UPDATE: Audierile comisarilor - Jeleva pe drumul spre dezastru?

Asa cum am mai spus si am scris, bulgaroaica Rumiana Jeleva - propusa pentru portofoliul cooperare internationala, ajutor umanitar si prevenirea crizelor in Comisia Europeana - a avut probleme la audieri.

Deocamdata eurodeputatii n-au luat nicio decizie asupra ei, oricum avizele comisiilor parlamentare care ii audiaza trebuie trimise conferintei presedintilor si apoi comunicate, insa in presa au aparut informatii referitor la impresiile facute de comisarii propusi din care se deduce usor ce aviz vor primi. Ashton, deloc convingatoare potrivit unora dintre eurodeputati si a jurnalistilor de la Bruxelles, va primi aviz favorabil.

Insa asupra lui Semeta (liberal) si Jeleva (popular) inca nu s-a decis nimic. Popularii isi sprijina omul, ei considera ca este o incercare a verzilor - cei care au atacat-o cel mai vehement si care nu au mebru in Comisie din grupul lor politic - de a iesi in evidenta si cred ca Jeleva va reusi, prin documentele puse la dispozitie, sa arate ca acuzele sunt nefondate si ca nu exista niciun conflict de interese.

Pe de alta parte socialistii privesc altfel situatia: deocamdata au avut probleme un comisar liberal, unul popular, iar astazi e audierea lui Andor, ungurul socialist despre care se spunea ca trecutul sau comunist i-ar putea face probleme. Se pare insa ca nu va fi cazul, intrucat cehul Fule, aflat in aceeasi situatie, nu s-a confruntat cu mari probleme din aceasta privinta. Adica el a explicat ca pe vremea comunistilor nu prea existau optiuni, iar eurodeputatii au inteles asta. Prin urmare, socialistii asteapta sa vada ce comisari din propriul grup politic ar putea avea probleme, ca apoi sa decida daca e cazul sa negocieze ceva sau nu.

Presa bulgara vorbeste deja despre faptul ca s-ar putea ca Sofia sa trimita o alta propunere lui Barroso, iar numele vehiculate de Sofia News Agency sunt cele ale ministrului apararii, Nicolai Mladenov, Juliana Nikolova - care se ocupa de administrarea fondurilor UE sau Andrei Kovacev, eurodeputat din partidul de guvernare GERB.

Totusi, multi spun ca nu ar trebui sa existe probleme, premierul bulgar - bazandu-se pe sprijinul propriei familii politice, PPE - crede ca Parlamentul European o va sustine pe Jeleva si ca este un complot al opozitiei bulgare impotriva ei, transferat in PE.

Deputatii europeni asteapta un raspuns clarificator de la Barroso, care trebuie sa vina in 24 de ore, referitor la rezultatul auditului Comisiei asupra Rumianei Jeleva si unul de la serviciul legal al Parlamentului European, in care juristii institutiei vor enunta o cluncluzie la care au ajuns in urma studierii documentelor prezentate de Jeleva si de oponenta sa, Antonia Parvanova.

In mod cert se va cauta ajungerea la o solutie care sa nu intarzie si mai mult votul programat pentru 26 ianuarie al PE asupra noii echipe a lui Barroso. Portughezul simte deja ca este in criza de timp din cauza reformei institutionale si a intarzierilor pe care le-a presupus intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, asa ca nu ii convine o nouoa intarziere a intrarii in functie a Comisiei Europene.

UPDATE: Liderul PPE din Parlamentul European, Joseph Daul, a cerut si el, potrivit AFP, clarificarea cat mai rapida a intereselor financiare ale Rumianei Jeleva, care face parte din familia politica a popularilor.

"Vreau ca situatia juridica a doamnei Jeleva sa fie clarificata cat mai repede, astfel incat comisarul bulgar desemnat sa fie judecat dupa propriile merite. (...) Grupul meu are un atasament, cel putin la fel de mare ca al celorlalte grupuri, fata de principiile transparentei si onestitatii si astepta in mod firesc ca cei propusi pentru postul de comisar sa fie ireprosabili", a spus daul potrivit agentiei de presa franceze.

Tot AFP consemneaza si o reactie din partea lui Jose Manuel Barroso, o reactie prin purtatorul sau de cuvant, la audierea de ieri. Presedintele CE ofera un sprijin prudent bulgaroaicei.

"Pe baza infomratiilor furnizate pana acum, presedintele are incredere in toti comisarii desemnati", a spus purtatorul de cuvant, adaugand ca Barroso a notat faptul ca Jeleva a negat toate acuzatiile aduse.

Presedintele CE n-a primit inca solicitarea eurodeputatilor, insa a precizat ca este clar ca va da un raspuns acesteia. "Presedintele respecta rolul Parlamentului in audieri", a mai spus purtatorul de cuvant, lasand sa se inteleaga ca va accepta un aviz negativ din partea eurodeputatilor.

Crin Antonescu: Din 2013 toate tarile UE ar trebui sa aiba parlamente bicamerale. Gresit!

Am fost solicitata de B1TV sa comentez declaratia lui Crin Antonescu.

• Din 2013, toate tarile Uniunii Europene vor avea forme de parlament bicameral. Ceea ce domnul Basescu nu spune oamenilor si nu spun nici prietenii sai, este ca noi riscam sa ne aflam in urmatoarea situatie: sa facem acest referendum acum, sa iasa «DA» pentru parlament unicameral, sa facem niste comitete si comisii, modificam Constitutia, mai facem un referendum sa se pronunte asupra articolului de Constitutie modificat si facem parlament unicameral din 2012. in 2012, facem alegeri si avem parlament unicameral si in 2013, conform reglementarilor UE, facem un nou referendum ca sa modificam Constitutia si sa avem parlament bicameral.

Voi comenta asta prin telefon, la "6! vine presa". E insa oportunitatea de a explica si aici de ce Antonescu greseste. Forteaza lucrurile.

1. UE nu poate impune o organizare a legislativelor statelor membre, este exclus, nu tine de competentele ei. Prin urmare, UE nu ne va impune din 2013 sa revenim la parlament bicameral, daca intre timp el va deveni unicameral.

2. Exista totusi o explicatie la ceea ce a spus Antonescu, adica probabil el a interpretat electoral o prevedere a Tratatului de la Lisabona.

Acest document, odata adoptat, va intari rolul parlamentelor nationale, care vor fi consultate inainte de adoptarea legislatiei europene, din dorinta ca deciziile UE sa fie luate la un nivel cat mai aproapiat de cetatenii sai. Astfel, parlamentele nationale trebuie sa se asigure ca UE intervine cu legislatie doar atunci cand se pot obtine rezultate mai bune la nivel comunitar. Acesta este principiul subsidiaritatii, care devine obligatoriu. Insa aceasta functie a parlamentului trebuie facuta de camera sau parlamentul - daca e unicameral - care are reprezentativitate teritoriala. Nu exista niciunde stipulat ca trebuie sa existe doua camere, dintre care una cu reprezentantivitate teritoriala. Daca exista o singura camera, dar ea are si reprezentativitate teritoriala, si demografica, atunci e perfect.

Ca sa fiu mai clara, in Germania, camera superioara a parlamentului - Bundesrat - reprezinta landurile, in timp ce Bundestagul reprezinta populatia, la fel ca Senatul in SUA si Camera Reprezentantilor. Este o organizare a parlamentelor statelor federale, in general.

Pe de alta parte, la statele unitare, precum Franta, Italia, Cehia, Irlanda, ca sa le numesc doar pe cele din UE, in general camera superioara supravegheaza deciziile camerei inferioare si este camera decidenta. Daca ne gandim la Senatul francez, cel olandez sau irlandez, membrii acestor camere sunt alesi indirect.

Nu vreau sa complic lucrurile: atata vreme cat la noi ambele camere fac cam acelasi lucru, daca acel parlament unicameral va avea si reprezentativitate demografica, si teritoriala - asa cum au ambele camere acum - atunci va putea exercita acel rol cerut de Tratatul de la Lisabona.

Este fortata asertiunea lui Crin Antonescu. UE iti poate cere, la nivel institutional, doar existenta agentiilor care controleaza implementarea aquis-ului, in niciun caz nu iti poate spune cate camere sa aiba parlamentul national. Nu poate face nici macar o recomandare in acest sens.