Opinia generala la Bruxelles: Romania a luat decizia cea mai buna intre cresterea taxelor si reducerea cheltuielilor

Parerea unanima la Bruxelles, fie ca vorbesti on sau off the record cu oficiali din DG Afaceri economice si monetare, este ca romania a luat saptamana trecuta cea mai buna decizie intre cresterea taxelor si reducerea cheltuielilor bugetare.

Cresterea taxelor este un subiect politic sensibil in Europa, asa ca varianta a doua in reducerea deficitului bugetar este de preferat. Oricum, nivelul este mare, insa toata lumea se fereste sa spuna daca procentul stabilit - de 25% privind salariile din sectorul public - este unul maximal, avandu-se in vedere ca pachetul de masuri stabilite saptamana trecuta trebuie sa treaca prin Parlament si probabil va suferi ceva modificari.

"Masurile luate au fost necesare, dificile, dar necesare, insa va urma dezbaterea politica si noi vom analiza rezultatul acesteia, cum vor arata masurile dupa dezbaterea din Parlament", mi-a spus purtatorul de cuvant al lui Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice si monetare. "Tocmai de aceea Comisia nu elibereaza banii pana nu vede aplicarea masurilor, pentru ca vrem ca ele sa fie luate, nu vrem doar planuri si declaratii", a spus acesta la o zi dupa ce ministrii de finante ai zonei euro tocmai decisesera pachetul de salvare a Greciei.

Ce urmeaza in viitor?

Viitorul va fi mai dur, asta e sigur, dupa ce au vazut ce se poate intampla cu un stat din zona euro. Miercuri vor fi anuntate niste masuri care presupun un control mai riguros asupra finantelor statelor membre, pentru a nu mai aparea surprize. Inventariate, ele arata cam asa:

• In primul rand si de interes pentru Romania este conditionarea fondurilor europene de tinerea sub control a deficitului si de indeplinirea reformelor structurale. Am cerut amanunte cum se va face asta, cand se a lua decizia asta, in functie de ce nivel al deficitului, pentru cat timp si cum se stabileste in ce procente vor fi reduse, n-am primit lamuriri. Se pare ca ele nu vor fi date in totalitate nici maine, cand va fi facut anuntul oficial. Ideea e ca probabil se va hotari si din mers, cand vor trebui aplicate. Masura porneste de la exemplul Greciei si de la ideea ca s-au bagat o multime de bani nerambursabili pentru ca aceasta tara sa faca reformele structurale necesare, iar ele nu au fost facute. Asa ca nu este obligat contribuabilul european sa alimenteze o gaura neagra, daca rezultatul nu se vede. Contraargumentul e urmatorul: ma intreb cum sa faca o tara precum Romania reformele strucutrale necesare daca nu primeste acesti bani nerambursabili. Raspunsul e simplu: amenintarea cu taierea fondurilor vor mobiliza mai bine aceste tari membre si vor face cu banii ceea ce trebuie. In plus, exista strategia Europa 2020 care isi si indica liniile pe care trebuie sa mergi. Daca nu indeplinesti obiectivele acestei strategii ti se vor taia din fonduri. Probabil ca vor fi evaluari de etapa. Deocamdata situatia nu este foarte clara - sper ca miercuri sa se mai clarifice, desi am vorbit cu oameni din cabinetul lui Olli Rehn si sustin ca nu au conturata atat de in detaliu ideea - insa este clar ca vad aceasta masura ca pe un element de presiune necesar, in lipsa altuia. Cuvantul pe care il aud de doua zile incoace la seminarul despre euro si economia UE este competitivitate - nu exista o alta solutie decat cresterea competitivitatii.

• O alta masura este aceea ca la nivel european sa fie analizate bugetele pe care tarile membre vor sa le adopte. In primavara fiecarui an, cand ar trebui sa existe drafturi de bugete ale statelor membre, ele sa fie discutate cu Comisia si in Ecofin, iar daca nu e un buget credibil sa se lucreze pe el. E vorba despre ex-ante screenings, adica analize ale bugetelor pe care guvernele sa le discute la nivel european inainte de a le definitiva si supune aprobarii parlamentelor nationale.

• In afara de deficitul bugetar si a datoriei externe a unei tari in Comisie si consiliu va exista o mai mare atentie in ceea ce priveste consilidaera fiscala din statele membre, vor fi analizate si politicile privind munca, angajarea, flexibilitatea pietei muncii, sistemul de pensii, competitivitatea, etc. Dupa cum se stie, potrivit ultimelor date, Romania si Bulgaria sunt pe ultimelemlocuri in UE privind competitivitatea.
  

• In ceea ce priveste aderarea la zona euro, cei din Comisie spun deocamdata ca, pentru ei, regulile nu se schimba - adica criteriile de la Maastricht -, intrucat nu e nimic in neregula cu ele, ci cu aplicarea lor. Totusi, exista discutii privind introducerea sau analizarea unor noi criterii cand analizezi tarile aspirante la zona euro.

• Crearea unui mecanism de management al crizei. De fapt probabil ca procesul a inceput duminica, atunci cand s-au stabilit cele doua instrumente: European Stabilisation Mechanism - sub articolul 122 din Tratate, care exista deci, dar mai mult pentru tarile din afara zonei euro, Romania a primit imprumutul de la Comisie prin acest mecanism - si Special Purpose Vehicle - acel fond de 440 de miliarde de euro, nivelul pana la care se pot face imprumuturi sustenabil de tarile din zona euro, bani alocati guvernelor care au nevoie prin negocieri bilaterale. Intrebat care e diferenta intre acest instrument si un Fond Monetar European - idee despre care se vorbeste de cateva luni - un oficial european a spus ca nu necesita o modificare de tratate, cum ar necesita existenta unui Fond Monetar European. "Pana la urma, nu conteaza cum e numit, conteaza sa existe", a fost concluzia.

• Se lucreaza deja la sporirea atributiilor Eurostat - propunerea Comisiei a fost facuta, e in Consiliu, adica la statele membre - in ideea ca Eurostat sa poata verifica datele care stau la baza statisticilor transmise de statele membre atunci cand au rezerve asupra acestora, cum a fost in cazul Greciei.

Culise de Consiliu European: Brown il lauda pe Sarkozy in fata geloasei Carla

Le Point ultimul numar, din 25 februarie, prezinta o declaratie a lui Gordon Brown facuta la Channel 4 in 14 februarie. Este despre o intamplare de la un Consiliu European ai carei protagonisti sunt Nicolas Sarkozy si Carla Bruni.

Iata ce zice Brown: "(Sarkozy) venise la un Consiliu European. N-ar trebui sa va povestesc asta, insa... ma rog... Telefonul i-a sunat de cel putin sase ori. Era Carla. Iar el ii raspundea mereu. La un moment dat i s-a dat cuvantul. In acel moment mi-a inmanat telefonul si am putut sa vorbesc eu insumi cu ea. I-am spus ca Sarkozy e un tip de treaba, am incercat sa il ajut un pic".

Se pare ca lucrarile Consiliilor Europene nu sunt deloc plictisitoare. :D

Cat despre gelozia doamnei Bruni-Sarkozy au mai existat informatii in presa. Printre primele victime ale primei doamne a Frantei a fost si Rachida Dati, apropiata presedintelui francez inainte de casatoria acestuia cu Carla. Dati a fost schimbata din functia de ministru, apoi exilata in Parlamentul European, unde, dupa propriile marturisiri, se plictiseste de moarte.

Probabil ca gelozia doamnei Sarkozy se explica prin faptul ca este indragostita. Zic asta pornind de la un cantec al ei care mie imi place foarte mult. Iata-l:

Grecia RISCA pierderea dreptului de vot in Consiliu

Grecia si-a pierdut dreptul de vot in Consiliu, am citit o stire aici si apoi am mers la sursa primara, The Telegraph.

Am scris aici, inainte de ECOFIN, cam ce precedent ar crea salvarea Greciei si cum poate fi interpretata legislatia europeana care, teoretic, interzice salvarea de al faliment a unui stat membru al UE si al zonei euro. Insa miza acestui proiect politic este mare.

Totusi, cand am vazut titlul articolului din The Telegraph mi-am spus ca in acest moment este fals. Adica suspendarea dreptului de vot al unui stat membru al UE este o chestiune extrem de serioasa si care inca n-a avut loc.

Ministrii de finante europeni au cerut Greciei ca pana in 16 martie sa arate ca planul de masuri stabilite este functional si sa arate angajamentul luarii unor masuri suplimentare, daca este nevoie. Si va fi nevoie. Probabil ca in acel moment se va pune serios problema unui protectorat economic oficial - intrucat oricum este monitorizata acum de Comisia Europeana si BCE - asupra Greciei si preluarea la nivel comunitar a politicii economice a acestui stat membru.

In acel moment, la reuniunea ECOFIN din 16 martie, daca Atena nu va lua masurile asteptate, guvernului grec i se vor impune masuri suplimentare si nu se va putea opune acestora, nu va avea un drept de vot asupra acestora in Consiliu.

In acest moment, suspendarea dreptului de vot este o amenintare si un ajutor oferit guvernului de la Atena. Amenintare pentru ca forteaza guvernul sa ia acele masuri total nepopulare si care au suscitat si intensificat deja protestele sindicale, iar ajutor in sensul ca guvernul grec se va putea justifica in fata sindicalistilor astfel: trebuie sa luam aceste masuri, nu ne putem permite, ca tara UE, sa ne pierdem dreptul de vot in Consiliu.

Daca salvarea de la faliment a Greciei va avea loc - in articolul de pe HotNews.ro am explicat exact cum poate fi interpretata legislatia europeana pro si contra unei astfel de masuri - este evident ca se pledeaza (germanii sunt cei mai vocali) pentru suspendarea dreptului de vot. Nu e de mirare, intrucat ei vor plati si pretul cel mai mare. No bail out clause a fost gandita tocmai pentru ca un popor din UE si zona euro sa nu plateasca pentru greselile unui guvern strain, asa cum s-ar intampla acum.

Totusi, sa spui cu o luna inainte de a se lua o astfel de masura ca Grecia si-a pierdut dreptul de vot in Consiliu e cam hazardat. Chiar daca, asa cum arata situatia actuala, Grecia chiar va fi salvata de la faliment.

Van Rompuy - Ashton - Barroso, tripleta leadership-ului european. Ciolos, la Bruxelles sa-si faca lobby

Van Rompuy si Ashton (stg) se felicita dupa victorie, Barroso (dr) poate sa isi faca echipa, iar premierul suedez si-a idneplinit misiunea. (copyright: Consiliul European)

Mult mai repede decat se anticipa sau se lasa sa se inteleaga, liderii europeni au ales in aceasta seara primul presedinte al UE, in persoana premierului belgian, Herman Van Rompuy, si primul sef al diplomatiei europene, pe britanica Catherine Ashton. Impreuna cu portughezul Jose Manuel Barroso ei fac tripleta de lideri ai Europei.

Se pare ca rapiditatea cu care s-a ajuns la aceste decizii a fost favorizata de intalnirile liderilor pe familii politice. Cei de centru-dreapta - care urmau sa hotarasca presedintele - au decis ca Van Rompuy este un om al consensului si ca este persoana potrivita, in timp ce la reuniunea liderilor socialisti Gordon Brown a realizat ca Blair nu are nicio sansa, ceea ce l-a determinat sa isi convinga colegii ca seful diplomatiei sa fie un britanic si o femei, pentru celebrul echilibru intre sexe.

O victorie oarecum previzibila a britanicilor si a fostului comisar pentru comert, intrucat aceasta este functia pe care a detinut-o baronesa Ashton inainte de aceasta pozitie. Numele ei a fost vehiculat in ultima saptamana, dupa ce David Miliband a declinat dorinta de a candida, desi era favorit, in favoarea politicii interne.

In prima sa declaratie ca presedinte al UE, Herman Van Rompuy a spus ca vrea sa vada o Europa unita si mai mare in urmatorii doi ani si jumatate, insa anterior a spus clar ca Turcia nu are sanse de aderare.

Van rompuy a fost premier al Belgiei mai putin de un an, insa a reusit sa rezolve o serioasa criza politica si tocmai de aceea si-a facut o reputatie de om al consensului. Este un intelectual, un economist, dar are si un suflet de poet: scrie haiku. Modestia i-a fost remarcata atunci cand s-a aflat ca si-a petrecut o vacanta cu rulota prin calatorind prin Australia. Fostul premeir belgian este considerat persoana potrivita pentru a nu opune o mare rezistenta liderilor francez si german, tocmai de aceea este considerat ca s-a bucurat de sustienrea lor. Convingerile sale europene nu sunt foarte bine cunoscute, de aceea nici n-a fost un personaj controversat.

In ceea ce o priveste pe Catherine Ashton, alegerea ei este destul de surprinzatoare daca te gandesti ca nu are experienta diplomatica. Totusi, portofoliul pe carel-a avut in Comisie dupa ce l-a inlocuit pe Lord Mandelson, chemat de Brown in guvernul de la Londra, i-au creat abilitati si contacte in acest sens. Totusi, deja au aparut voci - citate de presa internationala - care spun ca diplomatia UE va pierde cinci ani, adica mandatul lui Ashton. Aici este un portret detaliat al britanicei, pentru cei intersati.

Acum i s-a clarificat lui Barroso modul in care isi va face echipa. Mai sunt vreo 5 tari care nu si-au nominalizat oficial comisarii, iar astazi la Bruxelles in mod cert au avut loc ultimele discutii cu liderii europeni.

Dacian Ciolos a fost si el la Bruxelles joi, sa se intalneasca si cu sustinatori, in vederea audierii in Parlamentul European - care cel mai probabil va fi anul viitor, incepand cu 11 ianuarie, intr-un decurs de doua saptamani -, dar si cu puternici opozanti nemti care sustin cu tarie ca Romania nu trebuie sa gestioneze p0ortofoliul agriculturii, in conditiile in care am avut asemenea probleme in acest domeniu.

Audierile in Parlament se anunta foarte dificile, dar pe acest domeniu Ciolos nu ar trebui sa aiba nicio problema. In ultimele saptamani mi s-a aratat tot mai cert ca Romania are sanse la agricultura si Ciolos la fel si i-am dat seama ca am gresit cand am fost mai mult decat sigura ca nu avem nicio sansa. Pana la confirmarea oficiala, prefer sa raman sceptica, insa recunosc ca s-a jucat foarte bine aceasta carte. Desi exista inca opozitie puternica europeana, bazata pe lipsa de performanta si modul in care Romania administreaza banii europeni.

In saptamana urmatoare ne asteptam sa vedem si Comisia Barroso II.

Make your bets - D Day is here!

Make your bets, votati in sondajele de mai sus (trebuie sa mergeti in main page, pentru ca sunt inainte de postari) si, eventual, argumentati aici, printr-un comentariu, cine credeti ca vor fi ocupantii celor doua posturi nou create prin Tratatul de la Lisabona.

In aceasta seara, la ora 18.00, va incepe Consiliul European. Se anunta discutii maraton, intrucat nu pare sa se fi conturat un consens in privinta ocupantilor celor doua posturi. Am scris aici cam care este atmosfera, care sunt competitorii.

Ramane sa vedem daca micul dejun pregatit pentru maine dimineata de suedezi va fi consumat sau la cina din seara asta se vor transa lucrurile.

Haide ca intr-o perioada de intense dezbateri despre dezbateri ce nu au loc sa acordam o clipa de atentie si unei decizii asupra viitorului Europei! Si al Romaniei ca stat membru UE, de altfel.

Femeile in politica - la Bucuresti si la Bruxelles

Am vazut cu totii cum se vorbeste la Bucuresti despre femei. Ce model de femeie considera unii ca sunt promovate in Romania, cat misoginism exista in clasa politica romaneasca.

In acelasi timp, femeile in politica sunt subiect de discutie si la Bruxelles. In politica mare europeana. Zilele acestea se discuta numele celor care vor ocupa doua posturi importante in institutiile europene: presedintele Consiliului European si Inaltul Reprezentant pentru politica externa. In plus, in curand Jose Manuel Barroso isi va finaliza echipa.

El a cerut capitalelor europene sa propuna pentru echipa sa femei, pentru a se ajunge la un gender balance, un echilibru intre sexe, dar din cat se pare pana in acest moment, va avea mai putin de 9 femei in echipa cat a avut in mandatul precedent. Chiar daca isi dorea mai multe.

Cat despre celelalte doua pozitii, se pare ca sunt 20 de candidati, unii previzibili, altii aparuti in ultimul moment. Numai ca analiza acestor candidaturi se desfasoara in secret, intregul proces este lipsit de transparenta si se pare ca numai barbati vor fi nominalizati.

In acest context, gender balance-ul despre care se tot vorbeste, este irealizabil. Chiar si acolo. Diferenta este ca acolo femeile care sunt la putere au luat atitudine.

Doi comisari europeni, Margot Wallstrom si Neelie Kroess, precum si vicepresedinta Parlamentului European, Diana Wallis, au trimis o scrisoare deschisa Financial Times. Ea are titlul: Omul potrivit pentru postul potrivit este de obicei o femeie.

Cele trei semnatare remarca acest dezechilibru care ar fi "rau pentru Europa, rau pentru democratie si rau pentru femei". Asa ca ele indeamna la numirea unor femei in pozitii cheie ale UE, asa cum sugerase si presedintele PE, polonezul Jerzy Buzek.

"Este nevoie de un angajament politic colectiv pentru a asigura reprezentarea politica a femeilor. Femeile constituie majoritatea populatiei si in democratia europeana a secolului XXI nu ne permitem sa folosim talmentele, ideile si experientele a doar jumatate dintre oameni. Cand femeiele se aseaza la masa discutiilor, se asigura ca deciziile politice reflecta nevoile intregii populatii", spun ele.

The right man in the right job is often a woman, este concluzia lor. Iar numirea trebuie sa fie facuta ACUM.

Femeile lider europene iau pozitie impotriva nedreptatii si discriminarii lor. De ce in Romania nu se intampla acelasi lucru? Cata vreme femeile din politica nu vor fi articulate si unite in a lua pozitie impotriva mitocaniilor si misoginismului, nu cred ca vor castiga foarte mult.

Invitatie la Consiliu

Suedezii te bombardeaza zilnic cu multe emailuri in care te informeaza asupra a ceea ce fac in calitate de detinatori ai presedintiei UE. Tocmai am primit un astfel de mail cu invitatia care a fost trimisa sefilor de stat si de guvern de a participa la summit-ul de joi, o cina timpurie, in care se vor decide ocupantii posturilor de Inalt Reprezentant pentru politica externa si "resedintele UE", adica presedintele Consiliului European.

Sunteti curiosi cum arata scrisoarea primita de Base? Cam asa:

Stockholm, 16 November 2009

Dear …,

It is my honour to invite you to an informal meeting of Heads of State or Government on Thursday 19 November. This will take the form of an early dinner, starting at 18.00.

All Member States have now ratified the Lisbon Treaty, which will therefore enter into force on 1 December 2009. The time has now come for us to choose the persons who will be appointed to the new offices established by the Treaty: the President of the European Council, the High Representative for Foreign Affairs and Security Policy and the Secretary General of the Council. In the light of the consultations I have been holding lately, I hope that on Thursday we will be in a position to reach a political agreement on these appointments. This ageement would subsequently be formalised on the day the Treaty enters into force.

The new Treaty will change many things in the way the European Union operates. First and foremost, it will have a strong impact on the work of the European Council itself. This is why I propose that at our dinner, if time allows, we will also exchange views on our future working methods.

Yours sincerely,

F. REINFELDT
President of the European Council

Severin, ministru de externe al Uniunii Europene?

Am remarcat doua articole pe aceasta tema: unul in Euractiv.com si altul o postare pe blog a lui Tony Barber, seful corespondentilor Financial Times la Bruxelles. Primul articol pare sa ii dea o sansa lui Severin, in timp ce Barber este mai mult decat ironic.

Dar iata despre ce e vorba. Si le iau pe rand.

EURACTIV (informatii pe surse de la Bruxelles si Bucuresti): Candidatura lui Severin pentru postul de Inalt Reprezentant pentru Politica Externa al UE nu trebuie desconsiderata, intrucat el ocupa acum un post important in grupul social-democratilor din PE, vicepresedinte pe afaceri externe, a fost ministru de externe, a avut functii in diferite organizatii internationale, ONU, OSCE, Consiliul Europei, etc.

• Romania considera ca postul de presedinte al Consiliului, "presedintele UE", va merge la un politician PPE, deci e normal sa sprijine un socialist pentru postul de Inalt Reprezentant.
• Surse spun ca principalii candidati sunt David Milliband si Severin, dar Milliband ar parea dezinteresat de post, intrucat vrea sa devina liderul laburistilor acasa. Comentariu personal: Ma rog, la inceputul saptamanii, la CAGRE, la Luxemburg, Milliband parea intr-o plina campanie personala.
• Barroso are nevoie de un socialist in trio - presedintele Comisiei, Consiliului si Inaltul reprezentant - pentru a putea atrage voturile socialistilor din PE in favoarea echipei pe care o constituie si Severin poate face asta mai bine decat Milliband. Mai mult, Severin i-ar fi de folos lui Barroso peste doi ani si jumatate, cand presedintia Parlamentului European va fi detinuta de un socialist. Comentariu personal: Pe de alta parte, Barroso ii este indatorat lui Severin, care a reusit, alaturi de Schulz, sa convinga socialistii din PE sa se abtina de la vot si astfel portughezul sa fie investit pentru un al doilea mandat.
  
• Se pare ca presedintele Traian Basescu ar sprijini candidatura lui Severin pentru acest post, exact cum l-au sprijinit pe Barroso premierii socialisti din Spania si Portugalia, ar fi declarat o sursa romaneasca. Comentariu personal: Sa fie aceasta varianta B a negocierilor pentru comisar? Pentru ca este evident ca tara care va da Inaltul reprezentant nu va mai avea un alt membru in Colegiul Comisarilor, intrucat Inaltul reprezentant va fi automat, dupa Lisabona, si vicepresedinte al Comisiei.

FINANCIAL TIMES: Pe de alta parte, Tony Barber vorbeste despre o lista pregatita de socialisti cu candidati pentru acest post. Primul pe lista este Frank Walter Steinmeier (fostul vicecancelar german si ministru de externe), Milliband, Miguel Angel Moratinos (ministrul spaniol de externe si fost reprezentantl al UE pentru Orientul Mijlociu), Elisabeth Guigou (parlamentar francez, fost ministru pentru afaceri europene din 1990-1993), Alfred Gusenbauer (fost cancelar austriac) si Severin.

Pe acesta din urma, Tony Barber il caracterizeaza ca fost ministru roman de externe care este castigatorul misteriosului premiu Omul secolului XX.

Barber sustine ca lista socialistilor nu va fi luata in serios din mai multe motive, insa el vorbeste doar despre doua: Berlinul a nominalizat deja oficial un comisar european, ceea ce ii eliminina sansele lui Steinmeier. Al doilea e legat de Severin: de ce un om care a fost declarat omul secolului XX se va cobori intr-atat sa accepte pamanteana sarcina de ministrul de externe al UE? :))))

Vedeti plauzibila o astfel de varianta pentru Romania? In loc de comisar european sa avem Inaltul Reprezentant pe politica externa?

Mie acest post mi se pare extrem de important, mai important si proeminent decat cel de presedinte al Consiliului, cu un buget imens pe mana, cu corp diplomatic ce urmeaza a fi creat. Pentru Romania ar fi un post important, dar cat de probabila e obtinerea lui.

Alegeri europene, follow up: ce e nou pe la Bruxelles

Dupa alegerile europene au avut loc tot felul de negocieri la Bruxelles, in Parlamentul European, dar si pentru realegerea lui Barroso in functia de presedinte al Comisiei Europene. Care sunt rezultatele?

David Cameron, liderul conservatorilor britanici, si-a indeplinit obiectivul de a crea un grup eurosceptic in Parlamentul European, grupul reformatorilor si conservatorilor europeni (ECR).
Cu cei 55 de membri - majoritatea conservatorilor britanici formeaza nucleul dur alaturi de membrii partidului fratilor Kacynski si cu cei ai fostului premier ceh Mirek Topolanek - ECR devine al patrulea grup din PE, devansandu-i pe Verzi, care au 53 de membri.

Totusi, multi dintre conservatori au considerat aceasta miscare una periculoasa, menita sa diminueze influenta britanicilor in PE, o influenta semnificativa avuta cand erau asociati marelui grup conservator PPE.

Aceasta idee a fost insa contracarata cu argumente, aratand ca cinci dintre partidele asociate grupului sunt la guvernare in state membre ale UE, iar doi dintre membri, cel ungur si leton, sunt fosti ministri de externe ai tarilor lor (European Voice).

• In urma plecarii conservatorilor britanici, PPE-DE a pierdut ultimele doua litere, cel mai numeros grup de deputati europeni fiind acum PPE. El numara 264 de membri si l-a reales la conducerea lui pe francezul Joseph Daul. Eurodeputatul roman Marian Jean marinescu a fost si el reales in functia de vicepresedinte, iar mult mediatizatul refuz de a o primi pe Elena Basescu in grup nu s-a intamplat, ea fiind acceptata "fara nicio obiectie, in unanimitate" de membrii PPE, arata un comunicat de presa al PPE.

• PES nu mai exista, insa socialistii au creat, prin includerea italienilor de la partidul democrat, o alianta: Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor (APSD). Italinii nu au vrut sa fie folosit termenul "partid" si au vrut ca la numele grupului politici sa fie adaugat "democrat". Asa ca s-a ajuns la numele de compromis de mai sus. Germanul Martin Schultz a fost reales presedinte al celui de-al doilea grup ca pondere in Parlamentul European si a avut o remarca haioasa referitor la numele grupului: "voi cere mai mult timp cand voi lua cuvantul, sa apuc sa spun numele intreg al grupului". APSD are 183 de membri si si-a consilidat pozitia a doua in PE. Severin a fost ales vicepresedinte pentru politica externa si de aparare in cadrul APSD.
  

• Jerzy Busek are toate sansele sa fie presedinte al PE, pentru o jumatate de mandat pe care popularii il vor imparti fie cu socialistii, fie cu liberalii. Inca nu e transata aceasta problema. Candidatul PPE sustinut de Berlusconi, Mario Mauro, nu a avut sustinerea francezilor si a germanilor. La reuniunea liderilor europeni populari dinintea Consiliului European a fost mai mult decat evident ca polonezul se bucura de sustinere, mai ales ca s-a vrut si transmiterea unui mesaj Europei Estice. Cealalta jumatate de mandat i-ar putea reveni fie lui Martin Schulz, fie lui Graham Watson de la ALDE.

• Liderii europeni il sustin pe Barroso pentru un nou mandat, iar Merkel si Sarkozy au indicat clar ca ar vrea ca el sa primeasca votul PE la prima sesiune plenara a acestuia, in 15 iulie. Insa eurodeputatii - socialistii, verzii si chiar liberalii - nu agreeaza aceasta idee si vor sa amane pentru toamna acest vot.

Ce urmeaza sa se intample in institutii si cand vom avea o noua Comisie Europeana?

25 iunie: Liderii grupurilor politice din PE se vor intalni cu premierii suedez si ceh, adica ai (in curand) fostei presedintii a UE si viitoarei presedintii a Consiliului. Nu se stie daca si grupul eurosceptic, ECR, isi va trimite lider, intrucat oficial nu exista pana la mijlocul lui iulie, la prima sesiune plenara a PE.

Daca discutiile de la Stockholm vor indica totusi ca majoritatea eurodeputatilor il vor vota pe Barroso in 15 iulie, atunci va urma nominalizarea formala a Consiliului, in procedura scrisa probabil, a portughezului pentru un nou mandat de rpesedinte al CE.

30 iunie: ALDE isi alege noul lider.

7 iulie: PPE decide pe cine va propune eptnru presedintia Parlamentului European

15 iulie: Barroso ar putea aparea in fata PE pentru votul eurodeputatilor. Este nevoie de majoritatea simpla.

Sfarsitul lui septembrie-inceputul lui octombrie: Referendum in irlanda pe tratatul de la Lisabona

Daca Tratatul este ratificat de Irlanda, polonia si Cehia, atunci liderii statelor UE trebuie sa ia decizia privind componenta Comisiei, adica numarul membrilor ei (27, cate unul pentru fiecare stat membru, cel mai probabil) si portofoliile.

29-30 octombrie: Consiliul UE va decide asupra nominalizarii comisarilor, a presedintelui Consiliului European, a inaltului reprezentant si secretarului general adjuunct al Consiliului

Noiembrie: Audierea comisarilor europeni in comisiile de specialitate parlamentare.

Noiembrie-decembrie: PE va vota in plenara Comisia si presedintele (cu majoritate absoluta)

Ianuarie 2010: Intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona si inceperea mandatului noii Comisiei.

Povestea G-ului

Se intetesc informatiile despre London Summit, intalnirea G20 de la Londra din 2 aprilie, si este tot mai evident, cel putin in acest moment, ca viziunea asupra situatiei de cele doua parti ale Atlanticului difera.

Guvernul britanic a facut un site cu foarte multe informatii, iata-l aici, unde veti gasi tot ce v-ar putea interesa despre eveniment. Mai mult, HotNews.ro si Ambasada Marii Britanii fac un concurs, in urma caruia poti castiga un Notebook, daca te pasioneaza sa gasesti solutii la criza economica actuala. Forbes publica un articol foarte bun despre ce ar trebui sa se intample luna viitoare la Londra.

Deocamdata nu vreau sa scriu despre ceea ce se asteapta de la summit. La sfarsitul saptamanii voi avea, impreuna cu colegii mei, o intalnire cu un tip din Treasury ( ministerul de finante britanic) care a lucrat la pregatirea evenimentului si o sa va spun dupa aceea cam care sunt asteptarile de la aceasta reuniune.

Eu vreau sa vorbesc putin despre G si despre vocile care vor exista la London Summit. Cu cat vor fi mai multe, cu atat este mai greu de ajuns la o decizie unitara, dar pe de alta parte toata lumea se vrea acolo. Stiu, dintr-o alta discutie cu organizatorii Summit-ului, ca singura problema pe care au avut-o cu tarile lumii a fost aceea ca toate se voiau invitate. Nu a existat discutia ca un continent ar fi mai mult reprezentat decat altul, desi americanilor li se pare ca Europa este supra-reprezentata. Asa ca o sa vorbesc un pic despre reprezentarea asta, despre toate formulele de G care au fost experientate si de ce.

Apropo, un alt tip din Treasury si-a inceput prezentarea (i se face multa reclama evenimentului, cred ca departamentul de diplomatie publica din FCo este la fel de ocupat ca si "comandamentul" care pregateste efectiv summit-ul) cu o glumita de genul: "Let me tell you about G, and it is not about the G spot" (in traducere: Sa va vorbesc despre G, si nu este vorba despre punctul G). :D

Asa ca, let me tell you about G. Se pune intrebarea daca este cea mai buna formula, desi G20 reuneste 90% din PIB-ul mondial, 80% din schimburile economice mondiale si 2/3 din populatia globului. Dar acolo unde sunt atatea voci, e mai greu de luat o decizie si este nevoie despre un nucleu care sa fie capabil de asta, spun specialistii.

De fapt, povestea a inceput cu un G5 = SUA, Japonia, Germania, Franta si Marea Britanie, cele mai industrializate tari din lume si a inceput prin intalniri ale ministrilor de finante, care discutau politici economice.

Mai apoi, au avut ideea ca intalnirile sa aiba loc si la nivel de sefi de stat si de guvern, insa in aceste conditii, Italia s-a simtit marginalizata si a fost si ea inclusa. G5 a devenit G6. Cum insa americanii au considerat ca prezenta europeana in grup este mult prea pregnanta, s-a decis in 1976 includerea in grup a unui partener nord-american: Canada. Astfel s-a nascut cunoscutul G7.

La intalnirile sefilor de stat din G7 sunt invitati sa participe, din 1977, la initiativa Marii Britanii, presedintele Comisiei Europene si pe al Consiliului European, dar ei nu sunt membri, ci doar invitati.

Cum au ajuns rusii in ecuatie? Prin anii '90, Blair si Clinton au lansat Moscovei invitatia de a se alatura grupului, pentru ca liderii rusi au avut intalniri separate cu membrii G7 pe la summit-uri. Asa ca ce si-au zis cei doi? Sa largeasca putin conceptul si asa a aparut G8. G8 este un forum al guvernelor celor 8 natiuni din emisfera nordica, unde, in continuare, UE este invitat, dar nu membru.

Americanii au fost in continuare nemultumiti de prezenta masiva europeana si au gandit G20 ca pe o incercare de a dilua influenta europeana in G7. Explicatia oficiala este recunoasterea economiilor emergente si a importantei lor in economia globala, precum si gasirea unui raspuns la criza asisatica, de la sfarsitul anilor '90. Formal, a luat fiinta in 1999, insa lucrarile sale au fost cam lipsite de importanta, pana cand presedintele George Bush l-a resuscitat in noiembrie 2008, prin summit-ul de la Washington, care a avut ca tema discutarea si gasirea de solutii la criza economica actuala.

G20 = SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada, Rusia, Argentina, Australia, Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Arabia Saudita, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia si Uniunea Europeana.

Mai sunt reprezentate FMI si Banca Mondiala, Comitetul International Monetar si Financiar si Comitetul de dezvoltare al FMI si al Bancii Mondiale.

Intalnirile G20 sunt in formatul - de acum, avand in vedere tema - ministrilor de finante si ai guvernatorilor bancilor centrale ai celor 19 tari, iar UE este reprezentata de presedintia Consiliului - la Londra, Cehia - si de presedintele BCE, Jean Claude Trichet.

Partea interesanta a fost la Washington, si se va decide/discuta si la Consiliul European de joi, referitoare la reprezentarea UE. Lucrurile sunt clare, ai putea spune, insa nu e chiar asa. E clar ca motoarele Europei sunt membri vechi in G - Germania, Franta - Marea Britanie si Italia sunt acolo. Conjunctural, Cehia a obtinut un loc la masa G20, prin faptul ca detine presedintia UE.

Au existat discutii privind dorinta Poloniei de a reprezenta noua Europa, noile state membre, dar se pare ca nu va fi neaparat o discutie la Consiliu despre asta, pentru ca, asa cum mi-a spus cineva din comitetul de organizare al summit-ului, "noile state membre ale UE sunt reprezentate: Cehia este invitata, ca presedinte al Consiliului". Nu stiu cum inghit pastila asta arogantii polonezi, care se considera liderii informali ai noii Europe...

Spania si Olanda au obtinut un loc, ca membre ale UE. Sarkozy a cedat in toamna un loc Spaniei, (intrucat avea doua, atat ca membru al G7, cat si ca detinator al presedintiei Consiliului European), in intalnirea de la Washington, dar a fost nevoie de aprobarea SUA, care a lansat invitatiile ca organizator. Zapatero a facut un intens lobby ca sa participe la intalnire, sa i se gaseasca un loc la masa, cum a spus el la vremea respectiva. "I cant' find my G spot", a glumit el. (Se pare ca e o gluma la moda in astfel de ocazii). De altfel, Spania era indreptatita sa participe, intrucat e a opta economie mondiala, iar sistemul sau financiar a facut fata crizei mai bine decat oricare altul din Europa.

Cehia a vrut si ea un loc in toamna, motivand ca va fi succesorul Frantei la presedintia UE, asa ca un oficial ceh a facut parte din delegatia franceza, iar Olanda tocmai ce-si nationalizase niste banci si era teribil de preocupata de criza financiara. Asa ca au fost prezente, iar acum se pare ca si-au castigat un loc in format, ca membre ale UE.

Dar toate aceste discutii despre participarea la un astfel de eveniment au redeschis tematica privind reprezentativitatea in G7, G8, G20 sau cate formate G or mai inventa. Este clar ca trebuie sa existe un nucleu dur ca sa poata fi luate decizii, dar intrebarea este cine sa il constituie?

Se vorbeste despre un:

G5 = China + India + SUA+ Japonia + Zona euro/UE

China e al doilea exportator din lume
India este o putere emergenta considerabila
Japonia este a doua mare economie nationala din lume (UE e a doua, insa e multinationala)
SUA si UE reprezinta 40% din economia mondiala

Dar in aceasta formula cine reprezinta Africa sau America de Sud? Si unde sunt producatorii de energie in ecuatia asta?

Se pare ca viitorul nu trebuie sa dea raspunsurile doar la reformarea institutiilor Bretton Woods, a sistemului financiar mondial si la gasirea unor solutii pentru criza mondiala, ci si la varianta optima de G.

Pranzul de la Bruxelles, o intalnire cu final asteptat

Cele trei ore de discutii de la Bruxelles au avut rezultatele asteptate: nu s-au luat mari decizii, dar s-au clarificat niste lucruri. Adica faptul ca francezii nu sunt protectionisti si ca europa este solidara, ca nu exista o divizare intre Europa vestica si bogata si cea estica si vulnerabila.

In rest, nu s-a aprobat un plan de salvare a Europei Centrale si de Est, cum isi doreau ungurii, cu finantare intre 160-190 de miliarde de euro, insa s-a stabilit ca fiecare tara sa fie ajutata in functie de nevoile ei. Mai multi lideri, atat vest-europeni cat si din regiune au respins abordarea "la gramada" a tarilor, intrucat situatia Ungariei este mult mai grava decat cea a Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Romaniei sau Bulgariei, spre exemplu.

Nici o aderare anticipata la zona euro nu a fost acceptata. Cum am scris inainte de intalnire, era de asteptat asa ceva. Ungurii sunt de inteles ca isi doresc protectia euro - si care alta tara din regiune nu ar vrea-o, Romania si Polonia au sustinut faptul ca moneda unica ar reduce vulnerabilitatea tarilor din regiune - dar statele din zona euro nu vor sa riste, iar Merkel a spus clar ca trebuie respectate criteriile de la Maastricht. Potrivit presei internationale, Jean Claude Junker, premierul luxemburghez, a spus ca s-ar putea arata o mai mare flexiblitate in privinta Mecanismului European al Ratelor de Schimb (ERMII) si ca tarile candidate la zona euro ar ptuea sta mai putin de doi ani in ERM. Romania insa nu este inca in mecanism, la fel ca Polonia, Cehia, Ungaria si Bulgaria.

Potrivit European Voice, oficiali ai statelor noi ale UE au admis ca doar in privinta ERM II ar putea exista flexibilitate, nu si in aplicarea criteriilor de la Maastricht, si au aratat ca au existat deja exceptii, Italia, Slovenia si Finlanda nefiind obligate sa stea doi ani in mecanism inainte de aderare.

In schimb a existat o noua declaratie de sustinere a presedintelui CE, Barroso, din partea lui Nicolas Sarkozy, care a aratat ca inainte de referendumul irlandez din toamna nu va fi ales un nou presedinte al Comisiei. Asta s-ar fi intamplat, in mod normal, la Consiliul din vara, dupa alegerile europene. Este varianta EUobserver.

Potrivit European Voice, Sarkozy ar fi fost ceva mai rezervat in sustinerea unei noi presedintii a lui Barroso. "I like Monsieur Barroso" - cuvintele presedintelui fracez au fost citite in doua chei diferite ce cele doua publicatii bruxelles-eze. European Voice considera ca au fost rostite fara entuziasm si nu reprezinta o sustinere fatisa a presedintelui Comisiei. Comparatia se face cu un moment din vara lui 2008, cand Sarkozy a spus: "Eu am un candidat" si l-a privit zambind pe Barroso.

Oricum, e clar ca presedintele CE isi continua campania, are sustinerea lui Berlusconi, probabil o va avea si pe a lui Sarkozy, intrucat fac parte din aceeasi familie politica europeana, iar cum popularii au mari sanse sa iasa din nou majoritari in Parlamentul European, nu este greu de prezis ca sansele lui Barroso pentru un al doilea mandat sunt destul de mari.

Se pare ca EUobserver e in eroare, din moment ce pe ideea unei rezerve a sustinerii lui Barroso de catre Sarkozy merge si jurnalistul de la Liberation, in postarea de pe blogul sau.

Cat de dezbinata este Europa? Protectionismul si economiile est-europene incing spiritele la summit-ul de la Bruxelles

Protectionismul si situatia economica reala a tarilor din centrul si estul UE sunt principalele teme care vor incinge spiritele la summit-ul informal de la Bruxelles. Taberele sunt destul de clare, dar ele difera in functie de subiect: e Franta, cu atitudini protectioniste - negate de oficiali francezi, care au explicat planul de criza al guvernului francez -, contra restului Europei, sunt statele din zona euro contra celor din afara ei.

Pe agenda mai este si conturarea pozitiei europene comune referitor la reformarea institutiilor financiare mondiale, care va fi discutata la G20 de la Londra, din 2 aprilie. O unica voce europeana - acesta este dezideratul pentru G20, dar cat de usor va fi de realizat ramane de vazut, in conditiile in care marile tari ale UE vor fi prezente, si ca membri ai G7, Cehia va fi prezenta ca detinatoare a presedintiei UE, Comisia Europeana - prin Barroso - iar Spania si Olanda ar vrea si ele un loc la masa discutiilor. Mai mult, Polonia se vrea reprezentanta noilor state membre ale UE.

Presedintele Basescu este la Bruxelles si, inainte de inceperea summit-ului in formatul de 27 - la ora 15 a Romaniei, participa la intalnirea sefilor de stat si de guvern a tarilor noi din UE (cu exceptia Ciprului si a Maltei), tarile grupului de la Visegrad, tarile baltice, Romania si Bulgaria.

"Scopul acestei intalniri este pregatirea reuniunii informale si realizarea unui schimb de opinii privind masurile pentru solutionarea crizei economico-financiare adoptate in Statele Membre care nu fac parte din zona Euro, reafirmarea importantei respectării regulilor Pietei Unice si a evitării protectionismului", arata comunicatul de presa al Administratiei Prezidentiale.

Ma astept ca reuniunea sa fie una tensionata pe axa noi state-vechi state membre, mai ales, ca potrivit FT, initial Sarkozy propusese o reuniune doar a statelor din zona euro, ca la insistentele Angelei Merkel sa se ajunga la reuniunea in format 27.

PROTECTIONISMUL - Franta a suscitat nemultumirea Germaniei, Marii Britanii si a tarilor nordice, dar si a statelor est-europene, cand a anuntat planul sau de criza care viza masuri protectioniste pentru industria sa de automobile. Sarkozy vrea un plan european de salvare a industriei auto, insa Comisia se opune. Verheugen, comisarul pentru industrii, spunea la un moment dat ca, in timp ce asiaticii construiau motoare hibrid, Europeanii scoteau 4x4 mari consumatoare de combustibil si poluante si ca industria auto trebuie sa se ajute singura, daca a intarziat reformele structurale care trebuia sa aiba loc acum ceva timp.

• Cu doua zile inainte de summit vreo doi ministri francezi au incercat sa explice mai bine ca planul economic nu este protectionist, ca cele 6 miliarde de euro acordate constructorilor auto Peugeot-Citroen si Renault nu sunt ajutor de stat, chiar daca se vorbea despre pastrarea numarului de angajati in uzinele din Franta - ceea ce ar insemna concedierea altora din unitati din afara tarii, adica din restul Europei - si localizarea in Franta a fabricilor. Asa ca francezii au revenit si au zis ca este o conditie doar pentru 2009 sa nu concedieze muncitori din fabricile din Franta, iar in ceea ce priveste unitatile de constructie nu exista o conditie ca ele sa fie in Franta ca sa beneficieze de ajutorul financiar. Asa ca CE s-a declarat multumita, dar si vigilenta pentru a nu exista clauze secrete in aceste acorduri dintre guvernul francez si constructorii auto, care sa distorsioneze piata unica si legile concurentei.
• Pe de alta parte, o postare de pe blogul A fistful of euros ridica urmatoarea intrebare: cum poate fi interpretata actiunea statului german de a cumpara actiuni la Opel, Opel vinde o uzina de-a sa lui Daimler, care renunta la a mai construi uzina din Ungaria pentru ca are acum una in Germania?

SITUATIA ECONOMIILOR DIN CENTRUL SI ESTUL EUROPEI este motiv de ingrijorare pentru statele din zona euro care se vorbesc deja despre o replica subprime in Europa, in sistemul bancar, mult extins spre noile state membre, care sa aiba originea in statele din estul Uniunii. Statele din zona euro considera ca noii membri au parit mai mult decat ii tineau puterile, ca au vrut sa ajunga repede la standardul de viata vest-european prin imprumuturi in moneda straina.

• Vineri, BEI, BERD si Banca Mondiala au anuntat un pachet de 24,5 miliarde de euro pentru statele din estul Europei, UE si non-UE, insa duminica Ungaria a venit cu propunerea unui pachet financiar de 160-190 de miliarde, potrivit AFP, pentru a impiedica ridicarea unei "noi cortine de fier" in Europa. Sunt sanse practic nule ca suma anuntata vienri sa fie suplimentata.
• Angela Merkel le-a cerut, potrivit FT, liderilor acestor tari sa arate explicit care sunt riscurile pentru sistemele lor financiare in urma deprecierii ratelor de schimb, a masivelor imprumuturi in valuta straina si a marilor deficite de cont curent.
• Liderii est-europeni este probabil sa isi exprime temerea ca bancile occidentale isi vor efondurile din subsidiarele est-europene si vor face apel pentru evitarea destabilizarii financiare a statelor din zona non-euro.
• La un moment dat, in urma cu o saptamana, ministrul german de finante, Peer Steinbruck, si-a aratat disponibilitatea ca Germania sa salveze (bail out) tarile din zona euro care au probleme. Probabil ca va fi un subiect discutat. Este o schimbare de atitudine a germanilor, dar, pe de alta parte, este teoretic imposibil, pentru ca Tratatele UE interzic asta. Insa nimeni nu a aratat aceeasi disponibilitate pentru tarile din zona non-euro. Ideea includerii lor in zona euro pentru a le feri de o volatilitate mai mare se vehiculeaza de ceva vreme, insa multi considera ca nu are sanse de materializare.
• Pe de alta parte, exista si in grupul noilor membri ai UE din est voci discordante. Cehia este una dintre ele, iar Praga insista pe a se face diferenta intre statele din regiune si sa nu fie considerata intreaga Europa Centrala si de Est ca o gaura neagra, pentru ca cehii au avut o politica de credite stricta si nu se afla in situatia celorlalte state din regiune.
• Probabil se va discuta si daca euro ar fi o umbrela suficient de cuprinzatoare si

Un proiect de declaratie comuna a summit-ului a fost deja consultata de Reuters. Iata principalele puncte, cu rezerva ca declaratia poate suferi modificari dupa discutii, fireste:

• Piata unica ramane motorul pentru redresarea economica si pentru crearea de locuri de munca.
• Statele UE admit ca declocarea canalelor de credit este cruciala pentru eficienta stimulilor fiscali acordati de statele membre