UPDATE: Basescu mananca la Chisinau ciorba de prepelita si costite la gratar

Urmaresc cu atentie vizita lui Traian Basescu la Chisinau. Presa on line de-acolo urmareste cu mare atentie orice miscare a presedintelui, de la faptul ca a gustat din painea moldoveneasca atunci cand a aterizat pe aeroportul de la Chisinau, pana la faptul ca a luat aceeasi masina cu presedintele Ghimpu, care l-a intampinat.

Ei bine, ascultand o emisiune pe Jurnal.tv, inteleg ca delegatia romana mananca la Casa Vinului si ca acolo, in meniul presedintelui Romaniei ar fi "ciorba de prepelita si costite la gratar". Acum nu stiu daca se confirma aceasta informatie, dar mi se pare amuzanta.

UPDATE: Jurnal.md publica joi meniul real al lui Basescu. Doar costitele se confirma. Iata-l: "Salată din somon, cu rucola şi roşii ceri cu sos picant. Fileu de raţă, cu sos de pomuşoare şi pară marinată în spumant. Costiţe de viţel cu mix de legume, coapte la grătar. La desert, pandişpan cu fructe şi caramelă. Pentru fiecare fel de mâncare, Băsescu a servit câteva gâturi de vin de diferite feluri."

Ideea este ca presa de la Chisinau pare sa urmareasca vizita lui Basescu asa cum urmarim noi vizitele presedintilor americani. Numai atunci am remarcat atata mobilizare de forte, atatea informatii, de la cele de politica externa la cele mondene.

Tot pe acelasi site am vazut si momentul in care presedintele roman a fost la monumentul lui Stefan cel Mare unde, chiar in ciuda ninsorii si a temperaturilor scazute, erau oameni adunatisa il vada pe presedinte. Unimedia spune ca au fost 800 de persoane.

Basescu a facut o baie de multime, am vazut secventa in care un barbat il imbratisa cu foarte mare caldura si entuziasm.

PS. Am remarcat si eu - ca doar s-a dat obsesiv, chiar daca o ratai in discursul live - faptul ca presedintele va merge la Kabul. Kabul, Cahul... tot aia, nu? :) E evident ca e o eroare nu din nestiinta, ci pur si simplu ca asa i-a iesit. Sper ca ma emisunile de analiza din seara asta sa nu se vorbeasca numai despre asta, ci sa se analizeze continutul discutiilor si deciziile ce se profileaza dupa vizita asta.

Am remarcat niste decizii importante:

• Vineri, printr-o OUG, se va infiinta agentia pentur acordarea cetateniei, cu sediul la Bucuresti si cu 5 filiale, in Iasi, Galati, Suceava, Timisoara si Cluj.
• Acordam 100 de milioane de euro nerambursabili Chisinaului, pentru dezvoltarea infrastructurii in educatie.
• Am acordat, pana in 2008, 2400 de cetatenii romanesti moldovenilor, dar anul trecut, in 2009, dupa adoptarea noii legislatii, Romania a dat 20.000 de cetatenii moldovenilor, dintre care 14.000 de moldoveni sunt deja romani si restul asteapta finalizarea formalitatilor.
• Acordul privind micul trafic la frontiera va fi operational pana la sfarsitul lui martie.
• Romania este dispusa sa mai deschida un consulat, in afara de cele de la Chisinau, Cahul si Balti.

Basarabia sau Republica Moldova?

Multi dintre cititorii HotNews.ro, atunci cand comenteaza, se refera la tara vecina ca Basarabia. Cetatenii sunt... evident basarabeni. Foarte multi dintre cei care comenteaza vorbesc despre unire. Nu e asta o noutate.

Pe de alta parte, inteleg de la un prieten roman care e in Republica Moldova ca pe moldoveni - sau, ma rog, probabil pe unii dintre ei, sa nu generalizez - ii deranjeaza ideea de basarabia. De ce? Pentru ca, spun ei, Basarabia este numele dat de rusi. Asa ca ei prefera Republica Moldova.

Va marturisesc ca nu sunt in masura sa spun cine greseste sau daca greseste cineva sau e o chestiune de sensibilitate. Oricum, e clar ca perspectiva romanilor si a moldovenilor este alta. Daca unora dintre noi li se pare normal sa vorbeasca despre Basarabia, iar moldovenilor sa protesteze cand tara lor e numita asa.

Poate unii dintre voi, care ati sutdiat istoria si stiti mai multe despre nuantele si subtilitatile acestei chestiuni, ma puteti lamuri.

PS. O anticipare a vizitei la Chisinau a presedintelui Basescu, aici.

Eurostat confirma o stare de fapt: increderea romanilor in televiziuni s-a dus rau la vale

De parca mai aveam nevoie de o confirmare... Si totusi, Eurostat 72, sondajul dat publicitatii luni, arata ca intre iunie 2009 si noiembrie 2009, procentul romanilor care aveau incredere in televiziuni s-a diminuat cu 9 puncte. Adica a scazut de la 70% la 61%.

Ok, suntem peste media europeana, care in iunie a fost de 51%, iar in noiembrie de 49%. La nivel european, scaderea increderii in televiziuni nu a fost decat de 2 puncte procentuale, dupa cum se vede.

Sondajul in Romania s-a facut in perioada 30 octombrie-11 noiembrie, adica inaintea primului tur al alegerilor si de aparitia filmului cu pustiul lovit de Basescu in campania electorala din 2004.

Oare faptul ca increderea in televiziuni a luat-o la vale intr-un mod abrupt si rapid, in numai cateva luni si inainte de perioada cu adevarat murdara care ne-a revoltat pe multi dintre noi, va conta pentru cei ce fac politica editoriala a televiziunilor?

Haiti

Urmaresc inca de la producerea tragediei informatiile despre Haiti si ma asteptam ca acum, cand avem corespondentii unei televiziuni, sa aflu mai multe. Deocamdata reportejele lui Zarescu nu se apropie macar de cele vazute pe televiziunile franceze sau belgiene, ca sa nu mai vorbesc despre CNN. Dar, cine stie, dupa ce va inceta sa se laude ca Realitatea e singura televiziune care si-a trimis corespondent - ceea ce e de apreciat, mai ales in aceste vremuri de criza, atat pentru presa, cat si pentru televiziunea respectiva - si sa ne spuna cat e de periculos sa fie acolo, va putea sa faca si niste reportaje foarte bune. Credeam ca sunt eu cam malitioasa, dar am descoperit si pe Catavencu aceeasi opinie. As putea spune ca mi-au luat-o inainte. :)

***

Haiti a fost si subiectul demersului teledonului de la Realitatea Tv de duminica, in care s-au strans inteleg peste 300.000 de euro. Este o dovada ca romanii pot fi miscati sau ca astfel de actiuni - cand vezi ca unii dau bani - mobilizeaza, chiar daca pentru a da 2 euro rpintr-un SMS sau cateva mii, cum a fost cazul unor firme. mai mult, inteleg ca au fost si oameni pe care ii intereseaza sa adopte orfani din Haiti. Am vazut si pe Euronews si pe CNN povesti despre miile de copii care au ramas orfani in urma cutremurului.

***

Tot situatia din Haiti e in centrul unei confruntari in francezi si britanici. Ati auzit bine, nu francezi si americani, despre asta a scris indelung presa internationala saptamana trecuta. Dar francezii o ataca puternic pe Catherine Ashton, noul Inalt Reprezentant pentru Politica Externa, care nu a mers in Haiti. Lipsa ei de experienta diplomatica si a unei echipe suficient de numeroase o fac destul de vulnerabila, iar o parte dintre europeni nu sunt deloc dispusi sa o crute.

Ashton si-a justificat absenta de la locul dezastrului prin faptul ca Natiunile Unite le-au sugerat demnitarilor straini sa nu mearga acolo, pentru a nu determina o deturnare a resurselor si atentiei de la ajutorul umanitar care trebuie acordat. Adica oamenii care le-ar asigura protectia ar fi mult mai utili in alt scop. Totusi, comisarul pentru ajutor umanitar, Karel de Gucht, aflat la final de mandat in comisia Barroso I, dar membru in continuare in noua echipa a portughezului, a fost in Haiti.

Cum spuneam, francezii o ataca pe Ashton - aici - in timp ce britanicii, jurnalistii britanici, sar in ajutorul ei atat pe Financial Times, cat si pe Economist.

Tectonica sentimentelor

Diane si Richard traiesc urmarile tectonicii sentimentelor (foto. TNB)

Tectonica sentimentelor este o piesa scrisa de Eric-Emmanuel Schmitt, pe care am vazut-o saptamana trecuta la TNB, sala Atelier. Nu sunt critic de teatru, asa ca nu fac decat sa exprim o parere de spectator, insa mi-a placut atat de mult incat am facut o gasca de prietene alaturi de care sa o mai vad o data. Din nefericire, insa, la urmatorul spectacol n-am mai gasit bilete. "O sa-ti placa in mod sigur", mi-a spus Ilinca Goia, cand am schimbat doua vorbe la HotNews.ro. "Place tuturor femeilor intre 25 si 40 de ani si nu numai", mi-a spus ea.

Iar Ilinca Goia, care joaca rolul principal, a fost absolut minunata in rolul Diane. Cronicile au fost bune, iar povestea este foarte actuala. Este o poveste despre iubirea in aceste vremuri in care femei frumoase, inteligente si realizate profesional nu reusesc sa gaseasca iubirea sau ii dau cu piciorul atunci cand o gasesc, despre faptul ca, in ciuda faptului ca sunt puternice, sunt totusi foarte fragile cand vine vorba despre sentimente.

Diane este deputat, o femeie frumoasa, inteligenta si instarita, si il iubeste pe Richard. Relatia lor pare total fara probleme. Numai ca intr-o zi ea incepe sa se intrebe daca iubirea lor e la fel, are aceeasi intensitate si faptul ca el n-o mai cere de sotie - dupa ce o facuse anterior de mai multe ori, iar ea refuzase - nu e cumva un semn al faptul ca sentimentele palesc. Si ii marturiseste asta mamei ei, ceva in genul (e rezumat, sau parafrazat): "Cand stam unul langa celalalt si citim, el casca. Atunci cand vine dintr-o calatorie de afaceri, nu mai alearga spre mine sa ma ia in brate la fel ca la inceput, nu ma mai striveste la pieptul lui cand ma imbratiseaza, iar calatoriile de afaceri nu mai par sa il faca sa sufere la fel ca inainte din cauza despartirii de mine". Mama sa ii sugereaza sa discute cu Richard, dar nu asa, direct, cum ii e stilul, ci sa-l ia"mai pe departe".

Asa ca atunci cand se intoarce el cu ziarul, Diane deschide aceasta discutie. Si il ia pe ocolite: "Nu ti se pare ca in ultima vreme sentimentele mele fata de tine au mai slabit, ca atunci cand citim eu casc adesea, ca nu ma mai arunc in bratele tale atunci cand vii dintr-o calatorie de afaceri, ca nu te mai las sa ma strivesti la pieptul tau cand ma imbratisezi si ca nu mai sufar atat cand mergi intr-o calatorie?" Confruntat cu acest discurs, Richard replica si se arata usurat ca a deschis ea acest subiect. Ma simt usurat, ii spune, simteam si eu mai de demult ca e asa, insa nu am spus-o. Si ajung astfel la concluzia ca ar trebui sa se desparta, dar sa ramana cei mai buni prieteni.

In cinci minute, soarta cuplului lor s-a schimbat profund. Ei par schimbati profund, de la ideea ca despartirea e dureroasa chiar si pentru 5 minute, cat ii ia lui sa cumpere ziarul, la ideea de a se desparti definitiv, pentru ca nu se mai iubesc. Sau cel putin pentru ca asa sustin, din orgoliu, amandoi.

Diane si Richard raman cei mai buni prieteni. Numai ca nu prietenia e ceea ce doreau amandoi.

***

Ca o paranteza, eu am ajuns la concluzia ca iubirea este un sentiment supraestimat. Adica iubirea, per se, eu nu cred ca e un sentiment. Ca asa ne-au bagat in cap toate filmele, operele literare, romanele de dragoste, cantecele si toate cele ce proslavesc acest sentiment sau il evoca, e o alta treaba. Ce e iubirea? Poti sa o definesti cu o singura simtire? Pentru mine iubirea inseamna atractie fizica, respect, apreciere, faptul ca esti mandru de celalalt si realizarile lui, sprijin/ajutor pe care i-l acorzi atunci cand are nevoie, generozitate fata de celalalt, loialitate, faptul ca te dedici celuilalt, un strop de gelozie - nu inteleasa in sensul ei bolnavicios, ingrijorare cand nu-i e bine, bucuria companiei lui. Toate astea cu plus intre ele. Poti fi indragostit la nesfarsit in relatia ta? Eu zic ca nu, ca sentimentele se transforma, exact ca in piesa despre care va vorbesc. Indragosteala e doar faza de inceput si de cunoastere si de atractie ce caracterizeaza o viitoare relatie de iubire intre doi oameni. Si asta se poate explica psihic si chimic, nu-i asa? Si atunci cand spui iubesc, dar nu sunt indragostit, la ce te referi? E si asta o replica-cliseu pe care o vedem prin filme, nu? Care intretine o alta iluzie sau furnizeaza o scuza.

***

Straniu, exact in momentul in care il iubea cel mai mult, Diane il pierde din cauza nesigurantei ei privind sentimentele barbatului iubit. Si cand il confrunta, o face total gresit. Cuvintele amandurora spun, in dragoste, exact contrariul a ceea ce simt. Ei traiesc, de fapt, tectonica sentimentelor - adica acea mutatie a sentimentelor, precum cea a placilor tectonice, care provoaca - in miscarea lor - cutremure, valuri imense, tsunami.

Rodica (dr) ii spune lui Diane (stg) ca o ajuta, pentru ca uraste. "Ura, doamna, este cel mai constant sentiment, nu te dezamageste niciodata", spune personajul.

Diane, eroina piesei, este cel mai bine descrisa de autorul ei. Am gasit un interviu cu Eric-Emmanuel Schmitt, in care spune: "Am incercat sa scriu un fel de traseu initiatic in iubire. Aceasta femeie ajunge sa iubeasca in final, cand e prea tarziu. Va fi ea capabila sa mai iubeasca dupa aceasta poveste? Nu stiu. Cand a avut posibilitatea de a iubi, din cauza indoileilor sale asupra ei insasi, a ratat oportunitatea de a iubi un om dispus sa o iubeasca. Ambii aveau ocazia foarte buna de a trai ceva foarte puternic. Insa indoielile pe care le avea ea fata de ea insasi si asupra celuilalt, faptul ca ea confunda iubirea si pasiunea, sentimentul si intensitatea lui, o fac sa distruga totul. Si isi intelege greseala. E asta un bagaj pentru viitor sau doar finalul?".

Sentimentele se schimba in timp, asta e ideea piesei, se muta, precum placile tectonice, mutatie care provoaca rupturi, dislocari, un vulcan psihologic si seisme care lasa urme profunde in fiinta celor ce iubesc. Fara a vrea sa va dezvalui prea mult din piesa, pentru cei care veti vrea sa o vedeti, mai spun doar ca Diane va afla ca Richard a mintit, ca atunci cand i-a spus ca si sentimentele lui nu mai sunt la intensitatea initiala. Era doar pentru a se apara, din orgoliu, reactia lui la vorbele iubitei, care nega tot ce traiesera ei inainte, toata iubirea lor.

Piesa este o drama, din punctul meu de vedere, insa are o serie de episoade amuzante, de dialog amuzant. Savurat de public, care, din punctul meu de vedere, a gasit amuzante episoade chiar dramatice.

Tot din interviul citat mai devreme, cea mai buna concluzie despre piesa o trage tot autorul: "Piesa este, in acelasi timp, cruda si optimista. Ce ar fi optimismul fara cruzime, luciditate si constientizarea a ceea ce ne face rau? Optimismul nu este negarea greutatilor, ci dorinta de a continua, in ciuda tuturor piedicilor si suferintelor. Aceasta piesa arata dificultatea de a iubi, dar si faptul ca iubirea apare la unii cand dispare pasiunea. Iubirea incepe cand incetam sa mai fim indragostiti. Poate in momentul in care ne despartim ar trebui de fapt sa incepa totul, pentru ca pasiunea se evapora si il percepem pe celalalt asa cum e in realitate. Dispar iluziile si il vedem pe celalalt. Se intampla adesea ca atunci sa incetam sa iubim, cand, de fapt, de-acolo ar trebui sa incepem sa iubim".

Te iubesc, Richard. Te iubesc, Diane.

Vlad Filat: Thank you, Thank you, Thank you!

S-au grabit prietenii nostri moldoveni sa creeze pe Facebook un grup care sa il incurajeze pe premierul moldovean sa inceapa sa invete limba engleza (stirea aici, grupul aici).

Sunt cam rautaciosi, pentru ca in mod cert Filat stie engleza, avand in vedere vigilenta de uliu de care a dat dovada urmarind traducerea discursului sau. Atunci cand translatorul a evitat sa spuna ca Moldova a trecut prin regimuri autoritare, Filat a repetat de trei ori pana a fost tradus.

In plus, poate sa isi vorbeasca propria limba intr-o astfel de intalnire sau in declaratiile de la sfarsitul unei astfel de itnalniri. Nu stiu cum a fost discutia tete a tete (scuze, nu am pe-aici accente sau nu stiu cum sa le pun), probabil ca acolo chiar a vorbit in limba engleza. Altfel, Lavrov vorbeste in rusa dupa intalnire cu Clinton, Merkel vorbeste in germana dupa intalnirea cu Sarkozy si orice alt oficial isi vorbeste limba de stat. Romana in cazul lui Filat.

Ascultand discursul lui, cam lung, as spune, mi s-a parut extrem de emotionant. Am realizat, inca o data, unde e Republica Moldova in evolutia sa democratica. Filat era emotionat si emotionant si noi il putem intelege probabil foarte bine, probabil ca si puterea de la Bucuresti din perioada 1996-2000 era la fel cand vorbea cu americanii.

"Trebuie sa recunosc, din moment in care am ajuns in SUA a dormit foarte putin. Insa din momentul in care am ajuns in SUA am avut impresia ca visez cu ochii deschisi si am avut si am in continuare un vis frumos, pe care ni l-a dorit atat de mult", mi se pare induiosatoare retorica lui.

Cand am vazut stirea despre grupul pe Facebook mi-am amintit de episodul intalnirii lui Adrian Cioroianu cu Condoleezza Rice. Noi am fost mai duri cu el si era oarecum vorba despre altceva. Ii judecam usor - e adevarat, e treaba noastra sa fim vigilenti si sa ii urmarim - si uneori ignoram faptul ca ei nu gresesc neaparat. Ne simtitm noi mai destepti si suntem condescendenti si atragem atentia asupra greselilor lor.

In cazul lui Filat nu cred ca se justifica un astfel de grup pe Facebook. Dar iau asta ca pe o expresie a marilor sperante si asteptari pe care si le pun moldovenii, tinerii moldoveni, in premierul lor.

E ceva mai important decat flacara violet?

Daca te uiti la televizor si citesti presa iti spui ca nu. Cine crede si cine nu in stiinte oculte, in paranormal, cine pe cine a avut sa il protejeze energetic?

Doamne, e o intreaga nebunie!

Haideti sa fim seriosi! Asta e cea mai importanta discutie care trebuie sa se poarte in tara asta?

Oare au luat-o razna astia pe care ii preocupa flacara violet sau eu care cred ca sunt lucruri mult mai importante decat delirul asta. Voi ce credeti?:)

De ce merg toti sa faca mitinguri la Bruxelles?

Asistentele medicale germane, activistii spanioli, producatorii de branza italieni, sindicalistii polonezi sau camionagiii danezi - de ce merg intotdeauna la Bruxelles sa demonstreze?

E ca o ghicitoare, dar raspunsul l-am aflat in timp ce stateam la o coada imensa la filtrul de pe aeroportul din Bruxelles. Veti zice ca acolo sunt institutiile europene, nu? Asa am zis si eu. Priviti:




Mi s-a parut extrem de funny. Iata de ce: ca biletul de avion e ieftin. :)) Mi s-a parut foarte reusita reclama la Brussels Airlines. Eu am vazut-o pe print, chiar in aeroport. Si marturisesc ca m-a binedispus de dimineata si m-a facut sa parcurg coada de 10 minute la filtru mult mai destinsa si amuzata.

UPDATE: Singurul defect al lui Ciolos: nu cunoaste bine italiana

V-am ramas datoare cu niste comentarii de la audierea lui Dacian Ciolos. Am intarziat din motive obiective. Dar nu asta conteaza.

Audierea lui Ciolos a fost a doua audiere a unui comisar roman la care am asistat. In 2006, am participat si la audierea lui Leonard Orban si de-atunci mi-am dat seama cat de solicitant poate fi. Sunt trei ore in care comisarii propusi sunt in priza si raspund intrebarilor eurodeputatilor.

De luni am urmarit pe internet audierile altor comisari propusi in cea de-a doua echipa a lui Barroso. Din ce am auzit, urmarit si citit, comsiarul Fule a starnit aplauze pe alocuri si Piebalgs.

Pe mina insa m-a luat prin surprindere entuziasmul pe care l-a starnit evolutia lui Dacian Ciolos. Este adevarat, probabil ca nici nu se gasea cineva mai potrivit pentru acest portofoliu si in mod cert niciunul dintre cele 27 de nume aflate pe lista lui Barroso n-ar fi corespuns mai bine portofoliului agriculturii.

Si acum impresiile...

• Ciolos pare un om delicat si asezat, genul ardeleanului cu vorba molcoma, insa de cum a intrat in sala a parut foarte stapan pe sine si pe situatie. Asta a fost impresia pe care mi-a dat-o, destul de relaxat in fata presei straine, a fotoreporterilor, care erau ciorchine in jurul lui.
• In mod evident a avut discutii cu multi dintre membrii comisiei, s-a salutat cu multi dintre ei, a schimat cateva cuvinte, i s-a urat succes, adica am vazut o deschidere spre el.
• Ciolos a aratat la randul lui deschidere fata de Parlamentul European, ceea ce si vor eurodeputatii. A stiut foarte bine sa sublinieze faptul ca vrea sa lucreze strans cu acea comisie, in care sunt multe competente, si acesta era exact lucrul pe care voiau sa il auda. Spre sfarsitul audierii, din intrebarile pe care le puneau, deputatii europeni incercau sa si-l alieze in sprijinul unor initiative si proiecte.
• Am remarcat abilitatea cu care a raspuns insistentelor privind platile directe: el a spus ca trebuie schimbate criteriile, dar principiul de baza trebuie sa fie cel al echitabilitatii intre fermieri, regiuni si state membre. Evident ca intrebarile parlamentarilor au insistat pe criteriile respective, au vrut sa stie care sunt acestea. Cred ca Ciolos a gasit cel mai corect raspuns: a aratat ca are niste principii foarte precise, dar chestiunile tehnice care pornesc de la ele vor fi dezbatute cu specialistii, dar si politic. A subliniat mereu ca este intesat de o dezbatere atat cu PE, cat si cu actorii interesati. In mod cert asta a fost ceea ce vroia sa auda si Parlamentul, adica factorul politic, cat si mediul profesional.
• Dupa prima ora de audiere era deja evident ca incepuse sa ii convinga pe deputati ca stie despre ce vorbeste, ca stie subiectul si ca nu e vorba despre un comisar care a studiat cateva saptamani portofoliul, ci ca a studiat domeniul si apoi a profesat in acest domeniu.
• O alta miscare abila a fost la final. Presedintele l-a intrebat daca vrea sa isi foloseasca cele 5 minute de final pentru un discurs propriu sau poate decide sa mai ia intebari de la eurodeputati. "Am vorbit aici ca vreau o dezbare cu Parlamentul European si in acest sens as folosi cele 5 minute pentru a mai lua intrebari", a fost raspunsul, parafrazat, al lui Dacian Ciolos. El a fost recompensat cu un alt ropot de aplauze.
• Am remarcat ca nu a fost nicio intrebare la care sa nu poata raspunde: nu este o problema daca spui ca nu ai informatiile necesare, dar ca revii ulterior asupra subiectului, insa este adevarat ca nu face neaparat o parere buna. Numai ca li se poate intampla unor oameni care au studiat un portofoliu cateva saptamani. Oricum, comisarii se bazeaza mult pe functionarii si specialistii din cabinet. La Ciolos nu a aparut niciun moment in care sa se intample asta, a putut raspunde si la intrebari punctuale, ca erau despre un sector specific din agricultura, sau organisme modificate genetic, sau buget sau orice altceva.
• Am remarcat lipsa atacurilor asupra lui, a ostilitatii asteptate cel putin dintr-o parte a membrilor comisiei. In afara de interventia ridicola a britanicului eurosceptic John Stuart Agnew - care l-a intrebat cum au fost irositi banii contribuabililor britanici in 2002 in Romania, dupa care n-a specificat exact la care bani, la care fonduri europene se referea - nu au existat discutii mai contondente la audieri.
• Au lipsit intrebari despre problemele cu fonduri pentru agricultura din Romania, precum si cereri de clarificare a relatiei lui cu Franta. Este un semn ca eurodeputatii au fost convinsi de experienta si expertiza lui Dacian Ciolos in ceea ce priveste agricultura, as spune eu.
• In orice moment, a stiu sa isi flateze interlocutorii. De exemplu, a fost foarte simpatic si a suscitat rasete si aplauze cand i-a multumit in limba maghiara unui eurodeputat ungur care l-a intrebat despre relatia dintre supermarketuri si producatori.
• De fapt, aceasta a fost o minge ridicata la fileu. Nu insinuez ca a fost o chestiune aranjata, doar ca Dacian Ciolos stie foarte bine problema inca de cand era ministru al agriculturii, pentru ca a avut initiativa sa ii puna, in Romania, la aceeasi masa a negocierilor sau a discutiilor pe retaileri si pe reprezentantii producatorilor. In timpul mandatului sau la minister s-a negociat acel ghid de bune practici a relatiei dintre supermarketuri si producatori, lucru pe care el l-a prezentat la audiere.
• Presedintele comisiei pentru agricultura a anuntat ca va da o declaratie la sfarsitul sedintei in care se decidea avizul pe care sa il dea lui Dacian Ciolos. Numai ca intalnirea a durat mult mai putin decat fusese programat, intrucat opinia unanima a fost in favoarea comisarului desemnat. Asa ca nu au avut ce sa dezbata. Paolo De Castro a spus ca este o situatie foarte rara in care un comisar sa primeasca votul pozitiv al tuturor grupurilor politice din PE. El a remarcat aplauzele din timpul audierii si de la sfarsit, un lucru si mai rar intr-o comisie care a pus-o deseori in dificultate pe daneza care a gestionat acest portofoliu. Comparatia a fost evident in favoarea lui Ciolos.
• Parlamentarii au ramas cu impresia ca Ciolos se va putea bate in Colegiul Comisarilor pentru Politica Agricola Comuna, pentru bugetul acesteia si i-au promis sprijinul. Este un aspect pozitiv ca romanul a reusit sa isi asigure suportul PE, ramane insa de vazut daca se va concretiza, adica de la promisiune la fapte e drum lung.
• Ideea care mi-a ramas dupa audiere este ca, in sfarsit, Romania a reusit sa impresioneze la Bruxelles. Portofoliu important, comisar competent. (Audierea lui Leonard Orban a fost pe alocuri mai dificila - in sensul ca i s-au pus niste intrebari-capcana - iar modul in care a facut fata a fost, de asemenea, bun. Insa atunci multi considerau ca multilingvismul nu este un portofoliu cu o miza.)
• Un coleg din presa imi spunea ca vorbise cu jurnalistii bulgari si ca, dupa audierea Rumianei Jeleva, erau nerabdatori sa vina ziua de vineri, sa se faca si Romania de rusine. Cred ca este greu sa egalezi proasta figura, ca sa ma exprim in termeni fotbalistici, facuta de comisarul bulgar. Iar reprezentantul Romaniei era la polul opus acesteia: integru, fara schelete in dulap si competent.
• Aaaa, ba da, i-a fost gasit un defect de catre italianul presedinte al comisiei: nu cunoaste bine italiana. :)

UPDATE: Comisarul european Dacian Ciolos a comentat aici pe blog si ne da si el niste informatii de culise, referitor la ce a simtit la audieri. Si da o replica unor comentatori. Iata:

Multumesc doamnei Blajan pentru obiectivitatea descrierii. Au fost si emotii, va garantez. Nu cred ca poate fi altfel la un astfel de eveniment. Emotiile insa, tin intr-un fel de ego, cand vrei sa demonstrezi ca esti f bun si nu ai incerdere daca vei putea. Eu am incercat sa nu ma concentrez pe a demonstra ceva anume, ci sa fiu eu insumi. Iata, cateodata e suficient si restul vine de la sine.

Vreau sa-l asigur pe Anonim ca atata timp cat am fost la minister m-am concentrat pe ce aveam de facut acolo si nu pe a cum sa fac sa plec la Bruxelles. Daca as fi dorit, puteam s-o fac demult. Intr-adevar, m-am gandit sa-mi gasesc un job la Comisie pt ca ma pasiona constructia politica europeana, dar va asigur c cea mai mare sinceritate de care sunt capabil ca nu am "lucrat" pentru a deveni comisar, nu ma asteptam la asta. mai degraba am raspuns la propuneri ale unor politicieni, cu destul de multa circumspectie la inceput.

In fina, tot Anonimului as vrea sa-i spun ca atata timp cat romanii vor astepta omul providential care sa rezolve problemele in Romania, lucrurile vor ramane asa cum sunt. Eu nu cred in omul providential, oricat de competent si binevoitor ar fi el si nu am incecat sa-mi marchez mandatul la minister in calitate de om providential. Am sprijinit oamenii din jurul meu care au avut idei si au avut curajul sa actioneze. Din pacate mai e de lucru pana la o masa critica, cer ar putea urni lucrurile in mod iremediabil inspre bine. Nu cu oameni care "sa faca ceva" singuri, iar noi ceilalti sa stam pe margine sa vedem cum isi rup gatul, o s-o ducem mai bine. Poate gasim intelepciunea sa ne folosi energia si pe altceva decat a denigra.

Instantanee de la audierea lui Ciolos

Nu sunt fotograf profesionist, dar am incercat sa ii fac niste poze lui Dacian Ciolos cand a venit la audieri. Asa ca va arat ce am vazut eu prin lentila aparatului. Scuzati calitatea. :)

A venit in sala cu cinci minute inainte de inceperea audierii, stranind forfota intre jurnalisti. S-a salutat cu presedintele si cu membri ai comisiei, cu eurodeputati, eurodeputatii romani au venit sa ii ureze succes. Si a avut din plin. Mai pe seara va voi spune impresiile mele despre audiere.

Daca rateaza Comisia, Jeleva ar putea castiga oricand Dansez pentru tine

Ei, ce ziceti? Am vazut filmul inca de ieri, insa cum ma pregateam sa plec la Bruxelles, iar astazi am avut si intalniri odata ajunsa aici, n-am apucat sa scriu despre el. Corespondentul Liberation l-a prezentat de ieri pe blogul lui, iar astazi evident ca el a inceput sa circule prin institutiile europene.

Colegul meu, Dan Tapalaga, mi l-a semnalat azi entuziasmat si oarecum revoltat. Comparatia cu Elena Udrea a aparut imediat. I-am spus ca mi se pare mai degraba un subiect de can can, pe care eu nu l-as trata pe site. Cum insa vad ca ai mei colegi nu au scris, imi spun ca totusi nu trebuie sa-l lasam sa se piarda.

Despre acest episod presa internationala a scris inca dinainte de audiere, asa cum a scris despre suspiciunile asupra sotului ei sau despre faptul ca, desi vorbeste fluent germana, engleza sa e cam deficitara. Insa corespondentul La Stampa a pus mana pe aceasta inregistrare a unui show din toamna trecuta cand pe atunci ministra de externe bulgara dansa intr-un show impotriva violentei in scoli. Astazi si seful corespondentilor Financial Times a vorbit, tot pe blog, despre asta.

Tapalaga mi-a zis: asta e ca Udrea. Trimitandu-i inregistrarea unui prieten tot jurnalist, reactia lui a fost: asta e mai tare decat Udrea. N-am inteles de ce. Si Udrea a aparut la dansez pentru tine, dar a dansa un dans popular. Iar Udrea mie mi se pare mai frumusica decat Jeleva, dar e o chestiune de gust.

De fapt, aparitia Rumianei Jeleva in acest moment artistic, o rumba inteleg - iertati-mi ignoranta in chestiuni de dansuri - ar fi avut ca scop sa o faca pe Jeleva mai cunoscuta publicului bulgar. Si impresia nu poate fi decat buna: arata bine si e gratioasa.

Probabil ca daca prestatia ei in audieri ar fi fost ireprosabila, atunci nimeni nu ar fi adus in discutie acest moment si probabil nimeni nu ar fi scotocit dupa inregistrare. dar jeleva a fost lamentabila. Vorbeam cu un prieten de la Bruxelles, din PE, si ii ziceam ca ce a spus ea despre portofoliul ei, probabil ca puteam spune si eu, atat de vaga si neaplicata a fost. "Iarta-ma, Anne, cred ca tu vorbeai mai bine despre portofoliul ei", mi-a replicat el, confirmandu-mi ca opinia generala e ca evolutia bulgaroaicei a fost lamentabila.

Inteleg ca bulgarii nu vor sa o retraga, chiar daca ieri surse europene imi spuneau ca asta rumeaza sa se intample. Mai trag insa putin de timp, pentru ca, in final, mi se pare aproape evident ca Parlamentul nu va face compromisul de a o accepta. Schulz, liderul socialistilor, a pus punctul pe i: "Nu este suficient de buna pentru acest post". Asa cum scrie Barber, popularii vor cere si ei capul unui socialist, iar candidatul este Sefcovic, pentru niste declaratii rasiste impotriva romilor.

Ramane sa vedem, dar sunt aproape convinsa ca Jeleva va rata Comisia. Intrebarea este ce a fost in capul lui Borisov sa o trimita? Pe de alta parte, Borisov e o fosta garda de corp, asa cum a reamintit astazi tot Schulz, in replica la faptul ca Borisov s-a cam rastit la eurodeputati. Liderul liberal, Verhofstast a fost mai diplomat, dar germanul nu.

Oricum, chiar daca nu va fi comisar european, Jeleva are viitorul asigurat. Si, pe de alta parte, ar putea concura si la Dansez pentru tine. Are sanse foarte mari sa castige.

Despre audierea ei, daca ati ratat-o, aici si aici.

Bruxelles-ul a redevenit al meu

Poate povestea mea va parea puerila celor care locuiesc in Bruxelles, romanilor care isi au viata aici, asa ca pe ei i-as indemna sa nu isi piarda vremea citind mai departe. Dar pentru mine orasul asta are ceva special, in ciuda faptului ca e orasul cu rata de criminalitate cea mai mare dintre capitalele europene, ca are strazi care miros a pipi si vagabonzi care dorm pe strazi si ziua in amiaza mare, ca pe culoarele de la gara Centrala - spre metrou sau spre trenuri - miroase infiorator, mai ales in zilele in care homeless-ii primesc mancare gratis de la nu stiu ce asociatii caritabile.

La prima mea vizita la Bruxelles orasul nu m-a impresionat, ba dimpotriva, mi s-a parut chiar nasol. Apoi, pe masura ce am venit aici, am inceput sa prind drag de orasul asta si mi-am format un traseu al afectiunii pe care il parcurg de fiecare data. Cred ca e foarte phony ceea ce fac eu pentru cei care locuiesc aici, pentru amicii mei de-aici, dar pe bune daca nu ma simt minunat. Merg pe strada zambind, spunandu-mi ca sunt din nou aici.

Cea mai lunga perioada petrecuta aici a fost anul trecut, in noiembrie, cand am stat o luna. Altfel, vad orasul asta destul de des, dar asa, pentru cate 3-4 zile. Zile incarcate cu foarte multa treaba, dar fac orice sa am o jumatate de zi pentru a-mi parcurge traseul si a-mi incarca bateriile.

Nu ratez niciodata Rue Neuve, pentru ca deh, chiar daca nu sunt o shopaholica, sunt femeie si vreau sa fac ceva cumparaturi. Imi iau intotdeauna un gaufre de liege (total nesanatos, daca te gandesti ca e un aluat cald si uneori nici foarte bine facut) pe care imi place sa il mananc in Place des Martires, apoi sa ma plimb si sa stau un pic pe banca in Place de la Monnaie (chiar daca e destul de nasol si de multe ori acolo sunt tinerii galagiosi). Trebuie intotdeauna sa vad Grande Place, cel mai frumos loc din Bruxelles, dupa parerea mea. Vizitand insa Brugges si Gent am vazut ca o astfel de piata gasesti prin multe orase belgiene.

Imi place si Catedrala Saint Michel si de fiecare data intru in ea. Astea sunt chestii pe care le bifez de fiecare data, pentru ca mi-e usor, stau la hotel in Place des Herbes si n-am cum sa le ratez, imi sunt la indemana. Altfel, cand am timp mai mult, vad si alte locuri, dar in general timpul e limitat. Insa imi rezerv cateva ore, fie inainte, fie dupa evenimentul pentru care merg la Bruxelles, macar sa fac asta. Stiu, sunt patetica, toti cei care stau in Bruxelles si citesc postarea asta sunt convinsa ca isi spun ca sunt patetica.

In ultimii ani, imi doream sa ma intorc mai repede la Bucuresti, sau imi spuneam ca as vrea sa fie cu mine aici omul drag, ca sa imi impartaseasca placerile, sa ma plimb cu el prin locurile familiare. Si anul trecut, in acea luna, am stat impreuna aici.

Am facut si shopping pe Rue Neuve sau la Rodebeek, am stat ore in libraria Waterstone's unde am lasat o buna parte din bani, am mancat in restaurantele din Grande Place (da, stiu, fraieri, mancarea e mult mai buna si mai ieftina in alte parti, nu in buricul targului, dar ne-am rasfatat ca turistii) si ne-am infruptat din fructele de mare pe terasele din apropiere. Am lucrat umar la umar in sala de presa de la Comisie si am mers impreuna la conferinte de presa, am fost si in Parlament si i-a cunoscut pe oamenii cu care eu ma vad frecvent si vorbesc si mai des. Si am fost cuprinsa de entuziasmul de a-i arata viata mea cand vin la Bruxelles si ce-mi place sa fac si ce trebuie sa fac. I-am fost ghid aratandu-i ce stiam si am descoperit impreuna locuri noi si lucruri noi.

Si dupa aceea Bruxelles-ul n-a mai fost al meu. Mi se parea deprimant - chiar daca imi urmam traseul obisnuit - pentru ca nu eram cu el, pentru ca fusesem cu el la un moment dat peste tot pe unde imi placea mie. Si imi doream ca vizitele la Bruxelles sa fie cat mai scurte, daca nu eram impreauna. Ultima data, prin octombrie parca sau inceput de noiembrie, mi s-a parut chiar foarte trist si simteam ca nu mai trecea tipul pana la plecare. Probabil si pentru ca dupa patru zile de Bruxelles urmau alte patru in Georgia.

Dar astazi, ajunsa in Place de la Monnaie si indreptandu-ma spre Rue Neuve, poate si gratie soarelui de-afara - vremea e surprinzator de frumoasa - mi-am surprins intr-o vitrina imaginea si zambeam. Iar sufletul parca sarea intr-un picior, de fericire. Si, in acel moment, am simtit ca Bruxelles-ul este din nou al meu. Ca nu mai e un menage a trois, ci a redevenit iubirea aia dinainte, dintre mine si el. Nu sunt nerabdatoare sa ma intorc, imi pare rau ca nu am mai mult timp sa-i dedic, cand el m-a primit cu atata bucurie. S-a inseninat si soarele a stralucit astazi in Bruxelles. Si ca totul sa fie si mai frumos, in Catedrala, cineva exersa la orga. Si, chiar daca sunetele se mai impiedicau uneori, a fost un spectacol pe cinste!

Dar gata, maine voi avea o zi grea, doar sunt aici pentru audierea lui Dacian Ciolos in Parlament. Am scris o stire de anticipare pe HotNews.ro, maine va voi tine la curent live de-acolo, din Parlament, si apoi o sa puteti citi si impresiile mele despre audiere.

Dar azi va multumesc ca mi-ati permis un moment liric si foarte personal, despre povestea mea de dragoste cu Bruxelles-ul. N-a fost dragoste la prima vedere, dimpotriva, nu l-am iubit, dar descoperindu-l m-am indragostit de el si acum il iubesc. Cu toate hibele lui. Sau in ciuda lor.

Surse: Se pare ca bulgarii o retrag pe Jeleva si il propun pe Mladenov

Surse de la Bruxelles imi spun ca se pare ca bulgarii o retrag pe Rumiana Jeleva si il propun pe ministrul apararii, Nikolai Mladenov. Discutia dintre Barroso si guvernul de la Sofia ar fi avut deja loc, urmand ca la Sofia sa fie facuta publica, in aceasta dupa-amiaza, inlocuirea.

Jeleva anuntase initial ca nu se retrage. Numai ca surse parlamentare spun ca ar fi in interesul tuturor daca situatia s-ar rezolva rapid si fara prea mari valuri.

UPDATE: Focus publica o declaratie a ministrului bulgar al apararii: Exista un candidat pentru postul de comisar european, asa ca nu trebuie sa comentam alte variante. Numele candidatului e Rumiana Jeleva, eu sunt ministrul apararii, a fost (parafrazat) raspunsul lui Mladenov.

UPDATE 2: Informatiile pe surse abunda in ceea ce o priveste pe Jeleva. Se pare ca va exista astazi o intalnire intre liderul socialistilor din PE, Martin Schulz, si cel al popularilor, Joseph Daul, cu Barroso.

Exista doua optiuni in ceea ce o priveste pe Jeleva. Sa fie schimbata, sau sa fie acceptata, pana la urma, de Parlamentul European. Ideea este ca respingerea bulgaroaicei ar putea duce la o prelungire a procedurilor de investire a Comisiei, pentru ca, spre deosebire de audierile trecute, comisiile nu isi comunica avizul public, ci printr-o scrisoare trimisa Conferintei Presedintilor. Asdta inseamna ca avizul comisiilor care au audiat-o ar putea fi aflat public pe 21 ianuarie. Iar pe 26 ar fi votul in plen a echipei lui Barroso.

Se stie ca Barroso nu vrea o prelungire a acestor proceduri, oricum Comisia asta va intra in paine mai tarziu decat ar fi fost normal.

UPDATE: Audierile comisarilor - Jeleva pe drumul spre dezastru?

Asa cum am mai spus si am scris, bulgaroaica Rumiana Jeleva - propusa pentru portofoliul cooperare internationala, ajutor umanitar si prevenirea crizelor in Comisia Europeana - a avut probleme la audieri.

Deocamdata eurodeputatii n-au luat nicio decizie asupra ei, oricum avizele comisiilor parlamentare care ii audiaza trebuie trimise conferintei presedintilor si apoi comunicate, insa in presa au aparut informatii referitor la impresiile facute de comisarii propusi din care se deduce usor ce aviz vor primi. Ashton, deloc convingatoare potrivit unora dintre eurodeputati si a jurnalistilor de la Bruxelles, va primi aviz favorabil.

Insa asupra lui Semeta (liberal) si Jeleva (popular) inca nu s-a decis nimic. Popularii isi sprijina omul, ei considera ca este o incercare a verzilor - cei care au atacat-o cel mai vehement si care nu au mebru in Comisie din grupul lor politic - de a iesi in evidenta si cred ca Jeleva va reusi, prin documentele puse la dispozitie, sa arate ca acuzele sunt nefondate si ca nu exista niciun conflict de interese.

Pe de alta parte socialistii privesc altfel situatia: deocamdata au avut probleme un comisar liberal, unul popular, iar astazi e audierea lui Andor, ungurul socialist despre care se spunea ca trecutul sau comunist i-ar putea face probleme. Se pare insa ca nu va fi cazul, intrucat cehul Fule, aflat in aceeasi situatie, nu s-a confruntat cu mari probleme din aceasta privinta. Adica el a explicat ca pe vremea comunistilor nu prea existau optiuni, iar eurodeputatii au inteles asta. Prin urmare, socialistii asteapta sa vada ce comisari din propriul grup politic ar putea avea probleme, ca apoi sa decida daca e cazul sa negocieze ceva sau nu.

Presa bulgara vorbeste deja despre faptul ca s-ar putea ca Sofia sa trimita o alta propunere lui Barroso, iar numele vehiculate de Sofia News Agency sunt cele ale ministrului apararii, Nicolai Mladenov, Juliana Nikolova - care se ocupa de administrarea fondurilor UE sau Andrei Kovacev, eurodeputat din partidul de guvernare GERB.

Totusi, multi spun ca nu ar trebui sa existe probleme, premierul bulgar - bazandu-se pe sprijinul propriei familii politice, PPE - crede ca Parlamentul European o va sustine pe Jeleva si ca este un complot al opozitiei bulgare impotriva ei, transferat in PE.

Deputatii europeni asteapta un raspuns clarificator de la Barroso, care trebuie sa vina in 24 de ore, referitor la rezultatul auditului Comisiei asupra Rumianei Jeleva si unul de la serviciul legal al Parlamentului European, in care juristii institutiei vor enunta o cluncluzie la care au ajuns in urma studierii documentelor prezentate de Jeleva si de oponenta sa, Antonia Parvanova.

In mod cert se va cauta ajungerea la o solutie care sa nu intarzie si mai mult votul programat pentru 26 ianuarie al PE asupra noii echipe a lui Barroso. Portughezul simte deja ca este in criza de timp din cauza reformei institutionale si a intarzierilor pe care le-a presupus intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, asa ca nu ii convine o nouoa intarziere a intrarii in functie a Comisiei Europene.

UPDATE: Liderul PPE din Parlamentul European, Joseph Daul, a cerut si el, potrivit AFP, clarificarea cat mai rapida a intereselor financiare ale Rumianei Jeleva, care face parte din familia politica a popularilor.

"Vreau ca situatia juridica a doamnei Jeleva sa fie clarificata cat mai repede, astfel incat comisarul bulgar desemnat sa fie judecat dupa propriile merite. (...) Grupul meu are un atasament, cel putin la fel de mare ca al celorlalte grupuri, fata de principiile transparentei si onestitatii si astepta in mod firesc ca cei propusi pentru postul de comisar sa fie ireprosabili", a spus daul potrivit agentiei de presa franceze.

Tot AFP consemneaza si o reactie din partea lui Jose Manuel Barroso, o reactie prin purtatorul sau de cuvant, la audierea de ieri. Presedintele CE ofera un sprijin prudent bulgaroaicei.

"Pe baza infomratiilor furnizate pana acum, presedintele are incredere in toti comisarii desemnati", a spus purtatorul de cuvant, adaugand ca Barroso a notat faptul ca Jeleva a negat toate acuzatiile aduse.

Presedintele CE n-a primit inca solicitarea eurodeputatilor, insa a precizat ca este clar ca va da un raspuns acesteia. "Presedintele respecta rolul Parlamentului in audieri", a mai spus purtatorul de cuvant, lasand sa se inteleaga ca va accepta un aviz negativ din partea eurodeputatilor.

Jules Verne se da mai ceva ca painea calda

M-am gandit eu ca n-o sa mai prind prima carte din colectia Jules Verne, dar, la naiba, la ora 9 dimineata eram la Orizont, in Drumul Taberei, unde sunt 7 chioscuri de ziare si reviste.

La primul: "Doamna, la 6 jumate inainte sa deschid era deja coada. Ce sa mai fie la ora asta? Nu mai avem niciunul", imi spune barbatul care vindea ziare.

Merg la al doilea, la fel, aceeasi poveste si la urmatorii. La al cincilea intreb: "Dar cate exemplare ati primit, doamna?" Ei, doar 20. Si probabil ca a mai pastrat si sub tejghea, pentru clientii ei fideli. Ca acum toata lumea cunoaste pe cineva la chioscurile de ziare, mai putin eu, care sa le tina reviste, enciclopedii, albume si ce se mai vinde cu ziare.

Vanzatoarea de la ultimul chiosc ma lamureste: "Doamna, azi a fost gratis, au venit unii si mi-au cerut si nici macar nu stiau ce cer, dar vroiau cartea. Sa vedeti de data viitoare, asa cum stau astea pe taraba (si arata spre niste carti) o sa stea si Jules Verne".

Speranta e pentru saptamana viitoare si pentru libraria Adevarul. Chiar vreau colectia asta!

PS. Ma intreb ce se intmpla saptamana asta de nu e aglomeratie la iesirea din Drumul Taberei. de la Orizont pana la Razoare, distanta pe care o parcurgeam in 20-30 de minute, am facut 5 minute. Normal e sa faci 5, fireste.

La Razoare am observat si un laborator de depozitare a celulelor stem, presupun. Se cheama Cryo Lab si dedesubt, pe placuta mai scrie celule stem.

Am inceput ziua interesant...

Audierile comisarilor - ziua a doua

Am urmarit marti zbaterile Rumianei Jeleva in audieri, iar parlamentarii europeni nu s-au decis asupra bulgaroaicei. Ei mai vor informatii si clarificari de la departamentul juridic si de la presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

A fost de departe cea mai itneresanta audiere, iar Jeleva continua sa fie veriga cea mai slaba a echipei portughezului. Am scris aici despre partea legata de chestiunile spinoasedin audiere, referitoare la o posibila minciuna in declaratia sa de interes. Sa vedem cum vor rezolva europenii o astfel de chestiune.

Altfel, la fel ca si ieri, va recomand European Voice pentru relatari de la audierile comisarilor: Jeleva, Reding, Semeta, Fule, De Gucht si Almunia.

Astazi, interesanta va fi audierea ungurului Laszlo Andor.

Audierile comisarilor europeni - prima zi

Cele mai bune relatari de la audierile comisarilor le-am citit pe European Voice. Cu ele mi-am completat informatiile obtinute din lecturarea diverselor surse. Insa redactorii scriu si despre atmosfera audierii, despre prestatia comisarilor, fara a se teme a face niste evaluari proprii. Daca sunteti interesati de subiect, iata ce va recomand:

Despre audierea lui Ashton, Rehn, Piebalgs si Lewandowski. Despre Ashton si aici si, mai ales, aici.

Eu i-am ascultat ieri, insa nimic nu se ocmpara cu a fi in sala, prezent la audiere. Prima mea experienta in acest sens a fost la audierea lui Leonard Orban.

Astazi este a doua zi de audieri, l-am ascultat pe de Gucht si il ascult pe Fule. Se anunta interesanta audierea bulgaroaicei Jeleva, care incepe la ora 17.00.

Nu uitati, audierea lui Dacian Ciolos este vineri, incepand cu ora 10.00, ora Bucurestiului.

Rusa sau romana in cinematografele din Republica Moldova?

La o revista a presei moldovenesti vad un subiect care starneste mari pasiuni: limba in care vor putea fi vazute sau subtitrate filmele in cinematografele din Republica Moldova. Cand am vazut pe Unimedia.md peste 400 de comentarii la un articol pe aceasta tema, m-am gandit sa ii dau putina atentie, sa vad exact despre ce e vorba.

Inteleg ca Patria este cea mai mare retea de cinematografe, e privata si difuzeaza filmele in limba rusa. Numai ca la decizia ministrului Culturii, cinematografele din Moldova vor trebui sa difuzeze filme cu subtitrare in limba romana. Ceea ce va insemna, potrivit proprietarului retelei de cinematografe, o dublare a costului biletului, dar si inchiderea pentru o jumatate de an a cinematografelor, pentru a putea instala echipamentul de subtitrare.

Inteleg ca filmele sunt aproape peste tot dublate in rusa si singurul cinematograf in care sunt subtitrate in romana este Odeon, din Chisinau, care chiar apartine Ministerului Culturii.

Astazi vad pe Unimedia ca in poveste intervine si presedintele interimar, care vine cu o solutie: "filmele in limba romana, cu subtitrare in rusa sau engleza". E si o masura educativa, daca vreti, argumentand ca nu se mai vorbeste o romana corecta.

Oricum, cinematografele care nu se vor supune deciziei ministeriale risca sa ia amenzi sau sa fie inchise.

Toata aceasta poveste evident ca starneste pasiuni acolo. Ideea simpla ar fi filmele in original, subtitrate in romana sau in rusa. Dar asta presupune costuri, fireste. Pe de alta parte, inteleg ca oricum cinematografele din alte orase, nu cele din capitala, au program doar doua zile pe saptamana, ca lumea nu vine la film. Si, in aceste conditii, cum poti rezolva problema din punct de vedere economic?

Din anumite istorisiri despre viata la Chisinau, am ajuns la o concluzie: pana la urma limba moldoveneasca exista. Este o romana vorbita cu topica ruseasca sau cu arhaisme, este romana stalcita de atatia ani de vorbit rusa. Acolo nu se vorbeste romana din Romania, iar masura de a dubla filmele in limba romana, dupa ce a fost negata atata vreme de autoritatile comuniste, pare o masura buna. Vorba presedintelui moldovean, asa ar invata si copiii cum se vorbeste corect. Politic, pozitia lui mi se pare extrem de echilibrata:

Copiii privesc emisiuni la televizor şi filme în cinematograf în limba rusă şi nu pot să vorbească corect limba română. Ajunge cât vorbesc despre „tormoz” şi „plăsgăgubţ”. Pe timpul Uniunii Sovietice toate filmele, produse în limba rusă, erau dublate în limba „moldovenească”. Ridicaţi arhiva şi o să vă convingeţi. (...) Ţin mult la limba rusă. Privesc şi posturi tv ruseşti. Dar creştem cu o limbă stâlcită. (sursa: ProTv Chisinau citat de Unimedia)

Din punctul meu de vedere aceasta dezbatere, aceasta tema este un alt aspect al democratizarii Moldovei. Incet-incet lucrurile se vor schimba. Odata cu schimbarea mentalitatilor, cu renuntarea la rusofobie sau la romanofobie.

Oricum, sa speram ca orientarea europeana a Moldovei e ireversibila. O spun astazi, intr-o zi in care au inceput negocierile cu UE pentru Acordul de asociere.

Chirieac din nou la Realitatea?

Am vazut eu bine ieri? Nu mai stiu emisiunea, una in care era invitat tanarul Prigoana - a, era Ora de Foc - si cine il ironiza de zor peaspirantul la un loc de deputat? Bogdan Chirieac. Acel domn care aparuse in niste inregistrari nu tocmai flatante, asta ca sa ma exprim extrem de delicat, acum cateva luni.

Gata, deja l-am albit cu clor si e din nou chemat sa isi exprime opinia? Asa putin a durat embargoul de pe Realitatea? Sau era doar pentru perioada campaniei electorale?

Aaaa, tocmai am cautat pe internet si am gasit asta, la Petrisor pe blog. E o postare din 30 decembrie, el atunci l-a vazut. Ok, inteleg, recunosc ca eu am cam luat o pauza de televizor in concediu, adica de pe 23 decembrie, de-asta nu l-am vazut. Deci aseara nu era prima aparitie a lui Chirieac pe Realitatea. Si inteleg ca a fost reabilitat si Rosca Stanescu. Ce putin a durat toata atitudinea morala si revoltata fata de acesti doi oameni!

A fost spalat din nou si mult mai rapid. Unii chiar au noroc, dom'le, o fi talentul jurnalistic de vina. :D Insa oricat de talentat ai fi, odata ce ti-ai pierdut credibilitatea si te comporti cum a facut-o el, cred ca trebuie sa fii tinut pe bara.

PS. Bine v-am regasit pe toti in noul an!