SENTINTA Dan Voiculescu, 10 ani de inchisoare si pare sa piarda mare parte din avere. Sanctiunile economice prevazite de instanta

sursa foto: google, sociologyofrishness.wordpress.

com

Am citit sentinta, interesant este ce pierde familia Voiculescu. Mai jos, asa cum sunt enumerate in documentul instantei:

În temeiul disp. art . 33 alin 1 şi 3 din Legea 656/2002 modificată rap la art 112 alin. 1 lit e şi art. 112 alin. 6 din CP dispune confiscarea următoarelor bunuri:

- imobilul teren intravilan în suprafaţă de 29.220,03 mp (conform actului de proprietate şi în suprafaţă de 29.220,05 mp conform măsurătorilor ), situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1D, identificat cu nr. cadastral 220360 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 220360 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 220360/C1 ( nr. CF vechi 62455, nr. cadastral vechi 4441/3) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

- imobilul teren intravilan în suprafaţă de 4457 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 206097 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 206097 ( nr. cadastral vechi 62453, nr. cadastral vechi 4441/1) care va trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

- imobilul teren intravilan în suprafaţă de 3000 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 217469 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 217469 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 217469/C1 ( nr. CF vechi 62454, nr. cadastral vechi 4441/2) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

- imobilul situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr. 25 – 27, sector 1, Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp, înscrisă în CF cu nr. 4405 a localităţii Bucureşti cu nr. cadastral 2693 care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini. SEDIUL ANTENELOR

 - de la numita Voiculescu Camelia Rodica suma de 2.984.358,3 lei reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), donate de către inculpatul Voiculescu Dan fiicei sale Voiculescu Camelia Rodica conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”

- de la numita Voiculescu Corina-Mirela suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), acţiuni ce au fost donate de către inculpatul Voiculescu Dan fiicei sale Voiculescu Corina-Mirela conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”.

- de la inculpatul Voiculescu Dan, în calitate de beneficiar real al Compania GRIVCO Sa Bucureşti la data încheierii contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, a sumelor încasate cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 76,5% în perioada 30.06.2003 – 06.06.2006, respectiv suma de 3515756,4 USD plus TVA aferent, calculată la cursul de schimb al BNR valabil la data eliberării facturilor conform art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.

- de la numita Voiculescu Corina-Mirela a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO Sa Bucureşti începand cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 37,375% începand cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.

- de la numita Voiculescu Camelia Rodica a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO Sa Bucureşti începand cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 39,125% începand cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.

În baza art 397C pr pen, art 249 alin 4 C pr pen dispune luarea măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale a echivalentului în lei de la data punerii în executare a dispozitiei de indisponibilizare a sumei de 3515756,4 USD plus TVA aferent, calculată la cursul de schimb al BNR valabil la data eliberării facturilor conform art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului Dan Voiculescu, inclusiv asupra conturilor societăţilor comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, care se vor identifica în cursul punerii în executare a prezentei dispozitii de indisponibilizare.

În temeiul disp. art. 8 alin 2 din HG NR 32/2011 dispune sesizarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile pentru ca prin intermediul formularului prevăzut în anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările şi completările ulterioare, să facă verificări pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor fizice Voiculescu Dan, Voiculescu Camelia Rodica si Voiculescu Corina Mirela, inclusiv a conturilor societăţilor comerciale la care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, cu menţiunea că în cererea ce urmează a fi adresata prin Reţeaua Interagenţii Camden de Recuperare a Creanţelor (CARIN) se va specifica că este necesara si identificarea conturilor deschise pe numele unor persoane fizice/juridice care părţile menţionate sunt împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, identificarea rulajului conturilor menţionate in anexa in vederea stabilirii beneficiarilor reali. Biroul va încunoştinţa de urgenta rezultatul verificărilor Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penală.

După identificarea bunurilor, conform 397 alin 4 C pr pen, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penală, va completa, după caz, un certificat de indisponibilizare prev de Anexa 9 din Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghe?are a bunurilor sau a probelor sau, după caz, o cerere de comisie rogatorie pentru aducerea la indeplinire a dispozitiei de indisponibilizare dispusa de instanta.

În temeiul art. 397 alin. 2 rap. la art. 249 alin. 4 C.p.p. instituie măsura sechestrului asigurător asupra imobilul situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr. 25 – 27, sector 1, Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp, înscrisă în CF cu nr. 4405 a localităţii Bucureşti cu nr. cadastral 2693.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c) C.p.p. menţine măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –DNA, prin ordonanţa din data de 03.10.2008 prin care s-a dispus instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi a sumelor de bani aparţinând inculpaţilor în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune astfel cum au fost extinse prin încheierea de şedinţă din data de 01.07.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II a penală în dosarul nr. 25497/3/2012**, după cum urmează:

A - sumele de bani disponibile în conturile bancare deţinute de inculpatul Voiculescu Dan la BRD SA pâna la concurenţa sumei de 15.000.000 RON- sold la data aplicarii masurii de 309.604 EUR, 1.130.085 USD , 93.061 RON, 236,09 CHF şi , respectiv 433,00 GBH- n.n. şi RBS Bank SA Bucureşti pâna la concurenţa sumei de 5.000.000 RON - sold la data aplicarii masurii de 12.886,39 USD, indisponibilizate prin procesul-verbal de aplicarea a sechestrului din data de 03.11. 2008;

B - imobilul situat în Bucureşti, strada Şoseaua Dimitrievici Pavel Kiseleff, nr 22, et. 2, ap 6, sector 1 - aflat în proprietatea inculpatului Voiculescu Dan cu o valoare estimata de 250.000 EUR pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător prin procesul-verbal din 03.11.2008 de instituirea sechestrului asigurător;

În baza art. 404 alin. 4 lit. c) C.p.p. menţine măsurile asigurătorii dispuse prin încheierea de şedinţă din data de 01.07.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II a penală în dosarul nr. 25497/3/2012**, după cum urmează:
 - imobilul teren intravilan în suprafaţă de 29.220,03 mp (conform actului de proprietate şi în suprafaţă de 29.220,05 mp conform măsurătorilor ), situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1D, identificat cu nr. cadastral 220360 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 220360 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 220360/C1 ( nr. CF vechi 62455, nr. cadastral vechi 4441/3) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

 - imobilul teren intravilan în suprafaţă de 4457 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 206097 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 206097 ( nr. cadastral vechi 62453, nr. cadastral vechi 4441/1) care va trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

- imobilul teren intravilan în suprafaţă de 3000 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 217469 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 217469 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 217469/C1 ( nr. CF vechi 62454, nr. cadastral vechi 4441/2) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

- un număr de 5634 acţiuni la Grupul Industrial Voiculescu şi compania Grivco S.A., în valoare totală de 2.535.300 lei, respectiv 39,125% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul Voiculescu Dan numitei Voiculescu Camelia Rodica.

- un număr de 9.974.861 acţiuni la Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii S.A. , în valoare totală de 2.984.358,3 lei, respectiv 46,204775% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul Voiculescu Dan numitei Voiculescu Camelia Rodica.

- un număr de 5382 acţiuni la Grupul Industrial Voiculescu şi compania Grivco S.A., în valoare totală de 2.421.900 lei, respectiv 37,375% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul Voiculescu Dan numitei Voiculescu Corina Mirela.

- un număr de 9.947.862 acţiuni la Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii S.A. , în valoare totală de 2.984.358,6 lei, respectiv 46,204775% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul Voiculescu Dan numitei Voiculescu Corina Mirela.

Raportul MCV, o stire pusa in planul doi

Raportul MCV de astazi a suscitat putin interes. A fost evident din modul in care au fost relatarile despre el. Am auzit comentarii de genul ca publicul e putin interesat de MCV. Nimic mai fals, e adevarat ca ne preocupa factura la intretinere, ce tampenii mai face guvernul si, in aceste zile, accidentul aviatic. Insa e gresit sa nu ne intereseze ce spune Comisia despre cum mai stam la combaterea coruptiei, care ne afecteaza pe toti, odata ce ajungem in scoli si la spital, sau la tribunal.

Sa ne intelegem: raportul nu este bun. Remarca toate incercarile clasei politice, dar si a unor institutii media, de a calca in picioare libertatea justitiei, atacurile la adresa magistratilor, toate numirile controversate care au fost intoarse pe toate partile in nesfarsite si total inutile dezbateri tv.

Iar Victor Ponta a stiu exact cum sa faca sa treaca neobservat acest raport. Cel putin in prima parte a zilei, pana la talk show-urile de seara. A pus conferinta de presa - in care se astepta anuntarea unor demiteri - exact la aceeasi ora cu conferinta de la Bruxelles in care se anuntau concluziile raportului. Proximitatea spatiala si interesul publicului au fost in favoarea conferintei de la guvern: numai ca Ponta nu a anuntat demiterea lui Radu Stroe, vehiculata pe surse politice - o nada, as spune. A facut in asa fel incat raportul MCV sa devina o stire banala in jurnal.

 PS. Am mai remarcat ceva in timpul conferintei de presa: in sala de la Comisiei nu erau mai mult de 20 de jurnalisti. Erau, normal, bulgarii si romanii, dar altfel, deja raportul privind coruptia in Romania a devenit o stire printre altele. Ceea ce , probabil, nu este decat bine: Romania nu e cu nimic mai speciala, sau mai corupta decat alte tari, nu?

Raportul Comisiei Europene pe justitie va fi publicat marti

Nu e o stire in sine, e pretextul pentru a va povesti despre o discutie cu cel care a "inventat" mecanismul de cooperare si verificare (MCV) pe justitie si l-a propus comisarului OlliRehn in septembrie 2006.

Doar o scurta mentiune despre data: miercuri, cand trebuia sa fie sedinta comisarilor e ziua nationala a belgiei, deci teoretic e zi libera, de-asta comisarii se intalnesc marti. Remarc apatia in ce priveste acest raport, chiar daca probabil va critica dur Parlamentul pentru ceea ce s-a intamplat cu ANI. Va remarca adoptarea celor doua Coduri. De altfel, ce surprize sa ne rezerve cand in ultimele luni, de la precedentul raport din martie, nu s-au intamplat multe lucruri notabile, in afara de macelarirea ANI si adoptarea Codurilor?

Niste comentarii politice. Vom vedea daca se va face si de aceasta data legatura dintre lupta anticoruptie si rezultatele ei si fondurile europene. Miza e insa redusa, dupa cum se constata.

Ok, acum povestea. Cel care s-a gandit la acest mecanism, MCV, este "ambasadorul" UE intr-una dintre tarile europene. Nu ii voi da numele, intrucat discutia a avut loc la o cina. Cand a auzit ca sunt jurnalist din Romania, mi-a zis:

- Aaaa, eu sunt prostul care a inventat MCV. Iar comisarul meu, si mai prost, l-a acceptat, a spus el razand.

Am banuit de ce a spus asta, insa am mimat faptul ca nu inteleg de ce spune asta:

- (Pentru ca am gresit. Reformele s-au oprit in prima zi dupa aderare. Si nu avem leverageniciun mijloc de presiune, niciun instrument de pedeapsa) asupra Romaniei si autoritatilor care nu fac reforme.

- Clauza de salvgardare nu a reprezentat o amenintare convingatoare, dar totusi, mai sunt fondurile europene, am spus eu, mergand pe o idee vehiculata la Bruxelles si draga germanilor.

- Da, ne-a mai ramas reducerea fondurilor europene.

Singura privita drept capabila sa faca reformele din justitie este Monica Macovei, spunea el, dar n-a fost lasata sa isi duca treaba pana la capat. Perceptia asupra eficientei mecanismului e minima, crede el, dar totusi, fara el, chiar nu s-ar face nimic. Macar de doua ori pe an, inainte de raport, se mai anima lucrurile, pe principiul ingrasarii porcului in ajun.

Romania a produs o puternica dezamagire dupa aderare, imi spunea diplomatul european, nimic nou, as spune eu. Membru in echipa de megociere a UE cu peste 10 state care au devenit sau sunt candidate a deveni membre UE, el a spus ca cel mai greu, din experienta lui, au mers negocierile cu Romania. N-a vrut sa dea multe explicatii, din discretie si diplomatie, sunt sigura. Paradoxal, mi-am spus eu dupa ce am auzit impresia lui despre modul in care se discuta la negocieri cu autoritatile din Romania, Bulgaria, Croatia si alte state estice.

- Venea o armata de oameni la discutie, noi le ziceam ce trebuie facut, ei isi iau notite si nu puneau intrebari, nu te provoacau, nu puneau la indoiala oportuntiatea realizarii a ceea ce zici tu.

In contrast, povestea despre cum stau lucrurile cu Islanda, care are o echipa de negociere mica, pe capitole vin 1-2 oameni, ca deh, e o administratie mica, iar ei sunt foarte competenti, foarte buni si la orice zice echipa UE, ei itnreaba: de ce? Si cer explicatii sa vada ce pot obtine, ce este absolut necesar de implementat sau unde poate exista flexibilitate.

O ultima impresie: avea o parere foarte buna despre Leonard Orban si despre faptul ca el a fost un tough negociator. Am zambit cand am auzit aceasta caracterizare, intrucat sunt multi care l-au considerat si il considera pe fostul negociator, fostul comisar european, orice, dar nu tough.

Mitocanul de raport

Iulie 2008: Mark Gray, purtator de cuvant al Comisiei, imi spunea ca nu va organiza un briefing informal pe raportul pe justitie pentru ca toate cele patru variante fusesera deja publicate in presa din Romania. Mai mult, arata ca cei din Comisie sunt extrem de deranjati de faptul ca drafturile de raport fusesera deja comentate de autoritatile de la bucuresti, de la procurorul general si ministrul justitiei pana la politicieni si sociaetatea civila.

Iulie 2009: Raportul va fi prezentat miercuri, insa joi si vineri apar primele informatii din raport, un draft, un proiect intrat in negocierile dintre cabinetele comisarilor europeni. PSD da un comunicat de presa in care comenteaza raportul. Acelasi Mark Gray reactioneaza, potrivit NewsIn: "Nu stiu ce versiune au, dar singura versiune care conteaza este cea pe care o vom prezenta la 22 iulie. Am vazut criticile - e interesant sa critici ceva ce n-a fost inca publicat".

Duminica, agentiile de presa consemnau reactiile ministrului Predoiu, care va merge si va discuta luni in Coalitie raportul - care, de fapt, este INCA un proiect, supus negocieriloe si modificarilor -, ale procurorului general si ale societatii civile.

Vazand aceste reactii ma gandesc la o noua specie pentru proiectul Radio Guerrila: MITOCANUL DE RAPORT. Nimic din infatisarea lui nu-l tradeaza: nu are lant gros de aur la gat si ghiul pe deget, nici tricou mulat cu D&G, ci costume de firma, dar nu cu eticheta la vedere, cravata asortata, deux-piece business si accesorii asortate, sunt white collars, profesionisti. Si totusi, comit o mitocanie, stiind bine ca o fac. Si e chiar mai mult decat mitocanie, e incalcare a regulilor unui joc. Toti cei care s-au antepronuntat pe raport - autoritati ale statului si societatea civila, militanti pentru o justitie curata si lupta anticoruptie, ei toti trebuie sa stie si stiu ca Bruxelles-ul nu agreeaza antepronuntarea pe un document pe care nu l-a prezentat oficial si inca se negociaza.

Exitand informatiile, publicate de HotNews.ro aici si aici, e normal ca presa sa ceara reactii. Insa la fel de normal este ca autoritatile si chiar si societatea civila sa spuna ca nu comenteaza un document care nu este inca adoptat. Mare parte din el nu va fi schimbata, insa - dupa episodul de anul trecut in care Comisia a aratat foarte clar ca autoritatile de la Bucuresti si toti cei care s-au antepronuntat pe raport au incalcat regulile jocului si cauta sa identifice sursele din care s-a scurs documentul - trebuia sa fie o lectie invatata deja la Bucuresti.

Numai ca nu a fost, iar explicatia este foarte simpla: toti cei care comenteaza au un unic scop, acela de a lovi in dusmani, fie ei partidul advers, CSM, DNA, Comisia Europeana insasi, clasa politica, Ministerul Justitiei, judecatorii, you name it. Si cine o face primul si da lovitura cu barosul cel mai mare acela iese in avantaj.

Pentru ca raportul pe justitie ofera fiecarei parti barosul cu care poate lovi in dusman, ii ofera legitimitatea de a o face si argumentele. Fiecare vrea sa iasa primul in fata, ignorand faptul ca incalca flagrant regulile jocului.

Chiar daca ministrul justitiei stie ca nu vor fi mari modificari pe proiectul de raport pe care l-a citit, este o mitocanie absoluta sa il discute in Coalitie cu doua zile inainte de a fi publicat sau sa anunte public asta. Pana miercuri la ora 12.00, cand in sala de conferinte de presa de la Comisie purtatorul de cuvant nu anunta ca raportul a fost adoptat de Colegiul Comisarilor, acele documente - un raport politic si unul tehnic - nu sunt oficiale si nicio autoritate a statului roman nu trebuie si nu poate face comentarii pe ele si nici sa le discute.

Batalia interna este, ca in multe alte ocazii, mult mai importanta decat a respecta regulile jocului european, reguli pe care ni le-am asumat. Lectiile trecutului - unul foarte recent avand in vedere ca trecutul la care ma refer este iulie 2008 - sunt ignorate.

Recomandarile CEPS pentru autoritatile romane privind justitia si lupta anticoruptie (II)

Centre for European Policy Studies face, in studiul "Saveguarding the Rule of Law in an Enlarged EU: The Cases of Bulgaria and Romania" recomandari si autoritatilor de la Bucuresti. Aici sunt recomandarile pentru institutiile UE.

Siguranta legislativa

• Ministerele trebuie sa aiba capacitatea administrativa de a atribui si implementa analize de politici, analize cost-beneficiu si sa organizeze consultari publice asa cum este cerut de legislatia existenta.
• Infiintarea unei unitati care sa emita legislatie si sa unifice directiile similare din ministere, din care sa faca parte avocati si specialisti in stiinte politice, precum si reprezentanti ai ONG-urilor care sa verifice continutul si posibilele contradictii intre legislatia propusa si alte noi acte normative.
• Sa puna in practiva un proces mai transparent si participativ de formulare a actelor legislative si sa adopte reglementari care sa implice consultarea cu aomenii din profesie si cu ONG-urile.
• Eliminarea cerintei ca parlamentul si comisia juridica sa accepte trimiterea in instanta a parlamentarilor.
• Sa rezolve confuzia prezenta in Constitutie - printr-o schimbare a acesteia - referitor la statutul procurorilor, daca sunt magistrati sau agenti ai executivului - e nevoie de claritate si de o decizie politica pentru a separa cele doua categorii judiciare.

Transparenta si responsabilitatea institutiilor

• Sa introduca si aplice o definitie clara privind persoanele care s-ar ptuea afla in conflict de interese cand sunt numite intr-o functie publica; Agentia Nationala de Integritate trebuie sa fie responsabila pentru urmarirea aplicarii corecte a acestei definitii.
• Metodologia aplicata de autoritatile anticoruptie nu este suficient de personalizata si complexa - acestea trebuie sa isi multiplice sursele pentru a-si construi cazurile si sa nu se bazeze doar pe media si pe agentiile statului.
• Sa se asigure ca inistitutiile anticoruptie au personal suficient si, daca exista un deficit de candidati calificati, sa externalizeze serviciile printr-un proces transparent de licitatii.
• Sa se asigure ca sunt institutite reguli de securitate si institutionale ca sa nu existe scurgeri de informatii care sa fie mai apoi folosite in scopuri politice.
  

Independenta si profesionalismul sistemului judiciar si al altor institutii

• Sa introduca un control mai bun asupra stocarii documentelor in timpul procedurilor judecatoresti si sa stabileasca responsabilitati pentru judecatori sau grefieri daca apar scurgeri de informatii in timpul procesului.
• Resursele umane trebuie sa devina o prioritate in toate institutiile din sistemul judiciar - sa fie formulata o politica de resurse umane pentrui a se asigura calitatea pregatirii celor din sistem, calificarea celor care profeseaza sa fie prioritara fata de modernizarea tehnologiei.
• Sa introduca in sistem transparent de selectie a personalului la toate (si in special la cel mai inalt nivel) nivelurile. Nu exista criterii clare pentru evaluarea performantelor, iar daca exista, atunci nu se aplica.
• Introducerea unui sistem etapizat de alegere a Consiliului Superior al Magistraturii - la fiecare 2 ani - pentru a innoi componenta CSM cu o treime si pentru a obliga magistratii sa fie mai activi in procesul electoral al profesiei lor.
• Introducerea posibilitatii ca membri CSM sa fie revocati in orice moment in timpul mandatului lor daca nu sunt activi.
  

Protejarea drepturilor omului

• O mai buna punere in practica a deciziilor Curtii Europene de Justitie si a CEDO.

Monitorizarea Romaniei pe justitie nu trebuie ridicata, mecanismul trebuie prelungit cu inca 3 ani, nu anual - CEPS (I)

Centre for European Policy Studies (un think-tank prestigios de la Bruxelles), a publicat un studiu - "Saveguarding the Rule of Law in an Enlarged EU: The Cases of Bulgaria and Romania" - consistent despre situatia justitiei din cele doua tari.

Mie mi-au atras atentia recomandarile pe care le fac autorii atat institutiilor europene, cat si Romaniei.

Daca vreti sa consultati tot documentul, care inventariaza toate informatiile aparute pe reforma justitiei si lupta anticoruptie din rapoartele Comisiei Europene, din presa, din rapoartele ONG-urilor, el poate fi descarcat gratis de pe internet. Aici. In foto este indicata cu galben rubrica exacta unde se poate face asta.

Sa trecem insa la recomandari, care sunt in contradictie ce ne-am dori ca romani - adica ridicarea monitorizarii, sa nu mai fim un stat de rangul II in UE asa cum e situatia acum - dar care probabil sunt in concordanta cu ce ar fi cel mai functional pentru ca justitia noastra sa ajunga sa fie europeana.

Ce recomanda CEPS institutiilor UE?

• Daca taierea fondurilor europene este vazuta ca o potentiala sanctiune pentru Romania, recomandam abordarea "carrot and stick" (morcovului si batului, recompensa si pedeapsa): pedeapsa ar fi ca Bruxelles-ul taie toate fondurile pentru Romania, iar recompensa ca Romania poate sa primeasca bani pentru reformarea sistemului judiciar - odata ce justitia functioneaza cum trebuie, Romania poate primi bani si pentru alte domenii si va avea, in acelasi timp, oameni calificati in accesarea fondurilor.
• Mecanismul de cooperare si verificare (MCV) nu trebuie eliminat la sfarsitul perioadei de monitorizare de 3 ani. Desi formularea extinsa a obiectivelor (benchmarks) este utila pentru a acoperi mai multe reforme necesare, aceasta formulare generoasa si cuprinzatoare este adesea folosita de guvernul roman sa mascheze lipsa de progrese. O forma mai precisa de monitorizare si de definire a elementelor cuprinse in fiecare benchmark ar putea ajuta la responsabilizarea institutiilor nationale in realizarea obiectivelor.
• MCV nu trebuie prelungit anual.
• Daca va fi reinnoit pe termen mediu, pentru alti 3 ani, obiectivele MCV trebuie sa devina mai flexibile si mai bine definite pentru a permite renuntarea la monitorizare a domeniilor in care s-au inregistrat progrese fara a fi nevoie sa renunti la intreg mecanismul si sa permita introducerea unor noi domenii in care este nevoie de masuri.

Raportul Comisiei Europene pe justitie - asa si? Am obosit...

Comisia Europeana a prezentat joi raportul intermediar pe justitie, acel document pur factual cu ce s-a facut si ce mai trebuie facut, evident fara indicarea unor masuri ulterioare impotriva Romaniei in caz de neconformitate. Un raport tehnic, daca vreti. Daca se astepta cineva la o sanctiune, se insela amarnic, decizia politica se ia in vara.

Este primul raport din ultimii 3 ani despre care nu scriu, pentru ca aici, in Anglia, sunt mai degraba student decat jurnalist. Si va marturisesc ceva: urmaresc rapoartele astea din 2005 si am obosit. Vad ca si voi, cititorii, ati obosit, dupa numarul de citiri pe care il are pe HotNews.ro articolul pe acest subiect si din comentarii. Am observat asta inca din iulie 2008, de la raportul anterior.

Pentru mine ca jurnalist pe afaceri europene este intotdeauna un eveniment important, de obicei sunt la Bruxelles, scriu analize, fac anticipari, vorbesc cu surse, incerc sa obtin documentul sau informatii din el, ma straduiesc sa dau cat mai repede informatia oficiala, adica sunt niste zile de munca intensa. Si am obosit, m-am saturat sa citesc limbajul bruxelles-ez, care evalueaza progresele - care or fi ele? - si face recomandari.

Cand am citit acest raport, de joi, mi-am zisdin nou: asa si? Stiam ca lucrurile stau prost, ca cei de la Comisie au considerat ca nu s-a facut nimic din vara, pentru ca a urmat perioada electorala si asteptau sa vada daca PSD intra la guvernare si care va fi soarta lui Daniel Morar in prima instanta. Am sris pentru HotNews.ro cum se vedea lupta anti-coruptie de analisti si de oameni de la Bruxelles, il gasiti aici. Vi-l recomand pentru opiniile diverse de acolo, am vorbit cu cei de la Economist Intelligence Unit, care mi-au trimis un raport, cu Stratfor, din SUA, cu analisti romani si straini si opiniile sunt cat se poate de variate. Erau doar analize si anticipari. Care a fost realitatea?

Bun, Morar a fost pastrat in fruntea DNA, Predoiu in fruntea Ministerului Justitiei - ministrul a fost bine vazut la Bruxelles, dupa catastrofalul Chiurariu care a avut o relatie foarte dificila cu cei de la Comisie, care l-au considerat un pusti impertinent si fara argumente -, dar noul Parlament a votat impotriva trimiterii lui Nastase in judecata. Din nou.

Asa ca evaluarea Comisiei, facuta pana in 15 ianuarie 2009, a tinut cont de asta. Bruxelles-ul a cam lasat tonul diplomat la o parte. Ca si in vara, capul rautatilor este Parlamentul, premiantii sunt DNA si ANI (Agentia Nationala pentru Integritate), iar CSM pare sa-si fi imbunatatit un pic imaginea in fata Comisiei, care noteaza ceva progrese.

• Ritmul progreselor nu a fost mentinut.
• In ciuda unor "semnale pozitive" in reformarea justitie, rezultatele "sunt dificil de demonstrat".
• Guvernul a finalizat Codurile - penal, civil, de procedura penala si de procedura civila - numai ca ele nu sunt votate de parlament.
• Intentiile CSM de a-si asuma intr-o mai mare masura reformarea justitiei "sunt incurajatoare", dar ele trebuie transpuse in fapte.
• ANI si-a construit un istoric operational de cazuri, care trebuie mentinut, dar institutia mai are nevoie de resurse umane si logistica.
• "In majoritatea celorlalte domenii, deficientele identificate in iulie de Comisie sunt de actualitate". Treducere: nu ati facut aproape nimic in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. Totusi, Comisia remarca faptul ca DNA a trimis in justitie 16 cazuri importante in prioada mai-noiembrie 2008 si noiembrie-ianuarie este un interval in care au fost trimisi in judecata un vice-premier, un fost ministru al muncii, un fost premier si trei parlamentari.
• Parlamentul trebuie sa imbunatateasca gestionarea cazurilor de coruptie la nivel inalt si sa permita anchetarea tuturor cazurilor relevante de catre autoritatile judiciare.

Am crezut pentru multa vreme ceea ce imi spuneau sursele mele din Comisie si de la Bruxelles: Comisia nu vrea capul lui Nastase pe tava, vrea sa vada ca fosti demnitari sunt trimisi in judecata, pentru a-i descuraja pe cei in pozitii inalte in stat sa se creada deasupra legilor. Pozitia oficiala a Comisiei este aceeasi: nu ne intereseaza persoane, ne intereseaza ca marii corupti, iar voi stiti care sunt, sa ajunga in tribunal pentru a avea un verdict, fie el vinovat sau nevinovat. Dar justitia trebuie sa isi urmeze cursul, Parlamentul nu se poate substitui unui tribunal.

Dupa ce am citit ultimul raport si ma gandesc ca au fost trimisi fosti ministri in judecata, totusi, singurele cazuri care s-au impotmolit in Parlament au fost cele ale lui Nastase si Mitrea. Iar acum, de ultima ora, cu noua Parlament, al lui Nastase. Iar Comisia atrage atentia legislativului pentru aceasta atitudine. Deci e vorba despre Nastase. El a devenit un caz. Atunci cand parlamentarii vor face ceea ce trebuie - nu conteaza ce avize a dat Senatul anul trecut, in cazul Pacuraru, de exemplu - abia atunci Comisia va fi multumita. Faptul ca Nastase e protejat de colegii lui reprezinta evidenta ca lupta anticoruptie la nivel inalt nu e ceea ce trebuie.

Nu am vrut sa scriu despre acest raport, dar iata ca am facut-o. Am obosit, repet, m-am saturat sa citesc aceste documente si sa observ mici diferente de la un raport la altul. Si cred ca ati obosit si voi, se vede asta din interesul pe care il aratati fata de stirile cu acest subiect. Ma orientez dupa accesarile pe HotNews.ro, dupa citirile de pe ziare, varianta on line, dupa comentarii si numarul lor.

Sunt probabil printre cei care isi doresc cel mai tare ca Bruxelles-ul sa ridice monitorizarea pe justitie la vara. Ma enerveaza ca suntem tratat ca un stat-problema in UE, din moment ce suntem monitorizati, dar in tara se mai misca ceva doar cand iti da Comisia cu rigla peste degete.

Dar vreau sa se ridice dintr-un motiv mult mai egoist: am obosit sa tot scriu despre rapoartele astea. Sunt chestiuni mult mai importante in relatia Romania-UE, in modul in care ne elaboram pozitiile pe tot felul de probleme, dar astea nu intereseaza pe nimeni. As vrea sa stiu care e contributia Romaniei la pozitia UE pe care o va prezenta Uniunea la summitul G20 de la Londra din aprilie. Mai intereaza pe cineva subiectul?

Toata lumea scrie despre UE-Romania cand sunt rapoartele. Iar dupa ce citesc aceste documente prima reactie este: asa si? O luam de la capat, cu intrebari incomode adresate politicienilor de la Bucuresti, cu explicatii suplimentare din partea Bruxelles-ului, iar in doua zile subiectul se stinge, pana la urmatorul raport cand ne infierbantam din nou. Dar intre timp, ritmul progreselor e diminuat sau ele lipsesc cu desavarsire.