Isarescu ii replica lui Boc: Adoptarea timpurie a euro ar crea probleme

Zilele trecute premierul Boc a luat-o pe urmele fostului sau omolog ungur, care insista ca statele est-europene ar trebui integrate in zona euro mai rapid ca sa fie protejate de criza financiara. Mi se pare ca prostia se propaga peste granita de vest.

Mie mi se pare o prostie sa vrei sa intri in zona euro - lasand la o parte ca suntem acum departe de indeplinirea criteriilor nominale de la care europenii nu fac abateri - in conditiile in care nu ai luat masuri structurale, pentru a fi aproape de convergenta reala.

Cum un responsabil al FMI a sugerat ca aderarea mai rapida la zona euro ar reduce din problemele statelor est-europene in conditiile crizei economice, premierul crede ca o astfel de idee e justificata. Doar are legitimarea FMI:

"Eu cand am pus in discutie devansarea lui 2014 ca aderare la moneda euro, am fost ironizat spunand ca nu stiu ce vorbesc. Acum se ajunge la ceea ce am spus. Cu cat Romania ajunge mai repede in zona euro cu atat este mai bine pentru toata lumea. Si pentru romani si pentru economie", a declarat premierul acum o saptamana pentru RRA.

Europenii, decidentii si cei de la BCE, nu iau in seama astfel de declaratii - precum cele ale premierulor ungur si roman (lui Gyurcsany i-au spus clar la pranzul informal de la Bruxelles, din 1 martie, ca nici nu se pune problema) si probabil ridica din umeri: "lasa-i sa vorbeasca".

In ceea ce priveste sugestiile FMI, evident ca au fost deranjati de astfel de idei, pe care le vad ca pe o tentativa anglo-americana de subminare a zonei euro, care - per total - se tine destul de bine in aceste conditii de criza.

Le ajunge ca ii au pe italieni, greci si irlandezi in zona euro acum, nu au nevoie de alti factori destabilizatori, cum sunt tarile est-europene, cu economii inca prea fragile sa faca fata unei monede puternice precum euro. (Veti zice ca grecii si italieni ameninta cu iesirea din zona euro. Cred ca sunt doar declaratii politice, in ce situatie ar fi acum Grecia daca nu ar avea moneda unica? Si cum s-ar realiza, practic, iesirea din zona euro? In cat timp s-ar ptuea emite noile monede, ar putea reveni la lira sau drahma?)

Am remarcat astazi ca guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a iesit cu o declaratie care pare o replica la ceea ce a spus Boc. Continutul este deja cunoscut, e un refren pe care l-a tot rostit: "Adoptarea timpurie a monedei euro poate provoca probleme", il citeaza RFI.

"Adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare. Adoptarea euro ar fi benefica pentru societatea romaneasca, acesta este un truism, asa cum convergenta este de dorit", afirma Mugur Isarescu. Numai ca dorinta este alta decat putinta, iar decizia depinde atat de Comisia Europeana, cat si de statele membre.

Mi se pare inutile si stupide declaratii precum cea a premierului. Este clar ca in conditiile in care este economia Romaniei, lucrurile nu trebuie grabite. Si nici nu este posibil sa fie grabite, iar Isarescu o spune si el, din nou: "Banca Centrala Europeana a reiterat faptul ca sub nici o forma nu se poate adopta euro, daca criteriile de convergenta nu sunt indeplinite".

In plus, el mai remarca ceva: o eventuala abatere de la calendar trebuie atent pregatita, pentru ca ar putea fi perceputa negativ pe plan international.

Ma intreb daca este momentul acum sa vorbim despre aderarea la euro, despre devansarea ei. Vorba lui Isarescu: "Cat de usor ne va fi sa intram in zona euro, cand noi nu suntem in stare sa construim o autostrada?"

Se mai gandeste cineva acum la aderarea la zona euro?

Caut prin presa ultimele informatii despre adoptarea euro de catre Romania si ele sunt cam vechi si totalneadaptate contextului actual. Miercuri am de facut o prezentare - si mi se pare total inutila - despre Romania si aderarea la zona euro.

Dupa ce colegul meu ungur a rostit, in fiecare seminar, pozitia guvernului sau (nu de degeaba lucreaza el in Ministerul de Finante de la Budapesta) si anume ca tarile din estul UE ar trebui integrate cat mai rapid in zona euro, ca sa fie protejate in aceste conditii de criza economica, am impresia ca profesorul nostru s-a plictisit sa il tot auda si mi-a propus mie si colegei mele poloneze sa prezentam situatia din tarile noastre.

Discutia mi de pare acum usor inutila, Guvernul a indicat in programul de convergenta trimis spre analiza Comisiei Europene ca obiectivul este 2012 pentru intrarea in Mecanismul Ratelor de Schimb II si, in continuare, 2014 pentru adoptarea euro. Daca pana la declansarea crizei economice guvernatorul BNR tot spunea ca nu este dificil ca Romania sa intruneasca acele criterii nominale de convergenta, e mai dificil sa existe convergenta reala si sublinia necesitatea unor reforme structurale inainte de aderarea la zona euro, dupa criza n-am gasit decat niste palide declaratii cu acelasi continut. Numai ca situatia s-a schimbat cu totul.

Intrebarea pe care mi-o pun este in ce masura si cum anume pregatirea pentru aderarea la euro - data acum peste cap de niste indicatori economici, ca rata inflatiei si deficitul, sa nu ii numesc decat pe doi dintre cei mai evidenti - este afectata de criza prin care trecem si daca este posibila inscrierea in termenele date in programul de convergenta: 2012, respectiv 2014. Sacrificam sau trebuie sa sacrificam aderarea la euro la termenul stabilit pentru a lua niste masuri acum care sa ne scoata din criza?

Cat despre relaxarea conditiilor de adoptare a euro, situatie aratata de anumiti analisti, eu raman sceptica. Mai ales ca nu a existat ABSOLUT nicio declaratie ca ar putea fi facute concesii criteriilor de la Maastricht. Junker, presedintele euro grup, a spus la acel pranz de lucru de la Bruxelles, din 1 martie, ca ar putea exista o concesie in scurtarea perioadei de 2 ani de obligativitate a te afla in Mecanismul Ratelor de Schimb II, in timp ce cu aceeasi ocazie cancelarul german, Angela Merkel, a fost extrem de ferm: nu va exista nicio concesie in ceea ce priveste criteriile de la Maastricht!

PS. Apropo de euro, citesc acum o super-carte, povestea monedei unice europene de la creare pana acum - eu sunt abia la inceputul ei, ca numai ce mi-am cumparat-o, dar pana acum e fascinanta, cu toate intrigile politice, toate dedesubturile legate de euro si crearea sa. Cartea se numeste: The Euro. The Politics of the New Global Currency si e scrisa de David Marsh, un tip din City, presedintele Oxford Capital Markets, o companie financiara si de investitii, foarte apropiat de si familiarizat cu Bundesbank.

Pranzul de la Bruxelles, o intalnire cu final asteptat

Cele trei ore de discutii de la Bruxelles au avut rezultatele asteptate: nu s-au luat mari decizii, dar s-au clarificat niste lucruri. Adica faptul ca francezii nu sunt protectionisti si ca europa este solidara, ca nu exista o divizare intre Europa vestica si bogata si cea estica si vulnerabila.

In rest, nu s-a aprobat un plan de salvare a Europei Centrale si de Est, cum isi doreau ungurii, cu finantare intre 160-190 de miliarde de euro, insa s-a stabilit ca fiecare tara sa fie ajutata in functie de nevoile ei. Mai multi lideri, atat vest-europeni cat si din regiune au respins abordarea "la gramada" a tarilor, intrucat situatia Ungariei este mult mai grava decat cea a Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Romaniei sau Bulgariei, spre exemplu.

Nici o aderare anticipata la zona euro nu a fost acceptata. Cum am scris inainte de intalnire, era de asteptat asa ceva. Ungurii sunt de inteles ca isi doresc protectia euro - si care alta tara din regiune nu ar vrea-o, Romania si Polonia au sustinut faptul ca moneda unica ar reduce vulnerabilitatea tarilor din regiune - dar statele din zona euro nu vor sa riste, iar Merkel a spus clar ca trebuie respectate criteriile de la Maastricht. Potrivit presei internationale, Jean Claude Junker, premierul luxemburghez, a spus ca s-ar putea arata o mai mare flexiblitate in privinta Mecanismului European al Ratelor de Schimb (ERMII) si ca tarile candidate la zona euro ar ptuea sta mai putin de doi ani in ERM. Romania insa nu este inca in mecanism, la fel ca Polonia, Cehia, Ungaria si Bulgaria.

Potrivit European Voice, oficiali ai statelor noi ale UE au admis ca doar in privinta ERM II ar putea exista flexibilitate, nu si in aplicarea criteriilor de la Maastricht, si au aratat ca au existat deja exceptii, Italia, Slovenia si Finlanda nefiind obligate sa stea doi ani in mecanism inainte de aderare.

In schimb a existat o noua declaratie de sustinere a presedintelui CE, Barroso, din partea lui Nicolas Sarkozy, care a aratat ca inainte de referendumul irlandez din toamna nu va fi ales un nou presedinte al Comisiei. Asta s-ar fi intamplat, in mod normal, la Consiliul din vara, dupa alegerile europene. Este varianta EUobserver.

Potrivit European Voice, Sarkozy ar fi fost ceva mai rezervat in sustinerea unei noi presedintii a lui Barroso. "I like Monsieur Barroso" - cuvintele presedintelui fracez au fost citite in doua chei diferite ce cele doua publicatii bruxelles-eze. European Voice considera ca au fost rostite fara entuziasm si nu reprezinta o sustinere fatisa a presedintelui Comisiei. Comparatia se face cu un moment din vara lui 2008, cand Sarkozy a spus: "Eu am un candidat" si l-a privit zambind pe Barroso.

Oricum, e clar ca presedintele CE isi continua campania, are sustinerea lui Berlusconi, probabil o va avea si pe a lui Sarkozy, intrucat fac parte din aceeasi familie politica europeana, iar cum popularii au mari sanse sa iasa din nou majoritari in Parlamentul European, nu este greu de prezis ca sansele lui Barroso pentru un al doilea mandat sunt destul de mari.

Se pare ca EUobserver e in eroare, din moment ce pe ideea unei rezerve a sustinerii lui Barroso de catre Sarkozy merge si jurnalistul de la Liberation, in postarea de pe blogul sau.

Cat de dezbinata este Europa? Protectionismul si economiile est-europene incing spiritele la summit-ul de la Bruxelles

Protectionismul si situatia economica reala a tarilor din centrul si estul UE sunt principalele teme care vor incinge spiritele la summit-ul informal de la Bruxelles. Taberele sunt destul de clare, dar ele difera in functie de subiect: e Franta, cu atitudini protectioniste - negate de oficiali francezi, care au explicat planul de criza al guvernului francez -, contra restului Europei, sunt statele din zona euro contra celor din afara ei.

Pe agenda mai este si conturarea pozitiei europene comune referitor la reformarea institutiilor financiare mondiale, care va fi discutata la G20 de la Londra, din 2 aprilie. O unica voce europeana - acesta este dezideratul pentru G20, dar cat de usor va fi de realizat ramane de vazut, in conditiile in care marile tari ale UE vor fi prezente, si ca membri ai G7, Cehia va fi prezenta ca detinatoare a presedintiei UE, Comisia Europeana - prin Barroso - iar Spania si Olanda ar vrea si ele un loc la masa discutiilor. Mai mult, Polonia se vrea reprezentanta noilor state membre ale UE.

Presedintele Basescu este la Bruxelles si, inainte de inceperea summit-ului in formatul de 27 - la ora 15 a Romaniei, participa la intalnirea sefilor de stat si de guvern a tarilor noi din UE (cu exceptia Ciprului si a Maltei), tarile grupului de la Visegrad, tarile baltice, Romania si Bulgaria.

"Scopul acestei intalniri este pregatirea reuniunii informale si realizarea unui schimb de opinii privind masurile pentru solutionarea crizei economico-financiare adoptate in Statele Membre care nu fac parte din zona Euro, reafirmarea importantei respectării regulilor Pietei Unice si a evitării protectionismului", arata comunicatul de presa al Administratiei Prezidentiale.

Ma astept ca reuniunea sa fie una tensionata pe axa noi state-vechi state membre, mai ales, ca potrivit FT, initial Sarkozy propusese o reuniune doar a statelor din zona euro, ca la insistentele Angelei Merkel sa se ajunga la reuniunea in format 27.

PROTECTIONISMUL - Franta a suscitat nemultumirea Germaniei, Marii Britanii si a tarilor nordice, dar si a statelor est-europene, cand a anuntat planul sau de criza care viza masuri protectioniste pentru industria sa de automobile. Sarkozy vrea un plan european de salvare a industriei auto, insa Comisia se opune. Verheugen, comisarul pentru industrii, spunea la un moment dat ca, in timp ce asiaticii construiau motoare hibrid, Europeanii scoteau 4x4 mari consumatoare de combustibil si poluante si ca industria auto trebuie sa se ajute singura, daca a intarziat reformele structurale care trebuia sa aiba loc acum ceva timp.

• Cu doua zile inainte de summit vreo doi ministri francezi au incercat sa explice mai bine ca planul economic nu este protectionist, ca cele 6 miliarde de euro acordate constructorilor auto Peugeot-Citroen si Renault nu sunt ajutor de stat, chiar daca se vorbea despre pastrarea numarului de angajati in uzinele din Franta - ceea ce ar insemna concedierea altora din unitati din afara tarii, adica din restul Europei - si localizarea in Franta a fabricilor. Asa ca francezii au revenit si au zis ca este o conditie doar pentru 2009 sa nu concedieze muncitori din fabricile din Franta, iar in ceea ce priveste unitatile de constructie nu exista o conditie ca ele sa fie in Franta ca sa beneficieze de ajutorul financiar. Asa ca CE s-a declarat multumita, dar si vigilenta pentru a nu exista clauze secrete in aceste acorduri dintre guvernul francez si constructorii auto, care sa distorsioneze piata unica si legile concurentei.
• Pe de alta parte, o postare de pe blogul A fistful of euros ridica urmatoarea intrebare: cum poate fi interpretata actiunea statului german de a cumpara actiuni la Opel, Opel vinde o uzina de-a sa lui Daimler, care renunta la a mai construi uzina din Ungaria pentru ca are acum una in Germania?

SITUATIA ECONOMIILOR DIN CENTRUL SI ESTUL EUROPEI este motiv de ingrijorare pentru statele din zona euro care se vorbesc deja despre o replica subprime in Europa, in sistemul bancar, mult extins spre noile state membre, care sa aiba originea in statele din estul Uniunii. Statele din zona euro considera ca noii membri au parit mai mult decat ii tineau puterile, ca au vrut sa ajunga repede la standardul de viata vest-european prin imprumuturi in moneda straina.

• Vineri, BEI, BERD si Banca Mondiala au anuntat un pachet de 24,5 miliarde de euro pentru statele din estul Europei, UE si non-UE, insa duminica Ungaria a venit cu propunerea unui pachet financiar de 160-190 de miliarde, potrivit AFP, pentru a impiedica ridicarea unei "noi cortine de fier" in Europa. Sunt sanse practic nule ca suma anuntata vienri sa fie suplimentata.
• Angela Merkel le-a cerut, potrivit FT, liderilor acestor tari sa arate explicit care sunt riscurile pentru sistemele lor financiare in urma deprecierii ratelor de schimb, a masivelor imprumuturi in valuta straina si a marilor deficite de cont curent.
• Liderii est-europeni este probabil sa isi exprime temerea ca bancile occidentale isi vor efondurile din subsidiarele est-europene si vor face apel pentru evitarea destabilizarii financiare a statelor din zona non-euro.
• La un moment dat, in urma cu o saptamana, ministrul german de finante, Peer Steinbruck, si-a aratat disponibilitatea ca Germania sa salveze (bail out) tarile din zona euro care au probleme. Probabil ca va fi un subiect discutat. Este o schimbare de atitudine a germanilor, dar, pe de alta parte, este teoretic imposibil, pentru ca Tratatele UE interzic asta. Insa nimeni nu a aratat aceeasi disponibilitate pentru tarile din zona non-euro. Ideea includerii lor in zona euro pentru a le feri de o volatilitate mai mare se vehiculeaza de ceva vreme, insa multi considera ca nu are sanse de materializare.
• Pe de alta parte, exista si in grupul noilor membri ai UE din est voci discordante. Cehia este una dintre ele, iar Praga insista pe a se face diferenta intre statele din regiune si sa nu fie considerata intreaga Europa Centrala si de Est ca o gaura neagra, pentru ca cehii au avut o politica de credite stricta si nu se afla in situatia celorlalte state din regiune.
• Probabil se va discuta si daca euro ar fi o umbrela suficient de cuprinzatoare si

Un proiect de declaratie comuna a summit-ului a fost deja consultata de Reuters. Iata principalele puncte, cu rezerva ca declaratia poate suferi modificari dupa discutii, fireste:

• Piata unica ramane motorul pentru redresarea economica si pentru crearea de locuri de munca.
• Statele UE admit ca declocarea canalelor de credit este cruciala pentru eficienta stimulilor fiscali acordati de statele membre

Interviu - Jim Rollo, expert britanic: Romania are nevoie de un acord cu FMI pentru a redobandi credibilitate pe pietele internationale

Varianta presedintelui Basescu de a imprumuta bani de la UE sub supraveghere FMI ar fi cea mai buna, insa exista problema ca UE sa vrea sa faca ea regulile jocului. Pe de alta parte, FMI s-ar putea sa nu agreeze propunerea doar de a supraveghea un imprumut asupra caruia nu are nicio parghie de control. Un imprumut de la FMI este insa singura modalitate prin care Romania poate redobandi credibilitatea pe pietele internationale, spune Jim Rollo intr-un interviu pe care l-am facut joi, la Sussex University.

Rep: Exista acum in Romania discutia referitor la mmodalitatea de finantare a deficitului printr-un imprumut extern si discutia este de unde ar trebui sa se imprumute guvernul: de la UE sau de la FMI? Nu a fost pana acum anuntata o cifra oficiala a necesarului de finantare, dar estimarile variaza de la 5 la 23 de miliarde de euro. In opinia ta, unde ar trebui sa faca o tara precum Romania un imprumut: la UE sau la FMI?

Jim Rollo: Depinde de perspective si depinde de conditiile atasate banilor de la UE si banilor de la FMI. FMI face un program prin care da drumul banilor, dar permite in acelasi timp ca alte tari, institutii financiare si chiar banci comerciale sa imprumute tara respectiva. Asa ca toata lumea imprumuta sub auspiciile FMI. iar daca UE nu poate oferi intregul necesar de bani Romaniei, atunci probabil ca va trebui ca guvernul sa se adreseze si FMI. S-ar putea ca nici macar sa nu existe o alegere in aceste circumstante, sa fie amandoua de ambele surse.

Dintr-un punct de vedere pur economic, probabil ca FMI este mai riguros in conditiile pe care le pune. Sunt mult mai multi membri ai FMI, decizia acordarii unui imprumut se ia in board - in care statele membre sunt reprezentate - dar exista o decizie thehnica luata de economistii FMI si aprobata de board.

UE este diferita: sunt doar 27 de state, decizia este luata in Consiliul de Ministri, dar in esenta este una politica. Si aici revin la perspectiva: atunci cand UE pune conditiile, guvernul Romaniei este foarte probabil sa faca apel la solidaritatea politica in cadrul UE si, in acest sens, sa obtina un spatiu de manevra mai mare referitor la modul in care cheltuieste banii, sau in care isi plateste datoria sau referitor la politica economica.

In schimb daca te adresezi Fondului, trebuie sa fii mult mai tehnic si probabil mai putin politic. Nu spun ca UE nu este tehnica, in definitiv are pactul de Stabilitate si Crestere, o serie de angajamente pe care trebuie sa le iei fara sa imprumuti bani, tinte de deficit si de inflatie - asa ca exista conditii si aici.

Rep: Presedintele Romaniei a vorbit despre varianta de a face un imprumut de la UE sia incheia un acord cu FMI de supraveghere a respectarii angajamentelor luate fata de UE. Este posibila si plauzibila o astfel de varianta?

J.R.: Este perfect plauzibila. Cum am spus la inceput, ceea ce face adesea un acord cu FMI este sa permita angajarea mai multor imprumuturi, din surse diferite, fie ele Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii. Pot fi bani din imprumuturi bilaterale sau din surse UE. sau pot fi chiar imprumuturi de la banci comerciale, dar doar cu conditia sa adopti un program al FMI.

Prin urmare combuinarea de surse va avea loc oricum, fiindca este putin probabil ca Fondul sa vrea sa imprumute Romaniei intreaga suma necesara. Si cred ca asta este foarte probabil sa se intample.

Dar implicit apare o problema, pentru ca daca UE imprumuta banii, va vrea sa stabileasca ea conditiile. Exista economisti competenti in UE care vor ajuta la intocmirea unor programe, dar ei nu au experienta celor ai FMI in ceea ce priveste imprumuturile si conditionalitati si managementul programelor. UE este mai degraba o organizatie monetara decat una de implementare de programe.

Rep: Exista un mecanism de cooperare intre cele doua organizatii - UE si FMI - care sa faca posibila aceasta combinatie: bani europeni sub supraveghere FMI? Ai mentionat dorinta fireasca a UE - care da banii - de a vrea sa stabileasca regulile jocului. Au pus in practica un mecanism care sa permita asta, in cooperarea anterioara in cazul imprumuturilor acordate Ungariei si Lituaniei?

J.R.: O asemenea cooperare este posibila. Ar fi insa dificil ca UE sa nu aiba un cuvant semnificativ de spus in intomcirea programului FMI, in conditiile in care ea da banii. La nivel tehnic, ar fi destul de usor ca economistii FMI si economistii UE sa ajunga la un acord - in colaborare cu guvernul Romaniei - asupra a ceea ce trebuie sa faca acesta.

Dar daca presedintele vrea ca Romania sa imprumute bani de la UE pentru a obtine conditii mai usoare, nu este prea clar daca FMI va fi de acord cu asta. Cred ca termenii FMI vor fi termenii FMI. Fondul incearca sa aiba progrme prin care redresarea sa fie mai rapida, mai degraba decat mai indelungata. de obicei, programele lor sunt pe 1-3 ani si FMI vrea o mare ajustare a cheltuielilor publice foarte repede.

Banuiala mea este ca, in termeni tehnici, si UE va vrea asta. Romania va putea sa faca apel la partenerii sai din Consiliul de Ministri pentru conditii mai bune, dar nu mi-e foarte clar cum va reactiona FMI in aceste conditii. Probabil ca nu cu foarte mare entuziasm.

Rep: Crezi ca un acord cu FMI - fie pentru un imprumut, fie pentru supraveghere - ar avea influenta asupra ratingului de tara al Romaniei?

J.R.: Presupun ca ratingul a fost deja coborat si ca guvernul roman trebuie sa se adreseze UE si FMI pentru ca nu mai poate imprumuta bani de pe pietele de capital. Nu este o problema de rating, se pune intrebarea daca vrea cineva sa imprumute Romania. Un program FMI ar putea fi cerut tocmai pentru a debloca creditarea. La nivel global ea este inghetata, asa ca Romania nu este singura in aceasta situatie. Eu as spune ca un program al FMI este conditia necesara pentru deblocarea creditarii pentru Romania, dar s-ar putea sa nu fie conditia suficienta ca acest lucru sa se intample.

As vrea insa sa revin putin la discutia imprumut sau supraveghere. Cred ca FMI va vrea sa imprumute Romania, fiind ca daca nu imprumuta, nu are niciun fel de parghie. Supervizarea unui program asupra caruia nu ai nicio parghie si posibilitatea ca guvernul sa iti intorca spatele in orice moment nu este o propunere atractiva. Si din nou, presupunerea mea este ca aveti nevoie de un program FMI pentru a recapata credibilitate si pentru a-i permite Romaniei sa se imprumute de pe pietele internationale de capital.

Rep: Crezi ca Romania ar trebui sa faca totul pentru a evita agravarea crizei chiar daca asta inseamna sa prejudicieze situatia petnru aderarea la euro? ma gandesc doar la deficitul bugetar, care a fost 5,2% din PIB in 2008, potrivit ultimei prognoze a Comisiei Europene in 2009 va fi de 7,9%, in timp ce Guvernul are o tinta de 2,2% din PIB, cifra oarecum imposibila in aceste conditii de criza.

J.R.: Cred ca va fi imposibil pentru toata lumea, in urmatorii doi ani, sa indeplineasca criteriile de convergenta fara a impovara foarte mult populatia. Franezii, germanii, britanicii, olandezii vor avea un deficit public mult peste 3% din PIB. Probabil ca vor reduce rata inflatiei, dar vor avea datorii publice foarte mari. asta in cazul in care vor reusi sa gaseasca banii pe pietele internationale si exista mari dubii ca Iralanda sau grecia sau alte tari o vor putea face, chair daca vor vrea. Exista mari dubii ca Marea Britanie este in stare sa adune banii de care are nevoie.

Asa ca eu cred ca aderarea la zona euro nu este pe agenda pentru ceva vreme. Asta daca nu are loc o criza majora care sa determine decizia ca toata lumea sa fie bagata in zona euro, toate statele UE sa fie inchise acolo ca intr-un fort care isi deschde portile pentru a lasa lumea sa intre si apoi le inchide sa se protejeze. Dar nu suntem inca in aceas faza si nu exista niciun semn ca vom fi. Banca Centrala Europeana este foarte rezervata in ceea ce priveste extinderea zonei euro. Nu iti face misiunea mai usoara, dimpotriva, sunt foarte stricti in interpretarea criteriilor. Lituania nu a intrat in zona euro pentru ca rata inflatiei a fost doar cu 0,1% mai mare decat trebuia.

Asa ca nu cred ca se pune problema unei alegeri in acest moment. Cred ca principala provocare pentru Romania este sa fie credibila pe plan international pentru a putea imprumuta de pe pietele de capital. Si construirea unei pozitii din care esti credibil trebuie sa fie prioritatea guvernului. Iar asta necesita un program FMI, cu un imprumut FMI si conditiile sale severe. Si daca guvernul, din motive politice, vrea conditii mai usoare, atunci trebuie sa spuna clar ca asta inseamna o mai lunga perioada in suferinta inainte ca redresarea sa apara si sa existe din nou crestere economica.

Jim Rollo este profesor de integrare economica europeana la Universitatea Sussex din Marea Britanie si co-director al Sussex European Institute din 1999. Este editor la Journal of Common Market Studies si directorul Centrului de Economie Politica Europeana. A fost Chief Economic Adviser al Ministerului de Externe britanic si directorul programului de cercetare economica al Institutului Regal de Afaceri Internationale din Londra. Jim are o cariera de economist in administratia britanica, este recunoscut la Bruxelles pentru expertiza sa in extinderea europeana.

Imprumut de la UE cu supraveghere de la FMI - zice Basescu. De ce trebuie sa ne supravegheze mereu strainii ca sa fim responsabili?

Mai zilele trecute, presedintele spunea ferm ca "ultimul lucru pe care il va face Romania este sa se imprumute de la FMI" si ca deficitul de cont curent il putem finanta printr-un fond european pus la dispozitia tarilor UE care nu apartin zonei euro. Acest fond este insa de 25 de miliarde de euro, asa ca nu e prea mare si de el ar trebui sa beneficieze 11 tari din UE.

Astazi, presedintele reia ideea unui imprumut european, dar sub supravegherea FMI. Adica FMI sa nu impuna conditionalitati, dar sa vizeze respectarea de catre Romania a angajamentelor fata de UE daca ia banii de acolo.

Eu am o problema cu asta, in sensul in care: 1. de ce ar vrea FMI sa vizeze respectarea angajamentelor Romaniei fata de UE? si 2. avem intotdeauna nevoie de supraveghere externa ca sa ne facem treaba bine? Da, imi veti spune ca e si o chestiune de intarire a credibilitatii pe plan international.

Va marturisesc ca ma irita abordarea de genul: noroc cu Comisia Europeana ca ne mai trage de urechi sa ne facem treaba cu justitia asta, ca altfel... Fratilor, de ce sa fim intotdeauna copilul tras de urechi de catre straini. Noi, romanii, de ce nu ii putem trage de urechi pe cei care trebuie sa faca treaba?

Eu sunt un pro-european convins, insa ma irita atunci cand Comisia Europeana interfereaza in chestiuni interne ale Romaniei, si a facut-o evident de cateva ori, mai ales in vara anului trecut. A facut ceva necaracteristic ei insasi, ca institutie. Ma irita vizita ambasadorilor statelor UE in Parlament, ca sa le atraga atentia loazelor de parlamentari ca isi bat joc de justitie protejandu-i pe Mitrea si Nastase. Ma irita nu pentru ca nu au dreptate, dar pentru ca nu isi permit sa faca asta la Varsovia, sau Praga, sau Viena. Nu, isi permit sa faca asta in Romania, pentru ca si noi incurajam aceasta atitudine: lasa sa traga strainii si UE autoritatile de urechi, ca sa se puna pe treaba.

Acum avem nevoie de FMI sa supravegheze daca ne-am indeplini angajamentele fata de UE, in cazul unui imprumut? Noi fara supraveghere si monitorizare externa nu putem face nimic? Nu putem fi responsabili?

Pe de alta parte, revenind la imprumut, trebuie vazut care este necesarul de finantare al Romaniei. Ionut Popescu - consilier economic al premierului Boc - era citat de un ziar economic (imi cer scuze, nu mai retin care) ca am avea nevoie de 5-9 miliarde de euro.

Am mai auzit vehiculandu-se un alt numar apropiat, adica 10 miliarde, dar exista estimari la Bruxelles foarte sumbre si niste cifre mult mai mari decat cele de-acasa. De aici si atitudinea europenilor de a ne spune ca inainte de a incheia un acord cu FMI sa mergem sa vorbim cu ei, sa vedem cum ne pot ajuta. Presedintele Basescu vorbeste de un imprumut de 6-7 miliarde de euro.

Pana la urma, natura imprumutului, sau mai degraba sursa, depinde de suma de care avem nevoie. daca ne pot da europenii intreaga suma, atunci e ok, daca nu s-ar putea sa fim nevoieti sa apelam si la asta institutii financiare internationale, la FMI de exemplu.

Oficial, euro depaseste pragul de 4 lei

Primul curs de referinta din 2009 coteaza euro la 4,0296 de lei. Dupa ce in ultimele luni Banca Nationala a Romaniei a facut tot posibilul, prin interventii pe piata, sa mentina euro sub pragul de 4 lei, iata ca acum moneda nationala tot a depasit aceasta limita. Poate ca maine BNR va interveni din nou.

Oricum, asta imi aminteste de o discutie avuta in luna noiembrie cu un oficial din Comisia Europeana pe tema crizei economice si efectele ei asupra Romaniei. El spunea ca, potrivit evaluarilor specialistilor Comisiei, se anticipa ca euro sa ajunga la 5 lei. Am avut o reactie de surpriza, aratandu-i totusi ca euro se situa atunci pe la 3,8 lei, deci era mult pana la 5, insa persoana in cauza - bine informata - a subliniat ca acestea erau estimarile.

Potrivit unor declaratii ale bancherilor romani facute pentru agentia NewsIn, euro s-ar situa in 2009 in jurul valorii de 4,2 lei. Economistul sef al Reiffeisen Bank estimeaza un euro la 4,2 lei in primele luni ale anului, ca spre sfarsit sa revina la o valoare de 3,8. In jurul a 4lei/euro se situeaza si predictia economistului senior de la ING Bank Romania, care spune ca euro va fi in jur de 4,2 lei in primul trimestru, apoi leul isi va reveni usor, euro ajungand la 4,05 lei in trimestrul doi, ca sa atinga 4,2 lei in trimestrul trei si sa scada la 4 in ultimul trimestru al anului. Doar presedintele OTP Bank, Laszlo Diosi, vede euro sub pragul de 4 lei in anul 2009, adica intre 3,6 si 3,9 lei.

Ma intreb cat de corecte sunt aprecierile celor de la Bruxelles si pe ce informatii se bazeaza. Ei mai spuneau, inca de atunci, ca deficitul bugetar al Romaniei este mult peste 3%, intr-o perioada in care autoritatile de la Bucuresti refuzau sa recunoasca acest lucru. Si am aflat apoi de la premierul Emil Boc ca deficitul este de 5%.

Slovacii au cumparat kit-uri cu euro sa fie pregatiti pentru trecerea la noua moneda

Slovacii adopta euro in cateva zile, adica de la 1 ianuarie 2009. Sunt a doua tara fosta comunista - dupa Slovenia - care va trece la moneda europeana. Am vizitat Bratislava in mai si peste tot erau afise, postere care anuntau evenimentul. Acum, la sfarsit de an, a avut loc o campanie intensa la tv si pe autobuze.

Autoritatile chiar s-au ocupat de pregatirea cetatenilor pentru schimbarea monedei, de la afisaje peste tot cu imagini ale bancnotelor si monedelor euro, pana la mini kit-uri cu bani pe care slovacii le-au putut cumpara. Asta ca sa invete, sa se familiarizeze cu banii.

Bancile comerciale au primit noua moneda inca din septembrie si au distribuit deja magazinelor si afacerilor, astfel incat platile sa se faca in euro inca din 1 ianuarie.

Si au luat si masuri care sa previna o explozie a preturilor, marea temere a cetatenilor la o schimbare de moneda:
- preturile trebuie afisate in euro si coroane inca din 24 august 2008 pana in 1 ianuarie 2010
- magazinele, prestatorii de servicii au semnat un Cod Etic angajandu-se sa respecte regulile de schimb stabilite, iar autoritatile au vizitat din august peste 15.000 de astfel de companii pentru a se asigura ca ele sunt respectate si ca preturile in euro nu sunt mai mari decat cele exprimate in coroane
- Protectia consumatorului este in alerta si verifica la randul sau preturile in sectoarele sensibile, care in situatii similare au profitat pentru a 'sari calul'

Va marturisesc ca ii invidiez un pic pe slovaci. Dar las' ca vine si 2014.:D