal de 1.100 de angajati si crearea a 100 de noi posturi.

Parlamentul European ar trebui sa voteze planul privind servicul diplomatic in iulie, iar la sfarsitul lui iulie deja trebuie sa apara anunturile pentru posturile ce trebuie ocupate. Potrivit EUobserver, posturile ar trebui ocupate pana in octombrie.

Imi imaginez ca sunt niste posturin ravnite in Bruxelles. Apropo de functionarii europeni, merita citit comentariul lui Charlemagne de pe blogul sau. Aici. Si o alta recomandare din The Telegraph.

Haiti

Urmaresc inca de la producerea tragediei informatiile despre Haiti si ma asteptam ca acum, cand avem corespondentii unei televiziuni, sa aflu mai multe. Deocamdata reportejele lui Zarescu nu se apropie macar de cele vazute pe televiziunile franceze sau belgiene, ca sa nu mai vorbesc despre CNN. Dar, cine stie, dupa ce va inceta sa se laude ca Realitatea e singura televiziune care si-a trimis corespondent - ceea ce e de apreciat, mai ales in aceste vremuri de criza, atat pentru presa, cat si pentru televiziunea respectiva - si sa ne spuna cat e de periculos sa fie acolo, va putea sa faca si niste reportaje foarte bune. Credeam ca sunt eu cam malitioasa, dar am descoperit si pe Catavencu aceeasi opinie. As putea spune ca mi-au luat-o inainte. :)

***

Haiti a fost si subiectul demersului teledonului de la Realitatea Tv de duminica, in care s-au strans inteleg peste 300.000 de euro. Este o dovada ca romanii pot fi miscati sau ca astfel de actiuni - cand vezi ca unii dau bani - mobilizeaza, chiar daca pentru a da 2 euro rpintr-un SMS sau cateva mii, cum a fost cazul unor firme. mai mult, inteleg ca au fost si oameni pe care ii intereseaza sa adopte orfani din Haiti. Am vazut si pe Euronews si pe CNN povesti despre miile de copii care au ramas orfani in urma cutremurului.

***

Tot situatia din Haiti e in centrul unei confruntari in francezi si britanici. Ati auzit bine, nu francezi si americani, despre asta a scris indelung presa internationala saptamana trecuta. Dar francezii o ataca puternic pe Catherine Ashton, noul Inalt Reprezentant pentru Politica Externa, care nu a mers in Haiti. Lipsa ei de experienta diplomatica si a unei echipe suficient de numeroase o fac destul de vulnerabila, iar o parte dintre europeni nu sunt deloc dispusi sa o crute.

Ashton si-a justificat absenta de la locul dezastrului prin faptul ca Natiunile Unite le-au sugerat demnitarilor straini sa nu mearga acolo, pentru a nu determina o deturnare a resurselor si atentiei de la ajutorul umanitar care trebuie acordat. Adica oamenii care le-ar asigura protectia ar fi mult mai utili in alt scop. Totusi, comisarul pentru ajutor umanitar, Karel de Gucht, aflat la final de mandat in comisia Barroso I, dar membru in continuare in noua echipa a portughezului, a fost in Haiti.

Cum spuneam, francezii o ataca pe Ashton - aici - in timp ce britanicii, jurnalistii britanici, sar in ajutorul ei atat pe Financial Times, cat si pe Economist.