Am scris in urma cu cateva zile despre faptul ca in discursul presedintelui Basescu am remarcat ceva ce in mod sigur calca pe bombeuri UE: ideea de a urgenta si simplifica acordarea cetateniei romane moldovenilor. Din experientele mele anterioare si discutii cu oficiali europeni de-a lungul timpului, am vazut nemultumirea acestora privind o astfel de initiativa si semnalele mai mult decat clare au fost trimise la Bucuresti. Iata aici articolul meu de pe HotNews.ro.
Astazi am vazut reactii in presa internationala pe aceasta tema. In Financial Times si in EUobserver. Pentru a economisi timp si efort, aici si aici sunt rezumate in limba romana ideile celor doua publicatii.
Pe scurt, europenii se pronunta, unii on the record - ministrul afacerilor europene de la Praga, in numele presedintiei UE -, altii off the record impotriva acestei idei a autoritatilor romane de a simplifica si accelera procedurile de acordare a vizelor pentru un sfert din populatia Republicii Moldova. Stiu, veti zice ca sunt niste ipocriti si ca Spania sau Franta naturalizeaza an de an africani, oameni din afara Europei, noi de ce n-am face-o, mai ales ca moldovenii sunt europeni, fac parte din acelasi spatiu cultural cu toti cei de la vest de Prut.
Pe de alta parte, inflamarea UE pe aceasta tema este oarecum in van, dar Bruxelles-ul trebuie sa trimita semnale. A facut-o si acum doi ani, cand a fost aceeasi discutie, iar lucrurile la Bucuresti s-au intepenit. Basescu ii cerea atunci ministrului justitiei, Monica Macovei, sa urgenteze adoptarea legii cetateniei si sa simplifice procedurile, dar surprinzator, in doi ani, numarul cererilor a ramas acelasi: intre 800.000 si un milion. Presedintele a spus acest numar de fiecare data.
Articolul colegilor mei de la HotNews.ro, pe care va recomand sa il cititi, il gasiti aici, explica foarte bine cum functioneaza tot procesul asta de acordare a cetateniei, cat de lent este si de ce.
Avand toate aceste informatii, remarc populismul declaratiilor presedintelui Basescu atunci cand ameninta Chisinaul ca va acorda atat de multor moldoveni cetatenie si ii amageste pe cei care asteapta, plini de speranta, ca asta sa se intample. Basescu a facut aceste declaratii pentru romani, ca sa nu spuna ca presedintele lor nu are o pozitie transanta fata de Voronin si nu manifesta solidaritate cu fratii de peste Prut. Dar reuseste sa irite din nou UE - care a calificat clar drept declaratii politicianiste, in scopuri electorale - cu o poveste asupra careia i s-a atras atentia in repetate randuri. Ceea ce mi se pare cel mai grav este ca oricum nu se va intampla nimic - Romania se va conforma regulilor informale ale UE (cum ar fi sa acorde cetatenie pentru un milion de moldoveni in conditiile in care in UE sunt naturalizati anual mai putin de 800.000?).
Discursul lui Basescu pe aceasta tema trebuie dezbracat cuvintele pompoase si dorintele nobile si atunci observi ca nu ramane nimic.
Am vorbit despre oferta privind acordarea de cetatenie cu un cercetator de la un think tank londonez, European Council on Foreign Relations. Nicu Popescu este numele lui, am facut si un interviu cu el despre Moldova pentru HotNews.ro, aici, si va garantez ca este un bun cunoscator al situatiei din Moldova, nu numai pentru ca e cercetator pe zona respectiva, ci pentru ca e si moldovean. Traieste la Londra si e printre moldovenii care nu au cetatenie romana, asteapta sa o obtina de trei ani de zile. Daca vreti sa il cititi, are blog si este afiliat si blogurilor EUobserver.
Iata analiza lui asupra problemei cetateniei romane acordate moldovenilor, atat din punctul de vedere al analistului de politica externa, cat si de moldovean:
"Problema e ca Basescu face declaratii despre cetatenie... de cand?... de 5 ani. De fiecare data promite sute de mii de pasapoarte, dar progresul este destul de mic. Se creeaza impresia ca aceste declaratii se fac de dragul opiniei publice interne si in realitate nu se intampla nimic.
Basescu starneste foarte frecvent valuri care ajung in toata Europa, pana la Londra si Bruxelles, cand in realitate politica de acordare a cetateniei nu se schimba si nu este accelerata. Si, in acest sens, ceea ce face Basescu in mare parte este sa agite spiritele, atat in Moldova, cat si in Uniunea Europeana, fara a facilita real acordarea cetateniei.
Reactia Uniunii (n.r. de a nu fi de acord cu naturalizarea atator cetateni extra-comunitari) este normala. Daca ar fi vrut sa-si deschida portile pentru cetatenii Republicii Moldova, ar fi eliminat obligativitatea vizelor. In conditiile in care mentine regimul de vize, este normal sa nu ii convina ca Romania acorda aceste cetatenii.
Dar nu asta e problema, ci cum se joaca in spatiul public chestiunea cetateniei. Basescu face foarte multe declaratii care atrag atentia asupra acestei probleme, in conditiile in care cetatenia se acorda foarte greu si foarte lent. In urma acestei politici declarative, Romania este supusa unor presiuni din UE, Moldova se sperie, este stresata, iritata, Rusia se pozitioneaza ca prieten al Moldovei, dar cetatenii care vor sa redobandeasca cetatenia nu o fac. In toata aceasta politica foarte declarativa, dar goala, a cetateniei toti actorii implicati - atat Republica Moldova, cat si Romania - au avut de pierdut."
L-am intrebat daca el crede ca noua lege a cetateniei va schimba situatia.
"Si in cazul Romaniei, mare problema cu legile este implementarea lor. Acelasi lucru se aplica si in cazul legii cetateniei. Este devreme sa stim ce se va intampla. In orice caz, daca Romania vrea sa joace un rol mai constructiv in aceasta privinta, cred ca problema cetateniei trebuie izolata si scoasa din spatiul public, discursiv. Cu cat se va vorbi mai putin despre asta, cu atat va fi mai eficient. Mai bine taci si faci, decat sa faci mare zarva", a conchis el.
Poate acesta este un mesaj care se aude si la Bucuresti.
vineri, 17 aprilie 2009
Sarbatori fericite si un iepuras generos!!!!
joi, 16 aprilie 2009
Stratfor: Romania are sansa sa devina o putere regionala sau terenul unei noi confruntari Rusia-Occident
Aceasta este concluzia unei analize a Stratfor publicata astazi, sub titlul "Sclipirile Romaniei mari?", dupa discursurile celor doi presedinti - Basescu si Voronin. Potrivit companiei de informatii si analiza, va fi foarte importanta perceptia kremlinului asupra discursului presedintelui roman.
"Pe de o parte, Rusia ar putea vedea Romania ca pe un jucator regional in ascensiune, care incearca sa isi impuna propriile interese si ar putea cauta sa negocieze cu bucurestiul. Insa Moscova poate considera amestecul Romaniei in Moldova ca pe deschiderea unui nou front al confruntarilor dintre Occident si rusia, cu Bucurestiul drept cel mai apropiat reprezentant al Occidentului. In acest caz, Rusia ar putea fi mult mai putin sensibila la interesele Romaniei, ceea ce ar putea duce la o confruntare cu focuri de artificii", sustine Stratfor.
Recunosc ca in ultima perioada analizele acestei companii cunoscuta candva si sub numele de CIA din umbra nu mi se par foarte convingatoare, ca am constatat lucruri care nu se sustin sau neconvingatoare.
Totusi, perspectiva analizei este interesanta. Stratfor crede ca Moldova are si valoare strategica pentru Romania, dar reprezinta si niste riscuri privind securitatea sa.
In ce consta valoarea strategica?
* in pozitia sa geografica si in faptul ca este o zona tampon intre Romania si Rusia
Analiza explica faptul ca existenta trupelor ruse in transnistria are o semnificatie aparte, pentru ca plaseaza conflictul inghetat din regiune in apropierea Romaniei. "Moscova il poate oricand reaprinde, daca asta serveste intereselor Kremlinului - iar Bucurestiului i s-a reamintit asta prin razboiul din Georgia din august 2008".
In ce constau riscurile?
* Moldova este paradisul grupurilor infractionale privind traficul de droguri dinspre Asia Centrala spre Europa, precum si o sursa si o ruta de tranzit pentru traficul de fiinte umane
* Cum Romania se situeaza exact pe ruta de trafic spre Europa, trebuie sa faca fata consecintelor negative ale activitatii infractionale din Moldova si nu are nicio putere sa combata problema
In acest context, Stratfor remarca faptul ca Romania ar avea acum oportunitatea sa devina o putere regionala. Romania a fost considerata mereu codasul regiunii ani de zile, si pe vremea comunistilor, si dupa. A fost izolata in timpul Razboiului Rece, in timp ce Iugoslavia a jucat la dublu, tragand beneficiile de pe urma acestei situatii. Dupa caderea comunismului, a ramas din nou in urma "rivalului regional", Ungaria, care a aderat la NATO cu cinci ani inaintea Romaniei si la UE cu trei.
Acum insa, situatia Romaniei pare alta, potrivit Stratfor: este tara cu cea mai mare populatie din Balcani - 21 de milioane, de doua ori populatia rivalei Ungaria si mult mai mare decat a tarilor din fosta Iugoslavie -, este membru al UE si NATO, iar criza financiara a reusit sa egalizeze situatia economica dintre Romania si Ungaria, mult apreciata in trecut.
"Intrebarea acum este in ce masura poate Romania si este dispusa sa adere la clubul exclusivit al tarilor care creeaza realitatile geopolitice conform propriilor lor interese (wow!)", indica analiza. Discursul presedintelui Basescu este vazut ca trimitand niste semnale foarte clare Chisinaului, niste avertismente ca Romania "este pregatita sa intervina in Moldova in mod direct - posibil prin forta".
"In conditiile in care masurile represive vor continua, Romania va analiza, in conformitate cu normele internationale, formele de asistenta umanitara si de protectie pentru cei a caror viata si integritate fizica sunt amenintate", este fraza din dinscursul presedintelui care a determinat Stratfor sa considere ca Romania ar parea decisa sa isi asume rolul de jucator regional.
In tot acest context, raspunsul Rusiei este esential si cheia in care Moscova va citi mesajul presedintelui Romaniei.
"Pe de o parte, Rusia ar putea vedea Romania ca pe un jucator regional in ascensiune, care incearca sa isi impuna propriile interese si ar putea cauta sa negocieze cu bucurestiul. Insa Moscova poate considera amestecul Romaniei in Moldova ca pe deschiderea unui nou front al confruntarilor dintre Occident si rusia, cu Bucurestiul drept cel mai apropiat reprezentant al Occidentului. In acest caz, Rusia ar putea fi mult mai putin sensibila la interesele Romaniei, ceea ce ar putea duce la o confruntare cu focuri de artificii", sustine Stratfor.
Recunosc ca in ultima perioada analizele acestei companii cunoscuta candva si sub numele de CIA din umbra nu mi se par foarte convingatoare, ca am constatat lucruri care nu se sustin sau neconvingatoare.
Totusi, perspectiva analizei este interesanta. Stratfor crede ca Moldova are si valoare strategica pentru Romania, dar reprezinta si niste riscuri privind securitatea sa.
In ce consta valoarea strategica?
* in pozitia sa geografica si in faptul ca este o zona tampon intre Romania si Rusia
Analiza explica faptul ca existenta trupelor ruse in transnistria are o semnificatie aparte, pentru ca plaseaza conflictul inghetat din regiune in apropierea Romaniei. "Moscova il poate oricand reaprinde, daca asta serveste intereselor Kremlinului - iar Bucurestiului i s-a reamintit asta prin razboiul din Georgia din august 2008".
In ce constau riscurile?
* Moldova este paradisul grupurilor infractionale privind traficul de droguri dinspre Asia Centrala spre Europa, precum si o sursa si o ruta de tranzit pentru traficul de fiinte umane
* Cum Romania se situeaza exact pe ruta de trafic spre Europa, trebuie sa faca fata consecintelor negative ale activitatii infractionale din Moldova si nu are nicio putere sa combata problema
In acest context, Stratfor remarca faptul ca Romania ar avea acum oportunitatea sa devina o putere regionala. Romania a fost considerata mereu codasul regiunii ani de zile, si pe vremea comunistilor, si dupa. A fost izolata in timpul Razboiului Rece, in timp ce Iugoslavia a jucat la dublu, tragand beneficiile de pe urma acestei situatii. Dupa caderea comunismului, a ramas din nou in urma "rivalului regional", Ungaria, care a aderat la NATO cu cinci ani inaintea Romaniei si la UE cu trei.
Acum insa, situatia Romaniei pare alta, potrivit Stratfor: este tara cu cea mai mare populatie din Balcani - 21 de milioane, de doua ori populatia rivalei Ungaria si mult mai mare decat a tarilor din fosta Iugoslavie -, este membru al UE si NATO, iar criza financiara a reusit sa egalizeze situatia economica dintre Romania si Ungaria, mult apreciata in trecut.
"Intrebarea acum este in ce masura poate Romania si este dispusa sa adere la clubul exclusivit al tarilor care creeaza realitatile geopolitice conform propriilor lor interese (wow!)", indica analiza. Discursul presedintelui Basescu este vazut ca trimitand niste semnale foarte clare Chisinaului, niste avertismente ca Romania "este pregatita sa intervina in Moldova in mod direct - posibil prin forta".
"In conditiile in care masurile represive vor continua, Romania va analiza, in conformitate cu normele internationale, formele de asistenta umanitara si de protectie pentru cei a caror viata si integritate fizica sunt amenintate", este fraza din dinscursul presedintelui care a determinat Stratfor sa considere ca Romania ar parea decisa sa isi asume rolul de jucator regional.
In tot acest context, raspunsul Rusiei este esential si cheia in care Moscova va citi mesajul presedintelui Romaniei.
miercuri, 15 aprilie 2009
Bo-bama, prima conferinta de presa
Am asteptat cu nerabdare prima conferinta de presa a primului caine american, Bo. Obama si-a demonstrat din nou charisma (nu sunt fan Obama, dar ii recunosc calitatile). Pentru cei care vreti sa scutiti timp in a cauta filmuletul, iata-l aici (credit NBC):
Pretiosii corespondenti de la Casa Alba - m-am nimerit langa ei in sala de presa la G20 si le-am auzit comentariile deloc flatante la adresa celorlalti jurnalisti, care i-au pus intrebari presedintelui american - l-au intrebat pe Obama daca il lasa pe catel sa i se urce in pat si l-au provocat sa repete ceea ce a spus Truman cand si-a luat caine: In sfarsit am un prieten in Washington.
Obama i-a asigurat ca Bo n-are ce cauta in patul lui si si-a exprimat ingrijorarea ca gradina lui Michelle e in pericol, pentru ca acestor caine le plac rosiile. "Nu cred ca avem rosii in gradina", i-a replicat sotia.
Recunosc, Obama e simpatic in filmuletul asta impreuna cu micul (ma rog, mic la varsta, ca altfel e un catel dodolot)Bo.
Pretiosii corespondenti de la Casa Alba - m-am nimerit langa ei in sala de presa la G20 si le-am auzit comentariile deloc flatante la adresa celorlalti jurnalisti, care i-au pus intrebari presedintelui american - l-au intrebat pe Obama daca il lasa pe catel sa i se urce in pat si l-au provocat sa repete ceea ce a spus Truman cand si-a luat caine: In sfarsit am un prieten in Washington.
Obama i-a asigurat ca Bo n-are ce cauta in patul lui si si-a exprimat ingrijorarea ca gradina lui Michelle e in pericol, pentru ca acestor caine le plac rosiile. "Nu cred ca avem rosii in gradina", i-a replicat sotia.
Recunosc, Obama e simpatic in filmuletul asta impreuna cu micul (ma rog, mic la varsta, ca altfel e un catel dodolot)Bo.
marți, 14 aprilie 2009
Isarescu ii replica lui Boc: Adoptarea timpurie a euro ar crea probleme
Zilele trecute premierul Boc a luat-o pe urmele fostului sau omolog ungur, care insista ca statele est-europene ar trebui integrate in zona euro mai rapid ca sa fie protejate de criza financiara. Mi se pare ca prostia se propaga peste granita de vest.
Mie mi se pare o prostie sa vrei sa intri in zona euro - lasand la o parte ca suntem acum departe de indeplinirea criteriilor nominale de la care europenii nu fac abateri - in conditiile in care nu ai luat masuri structurale, pentru a fi aproape de convergenta reala.
Cum un responsabil al FMI a sugerat ca aderarea mai rapida la zona euro ar reduce din problemele statelor est-europene in conditiile crizei economice, premierul crede ca o astfel de idee e justificata. Doar are legitimarea FMI:
"Eu cand am pus in discutie devansarea lui 2014 ca aderare la moneda euro, am fost ironizat spunand ca nu stiu ce vorbesc. Acum se ajunge la ceea ce am spus. Cu cat Romania ajunge mai repede in zona euro cu atat este mai bine pentru toata lumea. Si pentru romani si pentru economie", a declarat premierul acum o saptamana pentru RRA.
Europenii, decidentii si cei de la BCE, nu iau in seama astfel de declaratii - precum cele ale premierulor ungur si roman (lui Gyurcsany i-au spus clar la pranzul informal de la Bruxelles, din 1 martie, ca nici nu se pune problema) si probabil ridica din umeri: "lasa-i sa vorbeasca".
In ceea ce priveste sugestiile FMI, evident ca au fost deranjati de astfel de idei, pe care le vad ca pe o tentativa anglo-americana de subminare a zonei euro, care - per total - se tine destul de bine in aceste conditii de criza.
Le ajunge ca ii au pe italieni, greci si irlandezi in zona euro acum, nu au nevoie de alti factori destabilizatori, cum sunt tarile est-europene, cu economii inca prea fragile sa faca fata unei monede puternice precum euro. (Veti zice ca grecii si italieni ameninta cu iesirea din zona euro. Cred ca sunt doar declaratii politice, in ce situatie ar fi acum Grecia daca nu ar avea moneda unica? Si cum s-ar realiza, practic, iesirea din zona euro? In cat timp s-ar ptuea emite noile monede, ar putea reveni la lira sau drahma?)
Am remarcat astazi ca guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a iesit cu o declaratie care pare o replica la ceea ce a spus Boc. Continutul este deja cunoscut, e un refren pe care l-a tot rostit: "Adoptarea timpurie a monedei euro poate provoca probleme", il citeaza RFI.
"Adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare. Adoptarea euro ar fi benefica pentru societatea romaneasca, acesta este un truism, asa cum convergenta este de dorit", afirma Mugur Isarescu. Numai ca dorinta este alta decat putinta, iar decizia depinde atat de Comisia Europeana, cat si de statele membre.
Mi se pare inutile si stupide declaratii precum cea a premierului. Este clar ca in conditiile in care este economia Romaniei, lucrurile nu trebuie grabite. Si nici nu este posibil sa fie grabite, iar Isarescu o spune si el, din nou: "Banca Centrala Europeana a reiterat faptul ca sub nici o forma nu se poate adopta euro, daca criteriile de convergenta nu sunt indeplinite".
In plus, el mai remarca ceva: o eventuala abatere de la calendar trebuie atent pregatita, pentru ca ar putea fi perceputa negativ pe plan international.
Ma intreb daca este momentul acum sa vorbim despre aderarea la euro, despre devansarea ei. Vorba lui Isarescu: "Cat de usor ne va fi sa intram in zona euro, cand noi nu suntem in stare sa construim o autostrada?"
Mie mi se pare o prostie sa vrei sa intri in zona euro - lasand la o parte ca suntem acum departe de indeplinirea criteriilor nominale de la care europenii nu fac abateri - in conditiile in care nu ai luat masuri structurale, pentru a fi aproape de convergenta reala.
Cum un responsabil al FMI a sugerat ca aderarea mai rapida la zona euro ar reduce din problemele statelor est-europene in conditiile crizei economice, premierul crede ca o astfel de idee e justificata. Doar are legitimarea FMI:
"Eu cand am pus in discutie devansarea lui 2014 ca aderare la moneda euro, am fost ironizat spunand ca nu stiu ce vorbesc. Acum se ajunge la ceea ce am spus. Cu cat Romania ajunge mai repede in zona euro cu atat este mai bine pentru toata lumea. Si pentru romani si pentru economie", a declarat premierul acum o saptamana pentru RRA.
Europenii, decidentii si cei de la BCE, nu iau in seama astfel de declaratii - precum cele ale premierulor ungur si roman (lui Gyurcsany i-au spus clar la pranzul informal de la Bruxelles, din 1 martie, ca nici nu se pune problema) si probabil ridica din umeri: "lasa-i sa vorbeasca".
In ceea ce priveste sugestiile FMI, evident ca au fost deranjati de astfel de idei, pe care le vad ca pe o tentativa anglo-americana de subminare a zonei euro, care - per total - se tine destul de bine in aceste conditii de criza.
Le ajunge ca ii au pe italieni, greci si irlandezi in zona euro acum, nu au nevoie de alti factori destabilizatori, cum sunt tarile est-europene, cu economii inca prea fragile sa faca fata unei monede puternice precum euro. (Veti zice ca grecii si italieni ameninta cu iesirea din zona euro. Cred ca sunt doar declaratii politice, in ce situatie ar fi acum Grecia daca nu ar avea moneda unica? Si cum s-ar realiza, practic, iesirea din zona euro? In cat timp s-ar ptuea emite noile monede, ar putea reveni la lira sau drahma?)
Am remarcat astazi ca guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a iesit cu o declaratie care pare o replica la ceea ce a spus Boc. Continutul este deja cunoscut, e un refren pe care l-a tot rostit: "Adoptarea timpurie a monedei euro poate provoca probleme", il citeaza RFI.
"Adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare. Adoptarea euro ar fi benefica pentru societatea romaneasca, acesta este un truism, asa cum convergenta este de dorit", afirma Mugur Isarescu. Numai ca dorinta este alta decat putinta, iar decizia depinde atat de Comisia Europeana, cat si de statele membre.
Mi se pare inutile si stupide declaratii precum cea a premierului. Este clar ca in conditiile in care este economia Romaniei, lucrurile nu trebuie grabite. Si nici nu este posibil sa fie grabite, iar Isarescu o spune si el, din nou: "Banca Centrala Europeana a reiterat faptul ca sub nici o forma nu se poate adopta euro, daca criteriile de convergenta nu sunt indeplinite".
In plus, el mai remarca ceva: o eventuala abatere de la calendar trebuie atent pregatita, pentru ca ar putea fi perceputa negativ pe plan international.
Ma intreb daca este momentul acum sa vorbim despre aderarea la euro, despre devansarea ei. Vorba lui Isarescu: "Cat de usor ne va fi sa intram in zona euro, cand noi nu suntem in stare sa construim o autostrada?"
Cui ii pasa de discursul lui Obama despre economie, sa-l vedem pe Bo!
Obama va prezenta astazi, intr-un discurs la Georgetown University, masurile administratiei de la Washington pentru a iesi din recesiune. Da, un alt discurs despre economie, ar parea sa spuna presa americana pe care tocmai am rasfoit-o, pentru ca asteptarile in ceea ce-l priveste pe noul presedinte azi sunt mari, dar pe un alt subiect: familia Obama isi va prezenta azi oficial catelul, pe simpaticul Bo (foto AP, via The Huffington Post).Bo este un catel de apa portughez, am gasit intr-o traducere - daca era gresita, gresesc si eu, dar nu ma prea pricep la rase de caini - si e extrem de simpatic, dupa cum vedeti si in fotografie. Inteleg ca genul asta de catei sunt foarte energici si agitati, dar a fost preferat de familia Obama pentru ca este o rasa la care Malia, una dintre fiicele lor nu e alergica.
M-am amuzat putin citind presa de peste Ocean si vazand ca este o intreaga dezbatere privind faptul ca Bo nu este un catel dintr-un adapost, o potaie, asa cum spusese initial Obama. in momentul in care a anuntat ca le-a promis fiicelor lui un catel, el si-a exprimat preferinta de a salva unul dintre animalele dintr-un adapost, spre mare bucurie a activistilor pentru drepturile animalelor.
Ei bine, Bo nu prea pare un catel abandonat, desi s-a lucrat la un scenariu de genul acesta: adica Bo a fost luat dintr-o canisa din Texas si asa a ajuns intr-o familie din washington. Numai ca stapanii sai nu s-au putut acomoda cu micutul si astfel a intrat pe fir familia Kennedy, care a luat catelul pentru a nu fi trimis inapoi la canisa si l-au dat la dresor, cu gandul sa il ofere cadou familiei prezidentiale. Acum dezbaterea din SUA e: poate fi considerat Bo un caine abandonat? Eu zic ca e cel mult respins. Altii zic ca "micutul portughez" a fost din start pregatit pentru fiicele lui Obama.
Asa ca activistii sunt nemultumiti, desi exista printre ei unii pentru care in dreptul statutului lui Bo pare sa scrie: abandonat. :))
Oricum, catelul pare foarte simpatic, iar interesul jurnalistilor acreditati la Casa Alba este astazi - cel putin in prima parte a zilei - axat pe Bo, mai degraba decat pe discursul lui Obama. Firesc, oarecum, pentru ca ne-am saturat sa tot auzim de criza, nu?, mai avem nevoie sa si zambim.
luni, 13 aprilie 2009
Care va fi soarta Parteneriatului Estic al UE in contextul evenimentelor din Moldova?
Fortele de opozitie din Moldova sunt cu ochii indreptati spre Uniunea Europeana de unde asteapta sprijin. Voronin este si el cu ochii pe UE cand isi reafirma, intr-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais, orientarea pro-europeana, indicand dorinta sa ca Moldova sa fie tara asociata a UE. Evenimentele din ultima saptamana si jumatate din Republica Moldova au aratat insa o Uniune Europeana prea putin dispusa sa se implice.
Javier Solana a condamnat violentele de la Chisinau, considerand inacceptabila distrugerea cladirii unei institutii a statului, in timp ce comisarul pentru relatii externe Benita Ferrerro-Waldner a facut apel in week end la autoritatile moldovene sa garanteze respectarea libertatilor si a drepturilor democratice, salutand decizia de renumarare a voturilor.
Probabil ca oficialii europeni, dupa ce digestia mesei de Pasti va fi fost facuta, vor deveni mai activi si mai interesati de Moldova incepand de saptamana asta, cand vor reveni din vacanta. Cred ca este in interesul lor sa o faca. Pentru ca in mai putin de o luna, pe 7 mai, va avea loc summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, forma de cooperare oferita de UE fostelor republici sovietice Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova si Ucraina. Daca Europa nu se poate implica in rezolvarea situatiei din Moldova, atunci mult trambitatul Parteneriat Estic nu prea are niciun viitor.
In ultimele luni am avut discutii cu inalti oficiali din DG Enlargement (directia generala pentru extindere) din Comisia Europeana si cu oficiali britanici din departamentul de extindere europeana din Foreign Office. Ceea ce am citit printre randuri atunci cand i-am intrebat despre sansele Moldovei de a deveni candva membru al UE a fost total lipsit de speranta pentru tara de peste Prut. Pe langa evidentele probleme privind faptul ca nu este o democratie functionala - lucru demostrat din plin de evenimentele din ultima saptamana -, are o situatie economica dezastruoasa - este cel mai sarac stat din Europa - si un conflict care nu pare sa fie aiba o solutie: conflictul din Transnistria.
Toti asteptau alegerile de la Chisinau inainte de a vorbi despre noi conditii pentru un acord de parteneriat si cooperare, dar, pe de alta parte, aduceau in discutie Parteneriatul estic, ca instrumet al relatiilor UE - Republica Moldova.
Potrivit acestuia, relatiile UE cu cele sase foste republici sovietice ar urma sa se desfasoare sub forma unor acorduri de asociere, ceea ce ar insemna o faza superioara a relatiilor dintre cele doua parti. Daca analizezi exact ce li se ofera acestor tari, iti dai seama ca este un substitut la aderare (textul integral al documentului este aici):
Cum spuneam, Parteneriatul Estic este ceea ce ofera UE celor sase tari, constienta fiind ca nu le poate spune franc ca integrarea lor in UE, in conditiile in care isi doresc asta, este (aproape) imposibila. Astfel, acest instrument capata o importanta foarte mare atat pentru fostele republici sovietice, cat si pentru UE, intrucat este vorba de un parteneriat cu niste state cu resurse energetice sau cu infrastructura energetica esentiala.
Si, in aceste conditii, apare intrebarea privind viitorul acestui parteneriat, in conditiile raspunsului dat de UE la criza din Moldova. Bruxelles-ul ar trebui sa fie ingrijorat daca se gandeste ca in ultimul an au existat nu mai putin de trei crize majore in tarile din Parteneriatul Estic: Georgia, Ucraina si Moldova.
Si ar trebui sa se gandeasca putin cum va arata intalnirea din mai dintre cei 27 de sefi de stat si de guvern din UE si cei sase lideri ai tarilor partenere, cum liderii Europei democratice vor sta la masa cu sase autocrati estici.
Raspunsul Europei la razboiul din Georgia a fost semnificativ, la criza gazului din Ucraina la fel, se asteapta ca si in acest caz, al evenimentelor din Moldova, sa fie pe masura. Chiar daca la inceput n-a stiut pe baza caror informatii sa reactioneze (o ipoteza a unui cercetator la European Council on Foreign Relations, un think tank de la Londra), cred ca acum este cazul ca Bruxelles-ul sa ia in calcul faptul ca de aceasta criza depinde modul in care vor fi percepute viitorul si eficienta Parteneriatului Estic, pe care vrea sa il lanseze cu pompa peste trei saptamani.
Javier Solana a condamnat violentele de la Chisinau, considerand inacceptabila distrugerea cladirii unei institutii a statului, in timp ce comisarul pentru relatii externe Benita Ferrerro-Waldner a facut apel in week end la autoritatile moldovene sa garanteze respectarea libertatilor si a drepturilor democratice, salutand decizia de renumarare a voturilor.
Probabil ca oficialii europeni, dupa ce digestia mesei de Pasti va fi fost facuta, vor deveni mai activi si mai interesati de Moldova incepand de saptamana asta, cand vor reveni din vacanta. Cred ca este in interesul lor sa o faca. Pentru ca in mai putin de o luna, pe 7 mai, va avea loc summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, forma de cooperare oferita de UE fostelor republici sovietice Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova si Ucraina. Daca Europa nu se poate implica in rezolvarea situatiei din Moldova, atunci mult trambitatul Parteneriat Estic nu prea are niciun viitor.
In ultimele luni am avut discutii cu inalti oficiali din DG Enlargement (directia generala pentru extindere) din Comisia Europeana si cu oficiali britanici din departamentul de extindere europeana din Foreign Office. Ceea ce am citit printre randuri atunci cand i-am intrebat despre sansele Moldovei de a deveni candva membru al UE a fost total lipsit de speranta pentru tara de peste Prut. Pe langa evidentele probleme privind faptul ca nu este o democratie functionala - lucru demostrat din plin de evenimentele din ultima saptamana -, are o situatie economica dezastruoasa - este cel mai sarac stat din Europa - si un conflict care nu pare sa fie aiba o solutie: conflictul din Transnistria.
Toti asteptau alegerile de la Chisinau inainte de a vorbi despre noi conditii pentru un acord de parteneriat si cooperare, dar, pe de alta parte, aduceau in discutie Parteneriatul estic, ca instrumet al relatiilor UE - Republica Moldova.
Potrivit acestuia, relatiile UE cu cele sase foste republici sovietice ar urma sa se desfasoare sub forma unor acorduri de asociere, ceea ce ar insemna o faza superioara a relatiilor dintre cele doua parti. Daca analizezi exact ce li se ofera acestor tari, iti dai seama ca este un substitut la aderare (textul integral al documentului este aici):
- includerea progresiva a acestor tari in economia UE, prin zone de liber schimb, care vor include toate schimburi comerciale, inclusiv cele de energie, dar si o intergrare economica regionala, prin crearea unei comunitati economice de vecinatate, prin acorduri bilaterale
- UE ofera partenerilor "pacte de mobilitate si securitate", care presupun lupta impotriva migratiei, modernizarea sistemelor de azil, structuri integrate de gestionare a frontierelor pentru a se ajunge la obiectivul final si probabil cel mai important ELIMINAREA VIZELOR DE CALATORIE
- in privinta vizelor, se urmaresc niste pasi succesivi, incepand cu facilitarea eliberarii vizelor, urmata de eliminarea taxei de viza si infiintarea unui numar mai mare de consulate si centre de eliberare a vizelor in regiune, ca, odata cu aplicarea eficienta a acordurilor de facilitare a eliberarii vizelor si de readmisie, sa se ajunga la negocierile privind eliminarea vizelor
- o mai buna mobilitate a fortei de munca, prin deschideri punctuale ale pietei muncii din UE
- securitate energetica sporita pentru UE si parteneri, printr-o serie de instrumente atat multilaterale, cat si bilaterale cu tarile din Parteneriatul Estic
- programe care sprijina dezvoltarea economica si sociala a tarilor partenere
Cum spuneam, Parteneriatul Estic este ceea ce ofera UE celor sase tari, constienta fiind ca nu le poate spune franc ca integrarea lor in UE, in conditiile in care isi doresc asta, este (aproape) imposibila. Astfel, acest instrument capata o importanta foarte mare atat pentru fostele republici sovietice, cat si pentru UE, intrucat este vorba de un parteneriat cu niste state cu resurse energetice sau cu infrastructura energetica esentiala.
Si, in aceste conditii, apare intrebarea privind viitorul acestui parteneriat, in conditiile raspunsului dat de UE la criza din Moldova. Bruxelles-ul ar trebui sa fie ingrijorat daca se gandeste ca in ultimul an au existat nu mai putin de trei crize majore in tarile din Parteneriatul Estic: Georgia, Ucraina si Moldova.
Si ar trebui sa se gandeasca putin cum va arata intalnirea din mai dintre cei 27 de sefi de stat si de guvern din UE si cei sase lideri ai tarilor partenere, cum liderii Europei democratice vor sta la masa cu sase autocrati estici.
Raspunsul Europei la razboiul din Georgia a fost semnificativ, la criza gazului din Ucraina la fel, se asteapta ca si in acest caz, al evenimentelor din Moldova, sa fie pe masura. Chiar daca la inceput n-a stiut pe baza caror informatii sa reactioneze (o ipoteza a unui cercetator la European Council on Foreign Relations, un think tank de la Londra), cred ca acum este cazul ca Bruxelles-ul sa ia in calcul faptul ca de aceasta criza depinde modul in care vor fi percepute viitorul si eficienta Parteneriatului Estic, pe care vrea sa il lanseze cu pompa peste trei saptamani.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

