David Cameron, liderul conservatorilor britanici, si-a indeplinit obiectivul de a crea un grup eurosceptic in Parlamentul European, grupul reformatorilor si conservatorilor europeni (ECR).
Cu cei 55 de membri - majoritatea conservatorilor britanici formeaza nucleul dur alaturi de membrii partidului fratilor Kacynski si cu cei ai fostului premier ceh Mirek Topolanek - ECR devine al patrulea grup din PE, devansandu-i pe Verzi, care au 53 de membri.
Totusi, multi dintre conservatori au considerat aceasta miscare una periculoasa, menita sa diminueze influenta britanicilor in PE, o influenta semnificativa avuta cand erau asociati marelui grup conservator PPE.
Aceasta idee a fost insa contracarata cu argumente, aratand ca cinci dintre partidele asociate grupului sunt la guvernare in state membre ale UE, iar doi dintre membri, cel ungur si leton, sunt fosti ministri de externe ai tarilor lor (European Voice).
- In urma plecarii conservatorilor britanici, PPE-DE a pierdut ultimele doua litere, cel mai numeros grup de deputati europeni fiind acum PPE. El numara 264 de membri si l-a reales la conducerea lui pe francezul Joseph Daul. Eurodeputatul roman Marian Jean marinescu a fost si el reales in functia de vicepresedinte, iar mult mediatizatul refuz de a o primi pe Elena Basescu in grup nu s-a intamplat, ea fiind acceptata "fara nicio obiectie, in unanimitate" de membrii PPE, arata un comunicat de presa al PPE.
- PES nu mai exista, insa socialistii au creat, prin includerea italienilor de la partidul democrat, o alianta: Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor (APSD). Italinii nu au vrut sa fie folosit termenul "partid" si au vrut ca la numele grupului politici sa fie adaugat "democrat". Asa ca s-a ajuns la numele de compromis de mai sus. Germanul Martin Schultz a fost reales presedinte al celui de-al doilea grup ca pondere in Parlamentul European si a avut o remarca haioasa referitor la numele grupului: "voi cere mai mult timp cand voi lua cuvantul, sa apuc sa spun numele intreg al grupului". APSD are 183 de membri si si-a consilidat pozitia a doua in PE. Severin a fost ales vicepresedinte pentru politica externa si de aparare in cadrul APSD.
- Jerzy Busek are toate sansele sa fie presedinte al PE, pentru o jumatate de mandat pe care popularii il vor imparti fie cu socialistii, fie cu liberalii. Inca nu e transata aceasta problema. Candidatul PPE sustinut de Berlusconi, Mario Mauro, nu a avut sustinerea francezilor si a germanilor. La reuniunea liderilor europeni populari dinintea Consiliului European a fost mai mult decat evident ca polonezul se bucura de sustinere, mai ales ca s-a vrut si transmiterea unui mesaj Europei Estice. Cealalta jumatate de mandat i-ar putea reveni fie lui Martin Schulz, fie lui Graham Watson de la ALDE.
- Liderii europeni il sustin pe Barroso pentru un nou mandat, iar Merkel si Sarkozy au indicat clar ca ar vrea ca el sa primeasca votul PE la prima sesiune plenara a acestuia, in 15 iulie. Insa eurodeputatii - socialistii, verzii si chiar liberalii - nu agreeaza aceasta idee si vor sa amane pentru toamna acest vot.
25 iunie: Liderii grupurilor politice din PE se vor intalni cu premierii suedez si ceh, adica ai (in curand) fostei presedintii a UE si viitoarei presedintii a Consiliului. Nu se stie daca si grupul eurosceptic, ECR, isi va trimite lider, intrucat oficial nu exista pana la mijlocul lui iulie, la prima sesiune plenara a PE.
Daca discutiile de la Stockholm vor indica totusi ca majoritatea eurodeputatilor il vor vota pe Barroso in 15 iulie, atunci va urma nominalizarea formala a Consiliului, in procedura scrisa probabil, a portughezului pentru un nou mandat de rpesedinte al CE.
30 iunie: ALDE isi alege noul lider.
7 iulie: PPE decide pe cine va propune eptnru presedintia Parlamentului European
15 iulie: Barroso ar putea aparea in fata PE pentru votul eurodeputatilor. Este nevoie de majoritatea simpla.
Sfarsitul lui septembrie-inceputul lui octombrie: Referendum in irlanda pe tratatul de la Lisabona
Daca Tratatul este ratificat de Irlanda, polonia si Cehia, atunci liderii statelor UE trebuie sa ia decizia privind componenta Comisiei, adica numarul membrilor ei (27, cate unul pentru fiecare stat membru, cel mai probabil) si portofoliile.
29-30 octombrie: Consiliul UE va decide asupra nominalizarii comisarilor, a presedintelui Consiliului European, a inaltului reprezentant si secretarului general adjuunct al Consiliului
Noiembrie: Audierea comisarilor europeni in comisiile de specialitate parlamentare.
Noiembrie-decembrie: PE va vota in plenara Comisia si presedintele (cu majoritate absoluta)
Ianuarie 2010: Intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona si inceperea mandatului noii Comisiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu