Cum ziceati ca stam cu banii pe POS DRU?

O stire Mediafax de astazi, fara a avea nevoie de alte comentarii. Va amintiti declaratiile privind deblocarea programului POS DRU, nu-i asa?

Rambursările pentru POSDRU nu intră la buget anul acesta, Teodorovici trimis de Ponta la Bruxelles

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Premierul Victor Ponta a declarat că rambursările pentru unele programe din fonduri europene nu vor fi plătite de Comisia Europeană anul acesta, aşa cum a fost estimat în mod "hiper-optimist", şi i-a cerut ministrului de resort să plece la Bruxelles imediat după 1 ianuarie, pentru a discuta problema.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul a arătat că, dacă pentru Programul Operaţional de Mediu plăţile de la Comisia Europeană au intrat la buget anul acesta, la alte programe "nu au intrat banii europeni, aşa cum se previzionaseră într-un mod hiper-optimist".

În acest context, Victor Ponta i-a solicitat ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ca imediat la începutul anului să plece la Bruxelles pentru a discuta cu comisarii europeni măsurile pe care trebuie să le ia autorităţile române.

"Domnul ministru Teodorovici, după 1 (ianuarie - n.r.) mergeţi imediat la Bruxelles să discutaţi cu comisarul Hahn şi cu comisarul Andor, să discutaţi direct ceea ce avem de făcut de la începutul anului", i-a cerut Ponta lui Teodorivici.

În şedinţa de săptămâna trecută, premierul l-a întrebat pe ministrul Fondurilor Europene dacă România va primi la sfârşitul acestui an o parte din fonduri de la Comisia Europeană pentru programul privind Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), iar acesta a arătat că se discută cu oficialii CE pentru a vedea "dacă este posibil, până la final de an, să intre anumite fonduri".
Ministrul a adăugat că pentru Programul Operaţional Regional (POR) au intrat deja fonduri la buget.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat vineri, în timpul audierii din comisiile de specialitate ale Parlamentului, că Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost parţial deblocat, un nou audit fiind însă aşteptat la sfârşitul lunii ianuarie 2013.

În urma unei misiuni de audit desfăşurate la sfârşitul lunii noiembrie, Comisia Europeană a solicitat Guvernului, într-o scrisoare oficială, să trimită înainte de 15 decembrie 2012, o cerere de plată care să includă o sumă corectată, corespunzătoare cu 25% din cheltuielile declarate către Comisie de la începutul Programului Operaţional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane până în noiembrie 2011.

Comisia a recomandat totodată ca autorităţile române să transmită o cerere de plată separată înainte de sfârşitul lunii decembrie 2012, cuprinzând sumele procesate pe baza procedurilor de verificare îmbunătăţite, dar care să includă şi rata de corecţie financiară medie de 25%.

"Având în vedere numărul foarte mic de cereri de rambursare care au fost procesate pe baza procedurilor îmbunătăţite, este prea devreme pentru a fi siguri în privinţa eficienţei verificărilor de administrare. Prin urmare, va fi necesară o nouă misiune de audit odată ce vor exista suficiente dovezi ce pot fi supuse auditului pentru a evalua eficienţa procedurilor îmbunătăţite de verificări de administrare. Se prevede ca această misiune să se desfăşoare în primul trimestru al anului 2013. (...) Plata acestei de-a doua cereri de plată (precum şi a cererilor ulterioare) ar trebui să se facă odată ce se confirmă impactul pozitiv al îmbunătăţirilor de sistem menţionate mai sus", se arată în scrisoarea transmisă autorităţilor române.

Rugat atunci să precizeze unde anume în textul scrisorii este indicată deblocarea POSDRU, consilierul premierului Eugen Teodorovici a arătat că în nicio comunicare a Comisiei nu sunt folosite formulări atât de explicite, iar trimiterea cererilor, chiar cu corecţii de 25%, constituie de fapt prima etapă a deblocării programului.

Întrebat dacă, până la plata fondurilor de către CE, Guvernul va plăti de la buget beneficiarii POSDRU, Teodorovici a arătat că între timp Guvernul "caută soluţii" pentru a asigura aceste fonduri până la finalul anului curent. Potrivit acestuia, sumele necesare ar fi de circa 100 milioane euro.

Cu puţin înaintea alegerilor parlamentare, preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe premierul Ponta că a minţit privind deblocarea plăţilor pe programul POSDRU de către Comisia Europeană.

Termenii colaborarii dintre presedinte si premier

Atasez documentul si devin cu niste comentarii ulterior. Mai spre seara, ca sa fiu mai exacta.

Acord de Colaborare Institutionala

Tacanitul tastaturilor ambasadelor la Bucuresti

Toate ambasadele de la Bucuresti faceau rapoartele despre rezultatul alegerilor din Romania. Tastaturile computerelor tacaneau de zor sub degetele responsabililor politici, care incercau sa explice propriilor capitale ce se intampla in Bucuresti.

Ministrul de externe a anunta ieri ca a trimis oficialilor occidentali o scrisoare in care explica faptul ca am avut alegeri corecte si libere, care legitimeaza rezultatul. Si mai cerea sprijinul partenerilor euro-atlantici, le cerea sa ramana alaturi de Bucuresti. Iata mai jos scrisoarea.

11.12.2012 Scrisoare T Corlatean
Astazi am o intalnire cu analistul pentru Romania al The Economist Intelligence Unit. Vrea sa vorbim despre situatia din Romania, situatia politica. va fi interesant sa vad perspectiva pe care o are pana acum despre tara noastra. Pana la urma, EIU si analizele sale sunt unele dintre cele mai importante si luate in considerare peste tot.

Stratfor: Tratatul Schengen, sub semnul intrebarii

Consiliul JAI are astazi pe agenda o discutie despre spatiul Schengen. De fapt, cei 27 de ministri de interne ai arilor UE si omologii lor din statele nemembre UE, dar parte a Tratatului Schengen au o intalnire separata. Vor vorbi despre stadiul implementarii sistemului SIS II, adica a doua generatie a acelei baze de date comune tuturor tarilor Schengen, in care sunt informatii despre persoane, dar si despre bunuri furate sau disparute. SIS II trebuie sa fie functional in primul trimestru al anului 2013.

A doua chestiune este legata de al doilea raport pe acest an al Comisiei Europene. Acesta contine tot felul de informatii despre guvernanta Schengen. Ideea generala va fi ca in perioada mai-octombrie 2012, analizata in raport, nu au existat schimbari semnificative in spatiul de unica circulatie europeana. El contine informatii despre granitele externe, migranti, cotrolul la frontiere, supravegherea video a granitelor, chestiuni tehnice.

In acest raport a fost preluat din anteriorul un paragraf care mentioneaza ca monitorizarea granitelor Romaniei si Bulgariei continua. A fost introdus initial la Consiliul JAI din martie aceasta idee si monitorizda continua pana in septembrie, cand am fi intrat in Schengen. Apoi a avut loc insa criza politica si un raport MCV extrem de problematic. Iar asta a anunlat orice discutie a intrarii Romaniei in Schengen pana la urmatorul raport.

Ei bine, in documentul pe care Comisia il prezinta astazi ministrilor de interne, este acest paragraf. Din cate am vorbit eu ieri cu niste oameni, ramanea de vazut daca, pana la urma, este sau nu scos acest paragraf. Mi s-a explicat ca nu inseamna o noua amanare a aderarii noastre la spatiul de libera circulatie, pentru ca, repet, o astfel de discutie nu se mai poarta pana cand nu avem un raport MCV bun. Mi s-a spus ca Romania a vrut sa se asigure ca o astfel de formulare nu introducea noi conditii aderarii si lucrurile s-au lamurit ca nu. Pe de alta parte, Consiliul European in discutia caruia am vrea sa readucem tema nu ar putea decat sa mentioneze ca Romania indeplineste conditiile si atat. In Romania s-a dat o mare importanta monitorizarii granitelor si aprobarea pe mai departe, in Consiliul JAI, a acestui fapt. Insa lucrurile mi-au fost puse intr-un context mai larg al guvernantei Schengen si cred ca asa trebuie intelese.

Stratfor vine sa ma ajute in argumentatie, cu o analiza excelenta asupra viitorului ideii de libera circulatie in UE si a viitorului tradtatului Schengen. Cum stiu ca, daca pun linkul, in absenta unui cont articolul poate fi inaccesibil, voi pune aici ideile analizei. Ajuta foarte bine la intelegerea situatiei in context general si nu numai in lectura pe care o dam noi, a neascceptarii noastre in Schengen.

Insa inainte trebuie sa subliniez o situatie: mai devreme de martie 2013 nu se va mai lua in discutie aderarea noastra la spatiul Schengen, nu o discutie care realmente sa urmareasca o decizie. Stim foarte bine ca urmeaza raportul asupra MCV, dupa alegeri sau in ianuarie-februarie, iar de evaluarea Comisiei Europene depinde mult tonul discutiei privind Schengen. Este facil pentru cei care au urmarit problematica sa isi dea seama ca mai sunt chestiuni de rezolvat ca sa avem un raport MCV bun, din cele 10 puncte privind statul  de drept, nu am bifat inca numirea unui Avocat al Poporului agreat de toate partidele politice.

Sa revenim insa la analiza spatiului si a tratatului Schengen:

•  Ideea de libera circulatie este unul dintre pilonii de baza ai UE. Trecerea dintr-o tara in alata se realizeaza fata sa iti dai seama, iar eliminarea controalelor la frontiere au ajutat la fluidizarea tranzitului.
• Cel mai important insa este din punct de vedere al simbolisticii: pentru prima data Europa este un continent dominat de pace, iar tarile europene sunt inconjurate de parteneri, nu de potentiali dusmani. 
• Criza economica actuala a pus sub semnul intrebarii situatia si Rgulil spatiului Schngen. Unele state membre au profunde temeri si dubii ca alte state al UE sunt capabile sa isi protejeze granitele la nivelul la care trebuie, si aici nu ne referim la Romania.
• In aprilie, Franta si Germania au dat o declaratie comuna in care propunerea Comisiei Europene de a permite statelor Membre Schengen sa impuna controale la frontiere este pusa sub semnul intrebarii. In sensul in care statele membre au nevoie de permisiunea Comisiei si de o buna justificare sa impuna controale la frontiere. In acest moment tarile UE nu au nevoie de aprobarea Comisiei in acest sens, da a introducerea controalelor este justificata si temporara.
• In urma cu un an, Franta si Italia au avut un conflict diplomTic dupa ce guvernul de la Roma a dat imigrantilor africani un permis special de trecere a frontierei cu Franta. 
• Multe tari europene pun la indoiala capacitatea Greciei de a-si controla granitele. Grecia este principala destinatie a imigrantilor ilegali din Balcani, nordul Africii si Orientul Apropiat. Au existat si exista numeroase discutii si amenintari privind suspendarea temporara a statutului de membru Schengen al Greciei, pentru ca este cea mai slaba veriga a spatiului Schengen. In plus, capacitatea de control a frontierelor a fost redusa si in urma masurilor dure de austeritate impuse de trioka, deci si de UE, care a dus la concedirea multora dintre politistii de frontiera, functionari publici disponibilizati.
• (In discutiile pe care le-am avut referitor la aderarea la Schengen mi s-a spus ca in Romania a devenit o chestiune de hartuiala intre politicieni, dar, de fap, autoritatile au constientizat sau li s-a spus pericolul aderarii, despre care nu vorbeste nimeni. Statele europene nu au numai MCV motiv sa ne amane.La Bruxelles si in capitale se gandeste faptul ca odata ridicata granita dintre Bulgaria si Grecia valul de imigranti ilegali va ma avea un coar de revarsare in Europa. Mai mult, bulgarii nici nu preseaza pentru aderarea la Schengen tocmai din cest motiv, de teama ca temporar vor fi si ei invadati de imigrantii care vor sa fuga cat mai repede si departe de Grecia.

Stratfor analizeaza un pic si chestiunea aderarii noast si spune lucruri pe care noi le cunoastem bine. Vi le pun insa mai jos:

• Aderarea la Schengen ramane o chestiune importanta pentrutarile UE care nu sunt membre, adica Romania, Bulgaria si Cipru. Romania si Bulgaria nu sunt membre pentrtu ca, spune compania de analiza, tarile vest-europene nu au incredere in capacitatea Romaniei si Bulagriei de a-si proteja granitele. Sunt de asemenea  preocupate de transparenta institutionala, coruptie si legislatia in materie de justitie si afaceri interne ale celor doua tari.      
• Romania si Bulgaria vor adera in cele din urma, dar intarzierea negocerilor indica lipsa de increddere a UE fata de noii sai membri.
• Dupa ce nu au existat progrese anul acesta, discutiile se vor relua in martie anul viitor. ( Aici Stratfor greseste, lasand sa se inteleaga ca e vorba dedspre progrese pe Schengen, cand elemsunt pejustitie. Eoarecum de scuzat ca il citeaza pe Andrei Zaharescu ce spunea ca asteptam un raport al Comisiei, dar nu prea stia el la ce se refera. Nu asteptam raportul pe guvernanta Achengen, sau nu a stiu sa explice ca nu mentionarea in paragraful ala ne amana adrarea la zona de libera circulatie europeana, ci MCV.)

In prezent, din spatiul Schengen fac parte toti membrii UE, cu exceptia Marii Britanii a Irlandei, plus Norvegia, Elvetia, Lichtenstein si Islanda. Tari candidate sunt Romania, Bulgaria si Cipru.

Despre calitatea locurilor de munca. Cat castiga europenii?

Sunt la Bruxelles, la o conferinta despre Europa sociala. sunt oameni interesanti, dar sunt mai degraba studii interesante. Deocamdata va voi da niste informatii dintr-un studiu care se numeste: Trends in Job Quality in Europe, Eurofound 5th working conditions survey.

Prin urmare, despre calitatea locurilor de munca in Europa. Iata cateva dintre informatiile din studiu:

• Riscuri sociale care au un impact negativ asupra sanatatii angajatilor: cerinte prea multe si intensitatea muncii, provocari emotionale, lipsa de autonomie, conflicte etice, relatii sociale/interpersonale proaste, nesiguranta locului de munca. (Identificati vreunul dintre ele in actualul vostru job?)
• In 40% dintre gospodarii ambii parteneri lucreaza full time, in 29% lucreaza doar unul dintre parteneri.
• 55% dintre angajati spun ca actualul loc de munca este si corespunzator calificarii pe care o au, 13% spun ca mai au nevoie de pregatire, iar 32% sunt supracalificati.
• 43% dintre cei care lucreaza pe cont propriu si 29% dintre angajati spun ca ar vrea sa-si reduca numarul de ore lucrate; in schimb, 11% din prima categorie si 14% din a doua sustin ca ar vrea sa munceasca mai mult
• 18%  dintre angajati spun ca au raport profesie-viata personala dezechilibrat. Factorii asociati cu un bun raport al acestor doua coordonate sunt ore mai putine de munca sau part time, fara ore de munca peste program, flexibilitate si acces la concediu in situatii de urgenta care poate fi luat imediat si respectarea programului de munca. 

Si, nejurnalistic, am pastrat pentru final informatia mai interesanta, legata de Romania. 

• Castigul mediu: 428 de euro, cel mai mic dintre tarile europene luate in calcul. Prin comparatie, iata cateva tari: Bulgaria 541, Macedonia 609, Ungaria 626, Turcia 648, Albania 745. Cele mai mari: Luxembrug 2344, Irlanda 1823, Norvegia 1818, Danemarca 1684, Suedia 1645, Cipru 1609, Marea Britanie 1591, Belgia 1536, Franta 1438, Germania 1431.
• Romancele castiga mai putin decat barbatii, adica in medie 399 de euro, fata de 451.
• In ceea ce priveste calitatea locurilor de munca, in joburi foarte bine platite se afla 0,7% dintre romance, fata de 0,6% dintre barbatii romani. Imbucurator, mai multe femei au joburi foarte bine platite in comparatie cu barbatii. Cu foarte putin mai mult, dar tot e important.
• Locuri de munca in care raportul de plata este echilibrat, chiar bun, au 39,9% dintre femeile din Romania, tot mai multe decat barbatii, 32,9%.
• Joburi cu un prost raport intre salarizare si activitatea depusa au32,4% dintre romance si 35% dintre barbatii din Romania. In schimb sunt mai multi barbati prost platiti, 35%, fata de 27% femei in tara noastra.

Ne intrebam adesea care sunt mediile salariale la nivel european. Studiul asta ne da niste raspunsuri. insa cred ca e cazul sa precizez ca desi e ultimul, aparut in 2012, datele au fost adunate in urma unui sondaj facut in 2010, in UE27 plus Norvegia, Croatia, Macedonia, Turcia, Albania, Muntenegru si Kosovo. Au participat 44.000 de angajati. Intre timp au avut loc noi taieri de salarii in cateva tari ale zonei euro cel putin. Si totusi, cred ca numerele sunt relevante.

• Media europeana a castigului lunar este de 1230 de euro. La barbati e de 1376, la femei de 1048.
• Pentru cel mai jos nivel de educatie 639 de euro, daca ai terminat liceul, 1026 de euro. Daca ao facut si facultate, 1659 de euro, iar cu studii post niversitare, master doctorat, 2335 de euro. 
• Pe grupe de varste, angajatii mai tineri de 34 de ani castiga in medie 1023 de euro. Cei cu varste intre 34 si 49, castiga in medie 1332 de euro, in timp ce angajatii peste 50 de ani castiga cu 30 de euro mai mult, adica 1362 de euro, in medie.
• sectorul public vs privat: va surprinde sa aflati ca in medie, la nivel european, caștigul celor din sectorul public e mai mare, si anume, 1342 de euro fata de 1197 in privat. Cei din ONGuri castiga, sustin datele, 1191, deci si ei ii bat pe cei din privat, iar in PPP se castiga cel mai bine, 1521 de euro.

LIVE BLOG Consiliul European, negocierea bugetului 2014-2020

UPDATES

14.32 Think tank-ul Open Europe analizeaza propunerea lui van Rompuy. O buna analiza!

13.52 Daily Telegraph face o comparatie intre cheltuielile functionarilor europeni si cei britanici. David Cameron a criticat beneficiile functionarilor europeni, iar acum comparatia e un contraargument. (foto, sursa: The Daily Telegraph)

13.33 Liderii europeni sunt deja in discutii. Presedintele Basescu a fost printre ultimii care a ajuns la Consiliu.

Euractiv. com a publicat draftul propunerii lui van Rompuy.

11.09 Presedintele Hollande a ajuns deja la consiliu, dar nu a facut declaratii. La fel si premierul David Cameron, care a venit acum 5 minute. 

Nu s-au facut progrese suficiente, a spus david Cameron la intrare. Nu s-au facut progrese in taierea propunerilor de suplimentare a cheltuielilor. (...) Nu este vremea sa mutam banii dintr-o parte in alta, trebuie facute reduceri. (...) Ata facem acasa, asta trebuie sa facem si aici.

Intre timp, Euractiv prezinta un plan B de ajungere la un acord in ciuda opozitiei Marii Britanii.

____________________________________________________________

O noua zi de discutii. Aseara reuniunea a inceput mai tarziu cu trei ore din cauza intalnirilor bilaterale si s-a terminat tarziu in noapte. Herman van Rompuy a venit cu o noua propunere si le-a dat-o spre studiu liderilor europeni.

Astazi vor incepe efectiv negocierile pornind de la aceasta noua propunere.

Despre ce este vorba: Van Rompuy a mentinut suma, dar a reimpartit banii altfel.

•  Politica de coeziune mai primeste 10,6 mld de euro.
• PAC mai primeste 8 mld de euro. Cum platile directe au primit mai multi bani decat cei rpevazuti, ca sa multumeasca Franta, s-au luat bani de la dezvoltare rurala, in detrimentul Austriei, de exemplu.
• Connecting Europe (bani pentru interconectare, de la retele de comunicatii la gazoducte) pierde 5 miliarde. balticii sunt foarte afectati.
• Cercetarea (Horizon 2020) pierde pana la 8 miliarde.

• Romania este, evident avantajata de suplimentari. Altfel, nu prea reuseste sa obtina ceea ce vrea. Cofinantarea de 75% este propunerea, fata de 85% cat ne dorim. Prefinantarea scade la 2%, de la 7 pana la 9%, iar TVA ar deveni neeligibil.

 Presedintele Basescu a fost oprit la o scurta declaratie de presa internationala. dupa ce a spus ca e important rezultatul la care se va ajunge inaintea negocierilor, el a fost itnrebat si ceva despre situatia sa. Jurnalistii, cu ceva probleme de limba engleza, nu s-au făcut foarte bine intelesi. Asa ca raspunsul presedintelui a fost:

Referendumul? A trecut.

Revenind la Consilul de astăzi, liderii au inceput sa soseasca pentru alte discutii. Dar reuniunea va debuta la ora 13.00, ora Romaniei.

Va voi tine la curent cu referinte care merita consultate, articole si analize.

LIVE BLOG Negocierile privind bugetul UE 2014-2020

Financial Times a facut ieri un grafic foarte bun si explicativ privind taberele si principalele probleme. In masura in care este posibil, cum astazi urmaresc negocierile, voi posta, din surse diferite, proprii si din presa internationala, informatii despre cum decurg negocierile.

UPDATE

18.42 Reuters: Presedintele PE Martin Schulz spune ca are indoieli ca este posibil un compromis astazi. "Din cauza, potrivit informatiilor pe care le am, pozitiei intransigente a premierului Cameron, a guvernului britanic, care merg pe ideea totul sau nimic. Nu este un bun inceput de negocieri, este mai degraba un ultimatum".

18.29 Inceperea lucrarilor Consiliului amanata cu o ora, deci pentru 22.30, din cauza prelungirii bilateralelor, spune corespondentul Telegraph la BXL. In plus, are un articol interesant referitor la o scrisoare semnata de opt state membre, Marea Britanie, Germania, Austria, Danemarca, Olanda, Suedia, Franta, Finlanda, in care se arata ingrijorati de schemele de pensii ale functionarilor europeni. Evident, ca sunt prea mari. Scrisoarea, aici.

18.00 Britanicii sunt foarte buni la a ilustra complicatele chestiuni UE. Si au si foarte mult umor. iata cum vede Open Europe lucrurile. Asta e Veto Squad.

Pe de alta parte, The Guardian arata clar cat da si cat primeste fiecare tara. Toate discutiile ca am deveni contributori sunt stupide. 
 
17.38 Reuniunea Prietenilor Coeziunii va incepe la ora 19.00, ora Bruxelles-ului. 

14.36 The Telegraph: David Cameron i-a spus presedintelui Consiliului ca propunerile de reducere merg intr-o directie buna, dar mai e loc de taieri. Si ca rebate-ul britanic nu este negociabil. 

Tot mai multi lideri declara ca nu cred ca se va ajunge la un rezultat in urma negocierilor din aceste zile. 

Premierul belgian Di Rupo spune ca este pregatit pentru un maraton.

La randul lui, premierul luxembrughez, Jean Claude Junker, a spus ca se asteapta la negocieri foarte dure, lucrurile nu sunt aproape de un acord. "Nu avem nevoie de multi bani, dar nici de mult mai putini", a spus premierul.

 
13.18 Pentru o intelegere mai comprehensiva a pozitiilor unor state, va recomand lecturarea urmatoarei analize a ECFR, European Council on Foreign Relations, un think tank pe care il apreciez.

13.16 Sursele mele imi spun ca pana diseara la summit, va fi o reuniune a Prietenilor Coeziunii. Si ca diseara va pune van Rompuy pe masa o noua propunere, cu reduceri mai mari.

13.07 Presedintele van Rompuy a postat pe twitter ca are intalniri bilaterale pana la inceputul lucrarilor summit-ului. Programul zilei de astazi poate fi consultat aici.

• Bilateralele continua pana la ora 21.00, cand incep lucrarile.
• 21.00 Intalnire cu presedintele Parlamentului European.
• 21.30 Fotografia de familie.
• 21.45 Prima sesiune de lucru.

12.53 Intalnirea presedintelui Basescu cu Van Rompuy si Barroso s-a terminat. A durat aproximativ o jumatate de ora.

12.27 Noua propunere Van Rompuy este ca bugetul pentru 2014-2020 (multianual financial framework - MFF) sa fie de 940 de miliarde de euro, spun FT si The Telegraph.

12.21 Premierul belgian Elio di Rupo a spus la sosirea lui la Consiliu, care a avut loc inainte de ora 11: Este posibil ca Belgia sa isi exprime dreptul de veto. nu resping nicio optiune. insa sunt pregatit sa negociez. Italia si Letonia ameninta si ele cu veto-ul. Austria, Marea Britanie, Romania, Danemarca si Suedia sunt tarile care ameninta cu veto.


12.10 AFP: Intalnire Merkel-Hollande inainte de Consiliu, spune o sursa guvernamentala. La ora 18.15. O sursa guvernamentala germana spune ca

11.35: Presedintele Traian Basescu a ajuns la Consiliu, la intalnirea bilaterala.

Potrivit unor informatii pe surse pe care le-am, in privinta Romaniei, lucrurile stau in felul urmator:

• In ciuda declaratiilor interne ale presedintiei si guvernului, la nivel european pozitia de negociere transmisa e una coerenta, e aceeasi, nu exista diferente pe fond. Doar in exprimare sunt nuante si acea diferenta de opini privind invocarea dreptului de veto.
• In aceste intalniri bilaterale pe care le are presedintele Van Rompuy cu cei 27 de lideri europeni inaintea inceperii lucrarilor Consiliului, va propune un nou compromis. O noua varianta. Daca in varianta initiala taierile din propunerea de 1033 de miliarde a Comisiei era de 75 de miliarde, pana la 80, oficialii romani se asteapta ca acum sa propune o reducere de pana la 100 de miliarde, pentru a se apropia de dorinta marilor contributori. Germania a propus 130 de miliarde reducere, in timp ce Marea Britanie de 200 de miliarde. 
• Pentru Romania, este mai mult decat probabil sa fie scos paragraful care se referea la "past performance", adica noua alocare sa depinda de eficienta cu care ne-am cheltuit banii. 
• In timpul Consiliului Afaceri Generale, foarte vocale impotriva primei propuneri Van Rompuy au fost  Italia, Portugalia, Spania si, evident, prietenii coeziunii.
• Ramane de vazut daca grupul prietenilor coeziunii, din care face parte si Romania si sunt beneficiarii de fonduri europene, va ramane unit. Nu este exclus sa se sparga, mi-au spus sursele mele, daca negocierile se incing, asa cum este foarte probabil. 
• Multi se asteapta sa nu se ajunga la un acord in aceste zile. Mai mult, cancelarul german Angela Merkel a si spus ieri ca nu este exclus un summit la inceputul anului 2013.
• La limita, bugetul pentru 2014-2020 poate fi adoptat pana in iunie 2013, insa va fi si mai dificil, in contextul in care in 2013 au loc si alegeri in Germania.

Premierul britanic David Cameron a fost primul care a avut intalniri bilaterale la Bruxelles.

Presa britanica spune ca se afla intr-o pozitie dificila. Taberele in acest moment sunt 10 (marii contributori sau neutri) la 17 (prietenii coeziunii). este oricum destul de ficil pentru Cameron, chiar daca are aliati Suedia, Olanda si chiar germania, sustinatoare a reducerii propunerii Comisiei. de fapt, nici nu mai vorbim despre propunerea Comisiei, ci despre prima propunere van Rompuy, pe care o vor redusa.

Contributia neta a Marii Britani la bugetul UE ar putea creste, in ciuda unei reduceri a sumei generale a bugetului, pentru ca exista discutii pentru reducerea rabatului britanic cu 805 milioane de lire, potrivit Sun.

Cam asa arata bilaeteralele, o fotografie pentru atmosfera. aici din intalnirea cu reprezentantul Ciprului, care detine si presedintia prin rotatie a UE.

Sandy - sansa sau calau pentru candidatii la presedintia SUA?

 Uraganul Sandy se intampla la momentul oportun, ar spune cinicii. Cu doar o saptamana inainte de alegerile prezidentiale din SUA, o sansa pentru nehotarati de a face o ultima evaluare a celor doi candidati.

Sandy a bulversat deja o campanie electorala in care au fost bagate miliarde de dolari. iar Barack obama, spun specialistii, ica presedinte in functie, are cel mai mult de pierdut daca nu gestioneaza criza dupa asteptarile americanilor. Dar are si cel mai mult de castigat.

Obama si-a intrerupt campania electorala pentru a se intoarce la Washington sa supravegheze operatiunile. A promis ca guvernul va raspunde  rapid si la inaltime catastrofei. Asa ca a declarat stare de catastrofa majora in New York si New Jersy. Intr-un astfel de caz, fondurile federale sunt deblocate pentru cei afectati, pentru adaposturile temporare si pentru reparatii.



Organizarea misiunilor de salvare si restabilirea serviciilor si livrarii de energie electrica vor avea un impact major, cred analistii, asupra electoratului.

Mai dificila este misiunea lui Mitt Romney. Si el si-a intrerupt campania, pentru doua zile. El are insa mai putine optiuni sa para prezidentiabil in aceasta situatie. Ceea ce poate demosntra este empatie. Autobuzul sau de campanie a fost rechizitionat duminica, pentru a duce alimente celor afectati din Virginia.


Pe de alta parte, Romney este puternic atacat in editorialele din presa americana pentru niste declaratii facute cu vreme in urma, referitor la FEMA, agentia federala pentru management in cazuri de urgenta.


Republicanii au un dinte impotriva FEMA

Coordonarea in cazuri de urgenta este una dintre functiile vitale ale unei mari administratii (big governement), pe care vrea Romney sa o elimine. El crede ca actiunea in cazuri de urgenta trebuie sa redevina apanajul statelor, nu sa fie la nivel federal, si chiar a avansat ideea ca, in interiorul statelor, sa revina sectorului privat. Argumentul sau: este imoral ca guvernul federal sa suporte costurile situatiilor de urgenta si a asistentei, daca asta inseamna o crestere a datoriei publice.

Uraganul Sandy a fost ocazia perfecta sa demonstreze electoratului ca ideea lui Romney este gresita. FEMA a avut o istorie nefericita in timpul administratiilor republicane, care nu-i prea vad relevanta. Asta a dus la reduceri de buget, la transformarea ei din agentie in departament.

Schimbare de tactica in campanie

Sandy a perturbat votul anticipat, aflat in centrul strategiei echipei presedintelui, spun analistii. Reyultatele ii sunt deja favorabile in Nevada si Iowa si sunt stranse in Ohio si Florida. Pe de alta parte, patru state-cheie sunt afectate de uragan: Virginia, Carolina de Nord, New Hampshire si Ohio.

Romney Mitt Romney nu poate face prea multe în afară de a urmări modul în care americanii interpretează reacţiile lui Obama, întrucât orice declaraţie din partea lui ar putea fi percepută cu uşurinţă ca fiind de natură politică.

Echipa de campanie a lui Romney va fi nevoită să regândească rapid anumite reclame într-o serie de state, astfel încât acestea să fie potrivite momentului. Cum americanii vor urmări modul în care concetăţenii lor se vor lupta să facă faţă crizei, aceştia nu vor dori să fie bombardaţi cu clipuri publicitare de campanie de atac.

Interesant de citit acest articol despre impactul uraganului asupra alegerilor.

Controversele demisiei comisarului pentru sanatate, John Dalli

Comisarul european pentru sanatate, John Dalli, a demisionat saptamana trecuta după ce a fost informat că executivul UE a primit raportul final în urma unei investigaţii a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) asupra unei plângeri depuse în mai 2012 de producătorul de tutun Swedish Match.

Aceasta companie sugera că un antreprenor maltez s-a folosit de contactele sale cu John Dalli pentru a obţine avantaje financiare din partea sa, în schimbul încercării de a influenţa o posibilă viitoare propunere legislativă privind produsele din tutun, în principal asupra interdicţiei UE pentru exportul de snus, o formă de tutun pudră, folosit pe scară largă în Suedia. Imediat ce CE a primit plângerea, aceasta a sesizat OLAF pentru a declanşa o investigaţie. OLAF nu a gasit nicio dovada ca dalli ar fi luat mita, insa comisarul si-a prezentat demisia.

Comisarul urma sa prezinte o noua propunere legislativa privind produsele din tutun.

Dalli insa nu pleaca fara sa faca valuri. Ieri a avut o conferinta de presa, in care a anuntat ca vrea sa i se faca dreptate in justitie si a aratat circumstantele demisiei lui. Iata ce a spus.

• Industria tabacului a facut un intens lobby pe langa Comisie in ultimele luni, sugerand ca demisia lui ar fi si ca urmare a acestor actiuni. "Au facut lobby peste tot, la cine, in timpul conferintelor si nu cred ca cineva este constient de asta", a acuzat Dalli. Insa astfel de actiuni nu sunt nimic neobisnuit la Bruxelles, unde este cel mai mare numar de firme de lobby din Europa, comparabil cu cel de la Washington.
• Va contesta in justitie decizia luata de Barroso de a-l face sa demisioneze. el va depune plangerea atat in Malta, tara natala, unde justitia se ocupa deja de acest dosar, cat si la Bruxelles, la CJUE de la Luxembrug si la CEDO.
• Dalli spune ca i-a cerut presedintelui Barroso 24 de ore inainte sa demisioneze, pentru a lamuri situatia, in schimb a primit o jumatate de ora. "Nu mi-am dat demisia, am fost obligat sa mi-o depun", a repretat John Dalli, citat de presa europeana.
• Se pare ca a primit un ultimatum de 45 de minute sa demisioneze.
• In schimb, se pare ca presedintele Comisiei Europene a raspuns acestor alegatii argumentand ca dalli a avut multiple ocazii pentru a raspunde intrebarilor OLAF.
• Dalli a mai spus ca parasirea functiei ajuta la intarzierea aoptarii unei noi directive anti-tabac. Totusi, comisia a aratat zilele trecute ca programul legislativ merge inainte.  Totusi, consultarea intre serviciile Comisiei, care trebuia inceputa in luna august, nu a inceput nici acum si toata munca pe aceasta legislatie a fost stopata pana la nominalizarea unui nou comisar. Asta s-a intamplat deja, Malta l-a propus pe ministrul den externe, Tonio Borg, in locul lui John Dalli. Aceasta intarziere este insa vazuta de ONG-urile anti-tabac ca pe o victorie a industriei.
• Exista suspiciuni privind toata aceasta poveste. uiar in dezbaterile din Malta firul a fost despicat in patru. Maltezii spun ca, daca ar fi fost implicat comsiarul german sau francez, nu s-ar fi procedat asa si nu ar fi fost obligat sa demisioneze inainte sa aiba timpul necesar oferirii unor explicatii.
• Mai apoi emailul companiei multinationale este suspect: este greu de inteles cum o copanie multinationala si-ar pune in joc numele prin trimiterea unui email care sa mentioneze numele comisarului cu care ar face o afacere necurata. pentru simplul motiv ca emailurile pot fi urmarite si interceptate. daca o companie ar incerca sa faca ceva in neregula, in care ea insasi ar putea fi acuzata de coruptie, nu si-ar permite sa trimita un document a carui sursa poate fi detectata. Mai ales cand ar putea beneficia de consilierea celor mai buni avocati pe care ii poate avea. Orice avocat i-ar fi spus ca e un email care o incrimineaza. Iar documentul trimis de comapnia respectiva contine numele comisarului, a antreprenorului maltez si cateva itnrebari privind costul intregului "serviciu prestat". Adica toate informatiile pe care, in mod normal, comenteaza analistii, nu le-ai pune intr-un email.

Este interesant de urmarit deznodamantul acestui caz. Probabil ca pana in momentul respectiv el va trece in uitare. Numai ca demisia unui comisar european, in conditii nu tocmai clare, pentru o suspiciune de coruptie, merita urmarita. Pana la urma, este si o batalie intre o industrie si cei care emit legislatie pentru acea industrie. Insa faptul ca industria tabacului a facut lobby nu e nimic nhefiresc si ilegal. Atata vreme cat nu se demonstreaza ca toata aceasta poveste i-ar fi fost inscenata maltezului John Dalli.

O decizie a Curtii de Justitie Europene care ne-ar putea da idei

Am urmarit cu mare atentie cazul privind reinhumarea lui Nyiro Joszef, la vremea respectiva. si actiunile oarecum sfidatoare la adresastatului si autoritatilor romane ale rpesedintelui Parlamentului de la Budapesta. Romania a urmat o cale diplomatica de ameliorare a situatiei, in ciuda unor declaratii destul de belicoase, dar vedem, din ultimele declaratii ale ministrului de externe ca maghiarii vor in continuare reinhumarea scriitorului ungur in Romania.

Lasand insa la o parte cazul de la noi (nu exista similitudini), iata cum au rezolvat  slovacii un caz tensionat cu autoritatile ungare. Au itnerzis presedintelui ungur sa intre pe teritoriul slovac, Ungaria a dat in judecata la Curtea Europeana de Justiei Slovacia, iar astazi CJUE a dat castig de cauza Bratislavei. iata principalele informatii din stirea aparuta pe Mediafax.

• Slovacia nu a încălcat dreptul Uniunii atunci când a refuzat intrarea preşedintelui Ungariei, László Sólyom, pe teritoriul său, într-o zi cu semnificaţii istorice, a hotărât, marţi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg.
• Împrejurarea că un cetăţean al Uniunii exercită funcţia de şef de stat este de natură să justifice o limitare, întemeiată pe dreptul internaţional, a exerciţiului dreptului de liberă circulaţie, a conchis CJUE.

Care este, de fapt, povestea?

La invitaţia unei asociaţii cu sediul în Slovacia, preşedintele Ungariei, László Sólyom, programase să se deplaseze, la 21 august 2009, în oraşul slovac Komárno pentru a participa la ceremonia de inaugurare a unei statui a Sfântului Ştefan. În 20 august este o zi de sărbătoare naţională în Ungaria, la această dată fiind comemorat Sfântul Ştefan, întemeietorul şi primul rege al statului maghiar.

Pe de altă parte, în 21 august este o dată considerată sensibilă în Slovacia, în măsura în care, la 21 august 1968, forţele armate ale unui număr de cinci ţări din Pactul de la Varşovia, printre care trupele maghiare, au invadat Republica Socialistă Cehoslovacă.

După mai multe schimburi diplomatice între ambasadele celor două state membre cu privire la vizita programată a preşedintelui Ungariei, Ministerul Afacerilor Externe slovac a comunicat în cele din urmă, la 21 august 2009, o notă verbală ambasadorului Ungariei în Republica Slovacă, prin care îi interzicea preşedintelui Ungariei să intre pe teritoriul slovac. 

Această notă invoca, pentru a justifica interdicţia menţionată, Directiva 2004/381 privind libera circulaţie în Uniunea Europeană.

Preşedintele ungar Sólyom, care a fost informat cu privire la conţinutul notei în timp ce se deplasa către Slovacia, a confirmat primirea acesteia la frontieră şi a renunţat să intre pe teritoriul acestui stat membru.

Întrucât a considerat că intrarea preşedintelui său pe teritoriul slovac nu putea fi refuzată în temeiul directivei, Ungaria a solicitat Comisiei să introducă la Curtea de Justiţie o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Slovaciei. Comisia a apreciat însă că dreptul Uniunii nu este aplicabil vizitelor efectuate de şeful unui stat membru pe teritoriul altui stat membru şi că, în aceste condiţii, pretinsa neîndeplinire a obligaţiilor nu este întemeiată.

Ungaria a decis în continuare să introducă la Curte, din proprie iniţiativă, o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Slovaciei, astfel cum îi permite tratatul. Comisia a decis să intervină în procedură în susţinerea Slovaciei.

Decizia CJUE

În hotărârea pronunţată marţi, Curtea constată că, întrucât Sólyom are cetăţenia ungară, acesta beneficiază de statutul de cetăţean al Uniunii, ceea ce îi conferă dreptul de circulaţie şi de ședere pe teritoriul statelor membre.

Cu toate acestea, Curtea aminteşte că dreptul Uniunii trebuie interpretat în lumina normelor relevante ale dreptului internaţional, întrucât acest drept face parte din ordinea juridică a Uniunii şi este obligatoriu pentru instituţiile acesteia. În acest context, Curtea arată că, în temeiul normelor cutumiare ale dreptului internaţional general, precum şi al normelor convenţiilor multilaterale, şeful de stat se bucură în relaţiile internaţionale de un statut special.


Imprejurarea că un cetăţean al Uniunii exercită funcţia de şef de stat este de natură să justifice o limitare, întemeiată pe dreptul internaţional, a exercitării dreptului de circulaţie pe care dreptul Uniunii îl conferă acestei persoane. Curtea constată că dreptul Uniunii nu îi impunea Slovaciei să garanteze accesul preşedintelui Ungariei pe teritoriul său.

De asemenea, deşi Slovacia a invocat în mod greşit Directiva 2004/38 ca temei juridic pentru refuzarea accesului preşedintelui Ungariei pe teritoriul său, această împrejurare nu constituie totuşi un abuz de drept în sensul jurisprudenţei Curţii.

În aceste condiţii, Curtea de la Luxemburg a respins acţiunea formulată de Ungaria în ansamblul său.

Dezbaterile Obama-Romney: Spontaneitatea eliminata. Cat de tematori pot fi cei doi candidati?

Inainte de cea de-a doua dezbatere, de maine noapte, cea cu intrebari de la electori indecisi, care ar fi putut deveni cat de cat interesanta, a aparut documentul in care cei doi candidati la presedintia SUA au convenit regulile pentru cele trei dezbateri. Cand miza e atat de mare, nimic nu e lasat la voia intamplarii. Dar parca sunt prea tematori si prea lasi, daca citesti regulile stabilite.

Va reamintesc ca sunt trei dezbateri electorale. prima a fost acum doua saptamani, pe teme de politica itnerna, cei doi candidati si un moderator. La fel va fi si formatul celei de-a treia, cand temele vor fi de politica externa. Cea de maine noapte are un format diferit. Votanti indecisi, alesi de Gallup, le pun intrebari celo doi candidati. S-ar fi anuntat cat de cat interesanta, daca nu apareau regulile.

Pe de alta parte, am participat ieri la o discutie cu doi strategi americani, unul democrat si celalalt republican, care spuneau, asa cum am afirmat si eu cand am comentat pentru Digi prima dezbatere, ca ele nu sunt hotaratoare in convingerea indecisilor. Ba mai mult, doar doua au fost in istoria alegerilor din SUA, nu atatea cate dau diferite site-uri. Deci aceste dezbateri sunt un spectacol in care fiecare dintre candidati incearca sa arate cat mai bine si sa evite greseli flagrante. Altfel, efectul lor asupra indecisilor este minim.

Bun, sa revenim la reguli, ca astea le fac chiar si mai irelevante. In conditiile in care candidatii se asigura ca nu vor avea surprize neplacute. Nu ca la noi, dom'le, cand esti confruntat cu vreun pixel albastru sau esti intrebat pe unde ai umblat in noaptea precedenta. :)

Iata despre ce e vorba la americani.

The 2012 Debates - Memorandum of Understanding Between the Obama and Romney Campaigns

• Candidatii nu isi pot adresa intrebari in timpul niciuneia dintre dezbateri. (Deci asa se explica faptul ca Obama nu l-a intrebat pe Romney despre cei 47% dintre americani care asteapta ajutorul de la stat.)
• Candidatii nu isi pot cere sa faca promisiuni.
• in timpul primei dezbateri, din 3 octombrie, niciunuia dintre candidati nu i-a fost permis sa se miste din locul in care se afla, in spatele pupitrului.
• Pentru dezbaterea cu public din 16 octombrie, moderatorul nu va avea voie sa adreseze intrebari de urmarire sau sa faca vreun comentariu referitor la o intrebare adresata de public sau referitor la raspunsul vreunuia dintre candidati.
• Publicul care pune intrebari nu va putea sa puna intrebari de urmarire sau sa participe la discutie, iar microfonul celui care va pune intrebarea va fi inchis imediat ce o termina de formulat.
• Daca cel care pune itrnebari din public va intreba altceva decat ce a fost ocnvenit din timp cu moderatorul, i se va inchide microfonul.
• Niciunul dintre candidati nu va avea voie sa citeze sau sa faca referire la cineva din public, cu exceptia familiei, in timpul dezbaterilor.
• Pentru cea de-a doua dezbatere, fiecare candidat se va putea misca doar intr-un perimetru bine delimitat si nu va avea voie sa il depaseasca pana la sfarsitul dezbaterii. 
• Niciunul dintre candidati nu paote cere o dezbatere in plus fata de cele convenite. 

Ce spune tăcerea Comisiei după vizita Monei Pivniceru la Bruxelles

Ministrul justitiei, Mona Pivniceru, este astazi in vizita la Bruxelles. O vizita fara accesul presei, fara press arrangements cum mi-au spus toti cei de la cabinetelor oficialilor pe care i-a intalnit sau urmeaza sa ii intalneasca ministrul roman. E vorba despre Viviane Reding, comisarul pentru justitie, drepturi si libertati civile, si Catherine Day, secretarul general al CE, al carei cabinet face rapoartele privind MCV.

Cateva comentarii succinte:

• In general, fiecare nou ministru al Justitiei facea cat mai grabnic o vizita la Bruxelles. In cadrul ei, pe langa faptul ca oficialii il cunosteau personal, isi prezenta intentiile si, de obicei, prmitea ca respecta indicatiile din MCV si face tot posibilul pentru atingerea obiectivelor. Chiar daca in Romania unii erau mai zmei si criticau Comisia Europeana. Sa nu uitam anterioara vizita a unui ministru la Viviane Reding. 
• Doamna Pivniceru este ministru de mai bine de o luna si jumatate si abia acum a avut aceasta intalnire. Trebuia sa aiba o intalnire la Viena, in 20 septembrie, la o reuniune a ministrilor de justitie, insa agenda prea aglomerata nu i-a permis doamnei Pivniceru sa il intalneasca pe comisarul european. Intalnirea fusese anuntata chiar de catre Viviane Reding in dezbaterea din 12 septembrie, din Parlamentul European, care a avut ca tema situatia politica din Romania.
• Intre Bruxelles si autoritatile romane a avut loc o intensa corespondenta privind numirea procurorului general si al sefului DNA. Din scrisoarea publicata de Romania Libera ieri, reiese clar ca dialogul a fost unul al surzilor. Doamna Pivniceru a trimis Comisiei criteriile privind numirea in cele doua functii din justitie, in 7 septembrie. In 11 septembrie a veit raspunsul CE, care atragea atentia ca putine dintre sugestiile Comisiei se regaseau in ele. O a doua scrisoare a ajuns la Bucuresti in 21 septembrie. Aceasta este publicata de RL.
• Intre cele doua scrisori, doamna Pivniceru trebuie sa o intalneasca pe Viviane Reding.  Si, in mod cert, intalnirea nu ar fi fost doar una de facut cunostinta, ci si una in care i se comunicau clar nemultumirile oficialilor europeni. Cum insa intalnirea a fost amanata, a venit scrisoarea din 21 septembrie.
• O scrisoarea cu un ton dur, foarte explicita, care a reluat sugestiile Comisiei, pentru a inaltura orice echivoc.
• Intalnirea de astazi cu comisarul Reding a durat in jur de o ora. Dar nu exista niciun fel de imagine pana in acest moment. In mod cert mi s-a spus ca EBS nu va da nimic, si se confirma,  Nici macar strangerea de mana.
• Aceasta tacere este plina de subintelesuri. Avand in vedere ca cel putin fotografii se fac si se publica pe site de la intalniri ale comisarilor cu diferiti reprezentanti ai societatii civile cu care au consultari, darmite cu un ministru al unui stat membru.

Cea mai importanta intalnire este aceea cu Catherine Day. Daca pe Viviane Reding o poti acuza, asa cum fac politicieni romani, ca isi face campanie si ca tinteste functia de presedinte al Comisiei, iar Romania ii serveste sa isi arate fermitatea si preocuparea, Catherine Day este un functionar european neutru.

Colegiul Comisarilor si-a schimbat componenta, insa Catherine Day a ramas secretar general. Cabinetul ei redacteaza raportul asupra MCV. Intalnirea va avea loc astazi, la ora 16.30, ora Romaniei. deocamdata, nicio informatie oficiala nu va fi data in urma acestei intalniri. Asa s-a hotarat. Daca insa vor considera ca a avut loc un dialog al surzilor, in continuare, atunci este posibil sa apara, pe surse sau on the record, niste informatii. Tacerea Comisiei e, uneori, mai grava decat observatiile dure pe care le face. Pentru ca, tacand, vrea sa iti transmita mesajul cat de neimportant esti pentru ea.

UPDATE 15.03
Mark Gray a reiterat, in briefingul de presa, pozitia Comisiei Europene. Este clar mesajul pe care il transmit oficialii de la Bruxelles ministrului roman.

Comisia a fost foarte clară. Pentru noi, cheia problemei este ca acest proces de nominalizare să fie corect şi transparent. De-a lungul întregului proces. A existat o corespondenţă cu autorităţile române, Comisia şi-a prezentat poziţia detaliat. Acum asteptăm ca ministrul justiţiei sa ne prezinte schimbările pe care le face. Să aşteptăm întâlnirea şi vom face o evaluare după aceea.

VIDEO Culisele audierii lui Orban

Candidatura lui Leonard Orban este prima a unui fost comisar european pentru Curtea de Audit europeana. Iar votul negativ din comisie a fost o surpriza pentru multi, inclusiv pentru parlamentari. Am scris in ziua votului ca voi reveni cu amanunte despre audiere. Mi-a luat o zi intreaga de discutii cu oameni de la Bruxelles, ca sa-mi conturez o imagine cat mai exacta a audierii. Unii au acceptat sa vorbeasca on the record, cei mai multi nu au vrut sa fie citati, vrand sa stea departe de jocul politic romanesc, transferat, pentru a cata oara, la Bruxelles.

Aici este audirea.



Cum a decurs audierea?

• Audierea l-a purtat pe Orban prin toate problematicile, ba mai mult, a fost intrebat si chestiuni foarte tehnice. 
• Trebuia sa lamureasca o chestiune importanta: cum va evita conflictul de interese. In calitate de fost comisar european, ar fi putut fi banuit de conflict de interese daca ar controla Comisia Europeana. Iar cea mai controlata institutie europeana este chiar Comisia Europeana. 
• In plus, trebuie sa controleze folosirea banilor europeni de catre statele membre. De unde un nou risc de conflict de itenrese. Chestiunea a fost clarificata, de altfel inca din raspunsurile la chestionarul transmis comisiei, prin faptul ca va cere presedintelui sa nu ii dea in sarcina dosare care privesc Comisia si tara sa.
• Se stie ca membrii PPE ai comisiei au votat impotriva. Insa schimbarea a intervenit pe parcurs. Din informatii convergente am aflat ca Orban a vorbit cu toate grupurile politice, inclusiv cu PPE. Raportorul, socialista Ines Ayala, mi-a declarat ca ei insasi ii spusese Orban ca a avut o discutie cu coordonatorul PPE din comisiei, Ingeborg Graessle, care ii spusese ca situatia este ok.
• In general, deciziile de vot se iau cu mai multe zile inainte, iar PPE nu hotarase sa ii puna bete-n roate lui Leonard Orban. Situatia s-a schimbat in ziua audierii.
• Din declaratiile inregistrate, facute on the record, decizia ar fi fost schimbata de o interventie a PDL. Catalin Ivan si Ines Ayala au declarat ca doamna Elena Basescu ar fi venit la comisie cu indicatia, transmisa de mai de sus, ca PPE nu ar putea vota un candidat care nu are, in tara, sustinerea politica a tuturor partilor.Eu am incercat sa vorbesc cu Elena Basescu si cu Traian Ungureanu, care au fost prezenti la vot, dar de la biroul lor, asistentii mi-au spus ca TRU este  in drum spre tara, in timp ce Elena Basescu nu a dar niciun raspuns. Tacerea a fost in sine un raspuns.
• Cristian Preda a declarat pentru Mediafax: Ştiam că PPE este nemulţumit, pentru că nu agreează de principiu candidaturile guvernamentale. PPE nu are deloc o impresie bună despre acest guvern de la Bucureşti şi atunci s-a suprapus reticenţa faţă de candidaturi guvernamentale peste impresia defavorabilă, negativă, faţă de Guvernul Ponta.
• Din discutiile mele cu reprezentanti ai PPE, faptul ca Preda a implicat in declaratii intregul grup a deranjat. Si modul in care a justificat votul negativ.
• Pentru ca Ingeborg Graessle, in comunicatul de presa pe care l-a dat, a incercat sa dea impresia ca un motiv al respingerii este lipsa de experienta in audit a lui Orban si suspiciunile care planeaza asupra administrarii fondurilor europene, pe care Orban le coordoneaza, intr-un fel acum. Faptul ca Preda a spus coar ca fiind o propunerea a guvernului Ponta nu e agreat de PPE a suscitat suparare in grupul politic.
• Multi dintre membrii PPE nu au asistat la audiere, dar au fost mobilizati sa vina in momentul votului. 
• Mai mult, exista o procedura in Parlamentul European. Cand membrii unui grup politic nu pot participa la votul din comisie, ei pot delega alti colegi de grup sa ii reprezinte si sa voteze in locul lor, chiar daca nu sunt membrii ai comisiei si nici macar supleanti. 
• Ei bine, in aceasta comisie sunt doi romani: Catalin Ivan (PSD) si Monica Macovei (PDL). Pe langa ei, insa, ieri au participat la votul privind nominalizarea  lui Leonard Orban si Elena Basescu, Sebastian Bodu si Traian Ungureanu. Ei si-au inlocuit colegi din PPE absenti. Eurodeputatii PDL au votat toti impotriva lui Orban.
• Prin urmare, la momentul votului, in sala se aflau mai multi romani decat membrii de drept ai comisiei. Si tabara cealalta a adus intariri: Cristian Busoi, de la PNL si Corina Cretu, de la PSD au votat si ei, inlocuindu-si colegi de grup politic, straini. Votul lor a fost pentru Orban.

Care au fost comentariile de dupa audiere?

• Europarlamentarii romani au fost primii care au reactionat. Reactiile lor le-am spus mai sns. Catalin Ivan, de la PSD, membru al comisiei, a acuzat din start PDL pentru sabotarea candidaturii lui Orban. Argumentul lui: Vasile Mircea Popescu, a carui candidatura a fost retrasa de guvernul Ponta, este un apropiat al familiei presedintelui si asta a dus la coalizarea impotriva fostului comisar european.
• Sebastian Bodu a invocat incompatibilitatea cu tratatul de functionare al Uniunii. Un argument fals si am si explicat aici de ce.
• Cristian Preda a recunoscut, de fapt, ca oricine ar fi fost candidatul propus de premierul Ponta nu ar fi fost agreat de PPE.
• Ingeborg Graessle, coordonatorul PPE din aceasta comisie, a incercat sa faca o legatura cu fondurile europene, a adus in discutie proasta administrare a lor si faptul ca ne sunt inghetate si cam cate vom pierde prin dezangajare. In plus, ea spunea ca Leonard Orban a avut "un contact redus cu auditul". Adica i-ar fi reprosat lipsa de experienta in audit. Ceea ce este fals. Exista trei tipuri de audit: financiar, de conformitate si de performanta. Ca si comisar european, este adevarat ca Orban n-a fost subiect de descarcare bugetara, insa a urmarit indeaproae directorii generali de sub el, care sunt. Iar in ceea ce priveste celelalte doua tipuri de audit, cel putin de cand e ministrul afacerilor europene numai asta face.
• Raportoarea Ines Ayala, de la socialisti, a spus ca nu se astepta la nicio surpriza, mai ales ca recomandase un vot pozitiv. Totul a decurs bine, iar Orban a lamurit toate punctele sensibile ale pozitiei pe care ar fi ocupat-o la Curtea de Conturi, adica posibilitatea aparitiei conflictului de itenrese. Ayala mi-a spus ca ea se ocupa, in  general, de candidaturile pentru Curtea de Audit, adica ea este raportor.
• Faptul ca Orban si-a luat angajamentul public ca va cere presedintelui Curtii de Audit sa nu ii repartizeze dosare care ar putea ridica suspiciunea de conflict de interese a fost "mai mult decat am auzit vreodata de la toti candidatii". 
• In privinta compatibilitatii sau incompatibilitatii lui Orban cu functia, Ayala a explicat foarte clar punctul de vedere al Parlamentului European: calitatea de membru e reglementata prin tratat, iar tratatul spune ca acesti candidati trebuie sa fi lucrat in autoritatile de audit din tarile lor sau sa fie oameni cu experienta. Orban, prin calitatea de comisar european si de ministru al afacerilor europene, are foarte multa experienta in acest sens. 
• "În Curtea Europeană de Audit, iar parlamentul a apărat întotdeauna acest punct de vedere, nu există doar tehnicieni sau experţi în audit. Am avut experienţe mai bune şi mai puţin bune cu astfel de experţi. Faptul că sunt experţi in audit nu ii face membrii buni ai Curţii. Asta nu este suficient, nu este o condiţie care să ne asigure că va fi un membru bun", a spus Ines Ayala. Mai mult, ea a subliniat faptul ca Parlamentul European tine ca nu toti membrii Curtii sa fie tehnicieni.
• Raportoarea a mai precizat ca ea va recomanda plenului un vot pozitiv, ca spra ca Orban sa nu isi retraga candidatura, ca face lobby la celelalte grupuri politicepentru un vot pozitiv.
• Nu in ultimul rand, ea a reamintit ca Orban a fost votat in 2007 comisar european cu o larga majoritate in Parlamentul European. Ar fi cel putin ciudat ca acelasi parlament (in mare parte cu aceeasi componenta, chiar daca intre timp au avut loc alegerile in 2009) sa gaseasca acum ca Orban nu este calificat pentru un post de membru in Curtea de Audit.
• De fapt, aceeasi idee mi-a fost spusa si off the record. Ca nici macar in intregul grup PPE nu se crede ca un om pentru care s-a mobilizat in 2007 sa fie votat ca si comisar acum nu il mai valideaza pe acelasi om.
• Mai mult, cei cu care am vorbit si-au aratat uimirea cat de departe a mers lupta politica din Romania, de au venit europarlamentari romani sa voteze in comisie impotriva unui roman. Faptul ca, de drept, sunt doar doi romani in comisie si au mai venit 5, ajungandu-se astfel ca patru romani sa voteze impotriva unui conational a dat foarte prost. Numai ca nu isi prea bate nimeni capul, la modul real si profund, cu harjoneala noastra politica, atata vreme cat nu afecteaza grupul mare sau parlamentul.
• Multi spun ca Orban ar avea sanse la votul din plen. Nu ar face decat sa repete precedentul deja creat. Candidatul Irlandei pentru Curtea de Conturi a fost respins de comisie si a trecut de plen. 
• Se pare ca este foarte posibil ca europalramentarilor romani din PDL sa li se fi dat satisfactie acum, in comisie, dar la plen jocurile se schimba. Sustinerea lui Orban nu vine doar din partea guvernului roman, ci si de la nivel european. Ca fost comisar european, oricat de nesemnificative sustin unii ca ar fi fost si activitatea lui, si portofoliul, pentru cadidatura sa a existat si gir european informal. Prin urmare, este foarte probabil ca PPE sa il voteze in plen. Daca va decide sa continue. Iar aceasta decizie, mi-a spus chiar Leonard Orban, o va lua dupa niste consultari saptamana viitoare.

Incompatibilitatea lui Orban - un fals argument

Cu totul neasteptat, Leonard Orban nu a primit avizul comisiei de control bugetar a Parlamentului European, pentru a deveni reprezentantul Romaniei la Curtea Europeana de Audit.

Urmeaza sa pun un text despre culisele acestui esec, insa pana atunci vreu sa clarific o informatie falsa care circula in spatiul public. A fost un subiect pe care l-am documentat acum aproape o luna de zile si, pentru ca nu s-a sustinut, nu l-am mai facut.

Totul a pornit de la o informatie venita pe surse care spunea ca Leonard Orban este incompatibil cu numirea la Curtea Europeana de Audit. Ca prin trimiterea lui Orban, se incalca Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Sursa era atat de binevoitoare incat dadea, mura-n gura, si articolul, exact cel care vorbeste despre calitatile si calificarile membrilor propusi de statele membre. Este vorba despre Art.286 (ex art 247 din TCE) care prevede:

Articolul 286
(ex-articolul 247 TCE)
(1) Membrii Curții de Conturi sunt aleși dintre personalitățile care fac parte ori au făcut parte, în
statul lor, din instituțiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru această funcție. Aceștia trebuie să prezinte toate garanțiile de independență.

In aceste conditii, am purces la documentarea subiectului. {rimul pas, si cel mai simplu pentru toti: studierea CV-urilor tuturor membrilor actuali ai Curtii Europene de Audit. Ele se gasesc aici. Rezultatul: exista mai multi membrii care nu au lucrat in audit si totusi isi reprezinta tara in aceasta institutie.
Exemplele sunt la indemana:

1. David BOSTOCK, United Kingdom, CV-ul sau e aici. A lucrat multi ani in Reprezentanta Permanenta pe langa UE a Marii Britanii, a fost director in BEI, dar pana in 2002, cand a devenit membru al Curtii de Audit nu a avut activitati de aceasta natura.
2. Kersti KALJULAID, Estonia, CV. Specializata in mergers and aquisitions, a lucrat ca si consilier economic al premeirului eston, omul de legatura cu institutiile financiare internationale, a fost director de uzina electrica si chiar gazda a unui talk show de televiziune.
3. Karel PINXTEN, Belgium, CV. Primar, deputat in Parlamentul belgian, europarlamentar, dar fara sa fi lucrat in audit.
4. H.G. WESSBERG, Sweden, CV. Cu experienta in aparare si afaceri externe, secretar de stat in aceste ministere, dar fara experienta in audit.
5. Ville ITÄLÄ, Finland, CV. Comisar de politie, apoi procuror, dupa care a devenit co-actionat la o firma de avocatura si, in final, ministru de interne.

Pe restul va las sa ii descoperiti singuri, insa cred ca argumentul ca nu toti membrii au experienta in audit sau au facut parte din autoritatile de audit din tarile lor se sustine cu aceste exemple.

Prin urmare, afirmatia facuta cu atata convingere ca Romania incalca Tratatul UE facuta de domnul Bodu este total falsa. Si nu o spun eu.

O spune purtatorul de cuvant al institutiei europene. Intr-o declaratie pe care mi-a dat-o, Aidas Palubinskas a spus clar ca nu este incalcat niciun tratat: "Articolul 286 prevede ca membrii Curtii de Audit sa fi facut parte in statele care ii propun din autoritatile de control financiar sau sa experienta lor sa ii califice pentru o astfel de functie".

Asa se explica prezenta printre membrii Curtii a unor oameni care nu au lucrat in viata lor in audit. Sunt oameni cu experienta care pot, oricand, sa faca fata acestei functii. Iar un fost comisar european este in mod cert calificat.

Ca sa fiu sigura, am intrebat daca asa interpreteaza Curtea de Audit acest articol din Tratatul de functionare a UE. Iar purtatorul de cuvant a tinut sa sublinieze ca "nu este o interpretare, este ceea ce stipuleaza clar tratatul".

Asadar, afirmatia ca orban a fost incompatibil cu prevederile legislatiei europene este TOTAL FALSA. Iar o documentare sumara, rpecum si o intrebare simpla la sursa, au putut lamuri foarte exact problema.

Repet, eu am lamurit-o in urma cu o luna. Era la fel de simplu ca pasii sa fie repetati si situatia era clara, din acest punct de vedere.

Leonard Orban, audiat pentru postul la Curtea Europeana de Audit. Raportul preliminar

Leonard Orban este audiat astazi, intre 17-17.40 de comisia de control bugetar a Parlamentului European. Procedura cere ca persoana care candideaza pentru astfel de posturi sa raspunda, inca inainte de audiere, unui chestionar. Mai jos atasez chestionarul din raportul preliminar al comisiei parlamentare.

Chestionarul cu raspunsurile lui Leonard Orban

Leonard Orban are nevoie de avizul pozitiv al comisiei parlamentare si apoi de votul in planul Parlamentului European. Mai apoi, decizia va fi vailidata de Consiliu si mandatul sau poate incepe, din 1 ianaurie 2013.

Cum trebuie sa fie ministrul fondurilor europene?

Premierul Victor Ponta a indicat astazi in mod clar ca e de acord cu propunerea si sugestia pe care o facea leonard Orban de a aduce sub o singura umbrela fondurile europene. Nu e o idee originala, este un mod de lucru ce pare sa fi avut succes la polonezi. Iata ce a spus Ponta (via HotNews.ro):

Impartasesc in totalitate ideea de a avea un singur minister care sa coordoneze autoritatile de management. Ceea ce va pot confirma este faptul ca in noul Guvern, dupa 9 decembrie, voi propune un ministru al Fondurilor Europene, care sa aiba atributii directe de coordonare a tuturor autoritatilor de management. Practic, inseamna sa construim toata infrastructura pentru ca de la 1 ianuarie 2014 sa avem un singur ministru care coordoneaza. E unul din motivele pentru care Romania a avut atat de multe probleme cu absorbtia fondurilor comunitare.

Este evident ca va fi o batalie dura pe conducerea acestui minister. Dar si o responsabilitate pe masura, mai ales dupa greselile facute in administrarea fondurilor europene si esecul absorbtiei, pana la urma.

Acest ministru trebuie sa aiba forta politica, spun unii specialisti, sa fie apropiat premierului pentru a avea forta sa opreasca toate tentatiile din sistem. Si ar trebui sa inteleaga fondurile sau, cel putin, sa se inconjoare de oameni care inteleg mecanismul foarte bine.

Cine ar putea fi, din toate taberele politice, un astfel de om? Mi-e greu sa il identific, daca ma gandesc la fiecare partid in parte.

Bruxelles, capitala spionajului mondial

Un interviu foarte interesant in EUobserver despre spionii din Bruxelles. Merita citit.

Parlamentul zonei euro - o idee vehiculata in cercurile UE

Parlamentul zonei euro - o idee avansata de diplomati europeni citati de Handelsblatt, la care face trimitere Open Europe.

Noul parlament ar avea ca membri parlamentari nationali si eurodeputati si ar avea puteri asupra politicilor fiscale si economice ale statelor zonei euro.

Este un plan gandit de Herman Van Rompuy, presdintele Consiliul European, presedintele Comisiei, José Manuel Barroso, seful eurogrup, Jean-Claude Juncker, si Mario Draghi, presedintele Bancii Centrale Europene.

O alta propunere consta in cresterea rolului Comisiei Europene si inn dreptul ei de veto asupra bugetelor nationale. Numai ca toate aceste propuneri presupun o schimbare a tratatelor. Recent, Barroso a dat primele semnale in acest sens. 

Banii europeni devin o Fata Morgana. Care e situatia la zi?

Romania este intr-o situatie extrem de proasta in privinta fondurilor europene. Riscul de a pierde bani, sume mari, este extrem de mare, iar ingaduinta Comisiei in negocieri pare sa ajunga la o limita. Cand l-au adus in Guvern pe Leonard Orban, autoritatile romane au mizat pe o interfata agreata de Comisia Europeana, s-au gandit ca Orban, cunoscand mediul si fiind cunoscut de mediu, va fi de mare folos.

Parerile sunt impartite. Eu cred ca a cazut in capcana de a accepta obiectivul anuntat de Emil Boc: 20% rata absorbtie fonduri europene, in valoare de 6 miliarde de eu. Mult, dom'le, mult. La infiintarea ministerului si preluare problematicii - cu o forta redusa, avand in vedere ca autoritatile de management al programelor operationale si organismele intermediare nu erau in "parohia" sa, ci ramaneau la ministere - rata de absorbtie era de 3,7% (prin decembrie 2011). Acum este la aproape 10% (sa fiu mai exacta, pentru iubitorii cifrelor, 9,92%).

Pe langa meritul de a tripla rata de absorbtie, eu ii mai recunosc un merit. A incercat sa repare sistemul. Pentru ca sistemul de administrare a fondurilor europene, gandit in 2007 cand am devenit membri si aprobat de Comisia Europeana, a fost atat de mult diluat incat regulile au devenit, pe parcursul jocului, cu totul altele. Pentru a face utilizarea banilor europeni mai facila anumitor beneficiari.

Orban a venit, a constatat neregulile si s-a apucat sa le repare. Rezultatul: o inasprire a mai multor proceduri, o birocratie mai mare pentru aplicantii de proiecte, insa niste masuri necesare stoparii nebuniei din sistem. Cei care l-au acceptat pe Orban in trei guverne - Boc, Ungureanu si acum Ponta - au crezut ca il vor folosi doar pentru a avea o deschidere mai mare la Comisia Europeana si ca nu le va strica jocul. Numai ca jocul trebuia stricat.

Bun, sa n-o mai lungesc, va voi spune acum cat pot de exact care e situatia fondurilor europene. Si pornesc de la cateva afirmatii pe care le-a facut Leonard Orban miercuri, la Guvern si care, din ce am observat, nu si-au gasit prea mare ecou. Va prezint declaratiile ministrului, urmate de explicatii si informatii suplimentare aflate pe surse.

MISIUNILE DE AUDIT SI SUSPENDAREA PROGRAMELOR

• Orban a reamintit ca au existat misiuni de evaluare, audit, asupra a cinci programe operationale si ca nu exclude o suspendare a platilor pe anumite zone.

Romania ar fi trebui sa aiba toate programele suspendate din semstrul al doilea al anului 2011 si pana acum, insa intelegerea facuta cu Comisia a fost sa ne lase timp sa remediem deficientele pana in iunie, cand urmau sa vin misiunile de audit in Romania.

Ceea ce s-a si intamplat, insa de la 1 iulie 2012, Romania nu a mai transmis cereri de rambursare catre Comisie. Adica nu am mai trimis chitante spre decontare, prin urmare de la 1 iulie in Romania nu a mai intrat nici macar un eurocent de la UE. Va voi spune, mai tarziu, si ce urmari va avea aceasta decizie. Exceptie de la aceasta sistare a trimiterii cererilor de rambursare o fac doua programe mici, cel de asistenta tehnica si de dezvoltare a capacitatii administrative.

La sfarsitul lunii mai, DG Regio, directoratul Comisiei care se ocupa de politica de coeziune, avea intentia sa suspende Programul Operational Regional (POR - aflat la Min. Dezvoltarii), PO transporturi, PO Mediu si PO Competitivitate.

Exista informatii ca auditul ar fi iesit mai bine la POR si la PO Mediu, desi pe POR misiunea romaneasca de audit a gasit o rata de eroare mare, de 8-9%. In general, rata de eroare acceptata este de 2%, adica este eroare identificata de Comisia Europeana si care nu e identificata de statul membru.

Ca sa explic putin cum e cu auditul: exista, inainte de auditul bruxelles-ului, auditul partii romane. Adica Autoritatea Nationala de Audit, de pe langa Curtea de Conturi a Romaniei, verifica sistemul, dupa care vine europenii si ne auditeaza. Autoritatea trebuie sa fie independenta si, in ultima jumatate de an, si-a inasprit criteriile, tocmai in urma deficientelor de sistem constatate.

• In programele operationale au intervenit anumite intreruperi de plati: o intrerupere pe tot PO Mediu unde, in urma unei misiuni de audit, a fost constatate niste conflicte de interese aparute dupa procesul de licitatie publica. 
• Avem o intrerupere pe tot ce inseamna proiecte legate de CNADNR, plecat de la o suspiciune de frauda aparuta pe autostrada Arad-Nadlac.
• O intrerupere si pe axa IMM, din PO cresterea competitivitatii economice. Intreruperea a rezultat in baza unor suspiciuni de frauda, s-au facut analizele si astep rezultatul lor.

Explicatie: ultima intrerupere a aparut ca urmare a declaratiilor iresponsabile ale unui oficial roman la Bruxelles, la Comisia Europeana, mi-au spus surse convergente. Unii dintre cei aflati temporar la putere cred ca poti vorbi la Bruxelles asa cum vorbesti in talk show-urile de televiziune, ca poti vorbi despre complicitatea dintre autoritatile romane de gestionare a fondurilor si unele companii romanesti, neverificata, dar suspectata, si sa mai si sustii ca Bruxelles-ul cam stie despre ea.

Ca urmare a unor afirmatii de acest gen, Comisia Europeana a decis suspendarea fondurilor si a si transmis o scrisoare OLAF-ului, organismul european de lupta antifrauda, sa cerceteze cazul.

In privinta PO Mediu, suspendarea a intervenit acum vreo trei saptamani, dupa ce misiunea de audit romaneasca a identificat niste conflicte de interese dupa aprobarea proiectelor. Ceva de genul - un membru al comisiei de aprobare a proiectelor s-a angajat dupa vreo doua luni, nu dupa 12 cum prevede legea, la compania unui beneficiar.

Prin urmare, Comisia Europeana a cerut Romaniei un plan de actiune pentru identificarea conflictelor de itnerese ex-post, adica dupa aprobarea proiectelor. Pentru ca acum este reglementat conflictul de interese ex-ante, adica inainte de aprobarea contractelor si mai apoi, in procesul de achizitii publice, inainte de atribuirea contractelor.

Prin urmare, in aceste trei mari cazuri de suspendare, trebuie luate masuri de indreptare a situatiei pana in luna octombrie, dupa care trebuie verificate de Autoritatea Romana de Audit.

FAIMOSUL POS DRU (programul operational de dezvoltare a resurselor umane)

Este foarte bine cunoscuta povestea cu POS DRU, abuzurile care s-au facut, programul devenind o modalitate de salarizare suplimentara pentru multe foarte multe categorii de salariati, atat din institutiile de stat, cat si din companii private. Iata ce a spus Leonard Orban:

• Dna Campeanu v-a spus ca avem termen pana in 6 octombrie sa intreprindem niste masuri: 4 conditionalitati majore care sa fie rezolvate. Memorandumul aprobat are in vedere indeplinirea acestor masuri cat mai repede posibil si apoi solicitatea unui nou audit. Nu exclud ca, in continuare, vor exista riscuri de intreruperi de plati sau suspendari.

 Ne amintim ca au existat misiuni de audit pe acest program, una dintre ele viza sistemul, programul in ansamblu, alta proiectele. Ceea ce s-a constatat la POS DRU a fost ca niaste reguli conforme solicitarilor Comisiei Europene, asa cum au fost ele initial, au fost diluate in asa masura ca nu mai seamana cu ce a fost la inceput. In acest moment se pune problema salvarii programului.

In termeni generali, cele patru conditionalitati sunt legate de :
1.modificarea procedurilor
2. reglarea chestiunii cu trecutul - in traducere, impunerea de corectii financiare, care se vor ridica  probabil la 25%
3. modificarea radicala a sistemului de verificare si control
4. elemente ce tin de asistenta tehnica

Aceste masuri trebuie luate pana prin 15-20 septembrie, ca in 6 octombrie sa fie constatata indeplinirea lor de catre specialistii Comisiei, care vin la Bucuresti, altfel, Comisia va suspenda programul. Care este procedura? Decizia de suspendare se ia la nivelul Colegiului Comisarilor (adica intr-una din sedintele saptamanale ale comisarilor europeni). ne dau apoi timp sa indreptam deficientele si asta dureaza minim in jur de 6-7 luni. Prin urmare, daca ne suspenda POS DRU in octombrie, avem toate sansale sa-l deblocam prin februarie-martie 2013. Cat timp pierdut!

Procentul corectiilor se negociaza cu Comisia Europeana, dar la POS DRU este posibil sa fie de 255. Asta ar insemna cam75 de miloioane de euro. sa nu uitam insa ca noi avem pe acest program niste corectii preventive de 20%, adica Bruxelles-ul a retinut din banii pe care trebuia sa ni-i dea vreo 30 de milioane, ca un fel de garantie. Daca totul e ok, banii astia ii primim, daca nu, raman peirduti. Asa ca, in acest moment, am mai pierde vreo 45 de milioane de euro.

Cine plateste acesti bani? Pai statul roman, dar statul roman poate impune la randul sau corectii beneficiarilor de fonduri, acelora care n-au implementat proiectele asa cum trebuie. Unii sunt particulari, insa in alte cazuri beneficiarii sunt institutii ale statului roman si uite-asa se duc banii nostri, ai contribuabililor.

CORECTIILE FINANCIARE

• S-a venit cu propuneri de corectii financiare care sa fie aplicate pentru perioada 2007-octombrie 2011 pe toate cele 4 programe, vizand procese de achizitii publice.Va urma o lunga negociere cu CE privind nivelul sumelor.

Prin urmare, Comisia isi vrea banii utilizati necorespunzator inapoi. Comisia a constatat ca, pana in octombrie 2011, mecanismul de verificare si control era nefunctional. Ceea ce era incorect este evident: procesul de achizitii publice care, de anul trecut, de cand a venit L. Orban la MAEur, s-a schimbat radical. reguli mai stricte, verificari mai multe, chiar daca asta a dus si la intarzieri in procesul derularii fondurilor europene.

Corectiile se situeaza intre 5 si 25%, insa procentele se negociaza cu Comisia Europeana.  Imaginati-va insa ce insemna corectie de 25% pe proiecte prin POD DRU - un program caracterizat de proiecte numeroase, dar cu valori mici, si ce inseamna 25% din valoarea unui proiect prin POS Transporturi, care prevede construirea unui segment de autostrada, ale caror contracte se termina in 2015, iar corectia se aplica pe toata valoarea contractelor, pana la finalizarea lor. Si mai imaginati-va ca beneficiari ai POS Transporturi sunt CNADNR si CFR. Corectiile se vor plati din banii statului roman, ele fiind companii de stat.

Acesti bani din corectiile financiare nu sunt insa pierduti, ei pot fi reutilizati, daca statul o cere, insa pe alte proiecte, pe alte axe.

Care sunt urmarile corectiilor financiare?

• Rata de absorbtie va scadea, in mod firesc.
• Creste riscul de dezangajare pentru acest an, mai ales in privinta POS DRU. Ce inseamna asta? Ca banii pusi la dispozitie pentru acest an nu sunt cheltuiti, prin urmare ei sunt pierduti si raman la Bruxelles.
• Ridica probleme unde sa folosesti banii din corectii, daca pot fi reutilizati de statul roman. O varianta este programul de izolare a blocurilor de locuinte, iar statul roman a obtinut aprobarea de al Comisia Europeana pentru acest program. Comisia va contribui cu 70%, iar locatarii - sau autoritatile locale - cu 20-30%. Vor fi insa stabilite standarde de cost la nivel national.

RECTIFICAREA AFECTEAZA PLATILE INTERNE

O ultima chestiune: pe beneficiari ii asteapta zile grele. Autoritatile romane vor avea mari dificultati in a face platile interne, adica deconturile. Sistemul este urmatorul: beneficiarul de proiect european face cheltuielile, apoi trimite facturile spre statul roman (sa vorbim generic). Statul verifica daca acele chel;tuieli sunt eligibile, apoi trebuie sa deconteze facturile. Mai apoi, statul roman trimite chitantele (cererile de rambursare) la Comisia Europeana. Care le verifica si apoi trimite banii Romaniei.

Numai ca, asa cum am spus mai sus, din 1 iulie Romania nu mai trimite la Bruxelles nicio cerere de rambursare, asa ca niciun eurocent nu mai vine in tara. Prin urmare, statul roman trebuie sa plateasca cu bani din bugetul propriu beneficiarii romani, ca apoi sa recupereze banii de la CE. Numai ca bugetul a suferit corectii, a fost rectificarea bugetara, in plus peste faptul ca nu luam bani de la Comisie. Asa ca statul nu va mai avea ce bani sa dea beneficiarilor. Ba mai mult, din surse convergente, am aflat ca FMI - care recomanda public de fiecare data guvernului roman sa folosesca fondurile europene - are un alt limbaj in spatele usilor inchise. FMI a recomandat autoritatilor sa nu mai faca plati pentru programele cu probleme, aflate in analiza. Adica cam pe toate.

Orban a vorbit adesea despre un fond-tampon, asa cum are Polonia. In fiecare an, la inceput de an, Polonia pune in pusculita acestui fond o suma pentru ca, in orice conditii, sa aiba bani pentru platile interne si cofinantari. Din calcule reiese ca el ar trebui sa fie, in cazul Romaniei, de minim 3 miliarde de euro, optim 5, daca se poate.

Va promiteam mai sus ca vorbesc despre ce inseamna sistarea trimiterii de cereri de rambursare la CE. O fac acum in incheiere. Am mai vorbit aici, pe blog, despre asta, dar reiau pe scurt explicatia.

Comisia deconteaza "chitantele" pe sistemul "primul venit, primul servit", adica in ordinea in care vin. Insa an de an, prin luna octombrie, Comisia termina banii. Si atunci raman acele chitante deachitate, reste a liquider sunt numite. Plata lor se reia din bugetul anului urmator. Numai ca incepand de anul trecut aceste reste a liquider au inceput sa fie tot mai multe, iar banii sa se termine tot mai repede.

Asa ca, in cel mai fericit caz, cand vom relua trimiterea cererilor de rambursare spre Bruxelles, acesta nu va mai avea bani sa ne dea. Probabil ii vom primi prin februarie-martie 2013. Iar in 2013 se anticipeaza ca banii Comisiei sa se termine pe la jumatatea anului. Asa ca Romania va avea mereu o balanta dezechilibrata intre ce plateste statul roman beneficiarilor - daca isi onoreaza aceste plati - si ce primeste de la Comisie. In conditii de rectificari, de lipsa de bani si de intarzieri de bani de la Comisie (in varianta fericita in care se reia rambursarea) ce bani va avea statul roman sa dea beneficiarilor? Prevad o perioada si mai dificila pentru beneficiari.

Intrebarea pe care o avem cu totii in minte e: pana la urma, cat din cele 19 miliarde de euro destinate coeziunii, adica bani ce vin prin aceste programe cu probleme vor fi luate? Cate vom pierde? Riscul de dezangajare (adica de necheltuire a banilor) creste pentru 2012 si n-o sa reusim sa luam 6 miliarde de euro, pentru a-l evita, in 2013 riscam sa mai pierdem 6,7 miliarde si uite-asa se aduna.

Se pare ca anul acesta nu se va atinge rata de absorbtie de 20% - unii spun ca, daca ne raportam la cererile de rambursare, adica chitantele trimise la Bruxelles, ne apropiem de 205 (eu nu cred, avan in vedere ca de luni bune nu le trimitem), altii spun ca se va ajunge pe la 15% daca ne raportam la banii intrati in tara. E, oricum, extrem de putin la mai bine de jumatatea perioadei de contractare.