In culisele Economist Intelligence Unit

Am facut un scurt stagiu la Economist Intelligence Unit (divizia de analiza si prognoza a trustului The Economist) in aprilie si de atunci mi-am tot propus sa scriu despre cum lucreaza ei, din ce am vazut. Am fost norocoasa ca am putut participa si la niste sedinte, asa ca i-am vazut cum colaboreaza oameni din departamente diferite. M-am decis sa scriu astazi despre culisele de la EIU suscitata de un articol de pe HotNews.ro. Iata-l aici.

Unul dintre cei trei analisti, Laza Kekic, a fost cel care si-a dat acceptul sa fac scurtul stagiu la ei si este seful diviziei de analiza pentru Europa de Est.

Oamenii sunt impartiti de arii geografice si unii pe specializari - industria auto, energie, etc. In fiecare departament analistilor le sunt alocate tari, Romania fiind impartita intre doi dintre cei de la departamentul Europa de Est. Ei fac rapoarte si au niste editori care reverifica informatiile si modul in care sunt redactate articolele.

Cum isi aduna informatiile? Au mai multe surse:

• rapoartele institutiilor internationale, FMI, WTO, Banca Mondiala, Comisia Europeana, ONU
• presa interna (din tarile respective) si internationala
• (cel mai important) vizite in tarile de care se ocupa
• discutii cu autoritatile tarilor de care se ocupa

Periodic, exista sedinte pe zone si sedinte generale, la care poate participa toata lumea. Ele se desfasoara in felul urmator: se anunta din timp care sunt temele si cine se ocupa de ele. eu am participat la sedinta dinaintea Summit-ului G20 de la Londra, din 2 aprilie. Asa ca in 1 aprilie a avut loc o sedinta in care specialistul pe aceste probleme a facut o prezentare. A vorbit despre temele aflate in discutie, a facut un mic rezumat al intalnirii anterioare, din noiembrie de la Washington si apoi a prezentat pozitiile fiecarei tari participante fata de temele noului summit. In final a facut o prognoza la ce s-ar putea obtine si ce nu, una extrem de bine argumentata si, dupa cum s-a demonstrat, foarte exacta.

Dupa prezentare au inceput sa fie puse intrebari, ca la un seminar, colegii o puneau sa dezvolte o afirmatie facuta sau sa explice de ce SUA are o anumita pozitie si Franta o alta, dar acolo se vorbea despre nuante, despre informatii din interior.

O a doua tema a fost situatia industriei auto din SUA si a suscitat discutii aprinse. Mi-a placut foarte mult atmosfera, oamenii isi spuneau parerea, puneau intrebari, adica toti cei prezenti la sedinta respectiva erau interesati de discutii si comentau tot ce se spunea.

In final, o tanara tocmai se intorsese dintr-o vizita in Cuba - se vedea pe unde a fost si dupa ten, ca era singura bronzata intr-o sala de palizi - si prezenta rezultatele vizitei. Care este situatia acolo, in contextul crizei economice, ultimele reactii la anuntul facut de presedintele Obama privind un dialog constructiv cu Cuba, o prognoza pentru viitorul apropiat.

De fapt, asta se intampla intotdeauna, cei care merg in vizite in tarile de care se ocupa se intorc si fac un briefing colegilor de departament despre discutiile avute acolo. In respectivele tari intra in contact cu autoritatile, cu analisti, cu oameni politici, participa la conferinte.

De exemplu cel care se ocupa de Ungaria a fost la Budapesta si il cunoscuse pe cel care urma sa devina premier, in locul lui Gyurcsany. Ii fusese prezentat la o conferinta la care participase si el anticipa ca respectivul politician are cele mai mari sanse sa devina premier, ceea ce s-a si intamplat.

Cei de la EIU au sau ar trebui sa aiba o buna colaborare cu ambasadele din Londra si sunt adesea invitati la intalniri organizate de ele atunci cand vin din tara fie oameni de afaceri, fie politicieni. Sursele lor de informare sunt multiple si vorbesc inclusiv cu jurnalisti. In ceea ce priveste Romania au o foarte buna relatie cu BNR, au acces la autoritati, gratie prestigiului EIU. Institutul de statistica si rapoartele lui sunt o alta sursa intens folosita de ei, fireste.

Impresia pe care mi-au lasat-o zilele petrecute acolo a fost ca e un mediu de dezbatere si de analiza foarte serioasa. Culeg informatii din toate sursele credibile posibile, accesibile si mai putin accesibile, si le supun unei discutii colective, atunci cand e cazul. Si cunosc foarte bine tara de care se ocupa, decidentii politici si economici, nuantele, controversele, absolut tot. Ce mai, un mediu profesioniat.