Meritocratia in Romania. Baconschi, nu Aurescu

Sunt o idealista, eu inca mai cred in meritocratie. Marturisesc ca am ramas surprinsa si dezamagita sa aud despre propunerea lui Teodor Baconschi pentru portofoliul externelor, in conditiile in care numele lui Bogdan Aurescu a fost atat de mult vehiculat si eram convinsa ca merita acest post.

Nu am nimic impotriva ambasadorului roman la Paris, am facut un interviul cu domnia sa inainte de a prelua mandatul in Franta, dialogul a fost o incantare. Insa nu am uitat de un scandal in care era implicat un jacuzzi.

De partea cealalta, pe Bogdan Aurescu il stiu profesional mult mai bine din contextul procesului de la Haga. E tanar, dar cred ca are calificarea sa fie ministru. Nu este un tip controversat, nu are balaceli in jacuzzi, este in minister de 13 ani si a lucrat acolo zi de zi - un argument important, incat acum sunt convinsa ca la conducerea MAE trebuie sa fie un om din sistem, care sa cunoasca in amanunt acea intitutia.

Daca meritocratia ar fi fost un criteriu de evolutie profesionala in Romania, Aurescu era acum ministru. Numai ca nu este. Jocurile politice si interesele primeaza O sa si explic.

Aurescu este indubitabil un profesionist recunoscut. A castigat pentru Romania - impreuna cu echipa sa - procesul impotriva Ucrainei, a lucrat la acest proiect si a avut viziune si o gandire strategica pe termen lung. Probabila asta a fost cel mai coerent proiect de politica externa al Romaniei de dupa revolutie. Recunoasterea lui Aurescu este atat in randul profesiei, a intregii clase politice - audierea sa in Parlament si faptul ca a primit constient (nu dintr-o greseala, ca Blaga) avizul favorabil al comisiei parlamentare reprezinta o confirmare profesionala fara niciun echivoc, dar si la nivelul opiniei publice.

Ei bine, Aurescu a fost propus ministru in guvernul Croitorul, un guvern despre care se stia ca o sa fie sacrificat, care nu va trece. Si atunci a aparut intrebarea fireasca: de ce a acceptat? In mod cert isi cunostea sansele - ele erau minime, daca nu nule. Pentru ca el a considerat ca da un semnal puternic in institutie, in minister, ca le transmite oamenilor ca in ciuda haosului politic, lucrurile au si vor avea continuitate, ca situatia in MAE, in politica externa romaneasca e sub control. Sa recunoastem, ministerul asta e complicat si cu o gramada de bube, in ciuda faptului ca pare cel mai elitist.

Lui Basescu i-a servit sa fie nominalizat Aurescu pentru externe. Si in guvernul Croitoru, si in guvernul Negoita. L-a folosit, s-a folosit de imaginea buna pe care o are Aurescu. Cum? Declaratia lui Basescu spusa in campanie nu are nevoie de nicio explicatie:

Sunt mândru că România a câştigat cel mai mare proces al său de după cel de-al doilea război mondial. Ne-am câştigat 9.600 de kilometri pătraţi de platou continental în Marea Neagră în disputa de la Haga cu Ucraina. Iată că în timpul mandatului meu suprafaţa României a crescut nu numai cu ce aduce Dunărea, dar şi cu 9.600 kilometri pătraţi în Marea Neagră. (...) Am luat o Românie mai mică de la Ion Iliescu şi la sfârşitul primului mandat las tuturor românilor o Românie mai mare decât am primit-o şi asta în primul rând este că şi voi românii aţi vrut ca să se câştige acest proces extrem de important la Haga.

A zis-o la mitinguri, a zis-o la dezbaterile cu contracandidatii.

Cand s-a pus problema noului guvern Boc, evident ca numele lui Aurescu a aparut din nou. Probabil ca toti se gandeau: ok, in sfarsit, i-a venit momentul. Apoi a aparut, tot pe surse, si o a doua varianta: Sever Voinescu. O varianta care palea, in ochii opiniei publice si nu numai, in fara lui Aurescu, indubitabil.

Vineri, colegii de pe politic aflasera, pana pe la pranz, ca Aurescu va fi ministru, presa dadea ca sigura acesta varianta. Insa cei care faceau guvernul aveau alte planuri. Campania electorala trecuse. Asa ca sambata a aparut surpriza: Teodor Baconschi propus pentru portofoliul Externelor. Diplomatul a confirmat ca a fost intrebat si ca vine in tara pentru audieri.

Toata aceasta schimbare - in urma unor sfori trase si inca mai caut explicatia plauzibila pentru numirea lui Baconschi - imi arata ca, pana la urma, meritocratia nu conteaza in Romania. Doar jocurile si interesele politice. In acest moment MAE avea nevoie de un om ca Aurescu. Un om cu competentele lui.

Trecand peste statura intelectuala a lui Baconschi, performantele lui in MAE sunt caracterizate ca foarte modeste. Indepartarea lui din functia de secretar de stat (prin redeseanrea organigramei MAE si desfiintarea functiei) de catre Calin Popescu Tariceanu - interpretata la momentul respectiv ca un alt episod al conflictului Basescu-Tariceanu, in conditiile in care Baconschi era un apropiat al presedintelui, el fiind apoi adus consilier la Cotroceni, inainte de plecarea in Franta - ar fi avut cauze si niste evaluari ale performantei sale in aceasta functie. "E buna ca ambasador in Portugalia sau pe langa Sfantul Scaun,in functii reprezentative, dar palaria de ministru e prea mare pentru el. A fost si cea de secretar de stat", este un curent de opinie in MAE.

Meritocratia nu conteaza, Aurescu a fost bun in campanie. Asta e convingerea mea. Sunt absolut convinsa ca n-a refuzat el propunerea, ca apoi sa se gaseasca o alternativa. Pur si simplu cred ca nu i s-a mai propus oficial, chiar daca a fost varianta.

Pe de alta parte, probabil ca nu e inca momentul lui. Nu intr-un guvern despre care se spune ca va fi unul de sacrificiu. Asa ca nu e nicio pierdere, in mod sigur nu pentru el. E insa o pierdere pentru cei care inca mai cred, la fel ca si mine, ca totusi, in ciuda intereselor si jocurilor politice, meritocratia isi gaseste si ea locul pe undeva. E clar, insa, ca deocamdata nu e cazul.